986 matches
-
mă transpune în starea poetului, tânărul îndrăgostit ce își închipuie o poveste de iubire într-un cadru natural dominat de lăsarea amurgului. Sentimentul de dragoste este pus în paralel cu imaginile din natură, salcâmul este simbolul iubirii... În minte dau năvala amintirile, prima iubire (în clasa a doua, eram îndrăgostită de degețelele colegului de bancă, rozalii și cu pernițe), apoi visele de fată „la mama acasă”, prințul din vis, fiorii primei îmbrățișări și ai primului sărut, pe banca din parc, învăluiți
STAREA POETICĂ-INTROIECŢIE ŞI PROIECŢIE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342297_a_343626]
-
Gabriela, Mihai, Anca, Rodica, Adriana, Ion, Gheorghe sunt doar o parte. Cu enumerarea am procedat ca la un test psihologic. Ți se dă un cuvânt și tu trebuie să completezi cu cel care îți vine primul în minte... Au dat năvală mai multe! Ne respectăm părerile, chiar dacă sunt contradictorii. Fiecare se exprimă după cum simte, dar la modul civilizat. Se nasc adevărate discuții pe marginea unui subiect. Păreri pro, contra, felicitări, mulțumiri... Sunt unii cărora, în spatele cuvintelor, le simți violența, dar pe
RAPORT DE ACTIVITATE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342332_a_343661]
-
meu roman „Parfum de orhidee” a doua zi la evenimentul amintit. La vederea sa, picioarele mi s-au înmuiat, am rămas fără de glas, nu știam ce să mai spun, în timp ce doi ochi căprui mă sfredeleau cu interes. Inima-mi dădea năvală să-mi iasă din piept de atâta surprindere. De obicei persoanele de sex feminin de pe internet nu-și postează la avatar fotografiile actualizate, ci pe unele care să le avantajeze cât mai mult, cu mai puțini ani ca vârstă, fără
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
ar intra în faliment, băncile n-ar mai pompa sângele economiei, Pământul nu s-ar mai învârti? Uite că se-nvârte. Articolul din MarketWatch a apărut pe 1 februarie, până azi nu s-a întâmplat nimic, americanii n-au dat năvală să prăduiască băncile, nici măcar Trump nu a ieșit pe primul loc la scrutinul din Iowa. Și totuși se-nvârte! Dar șitiți de ce? Nu sunt eu Galileo, dar am să vă șoptesc o chestie, să rămână între noi: pentru că nu suntem
Legenda lui Trump sau adevăratul motiv pentru care băncile au nevoie de noi () [Corola-blog/BlogPost/338105_a_339434]
-
-a părut mult prea mică, cocoțată, dar dotată cu saune mari și încăpătoare, dușul acela cu cale și cabinete de masaj,restaurantul elegant...Nimic de zis,foarte frumos și luxos,însă cam mic la câtă lume se pregătește să dea năvală. Voiam să mai aduc în discuție și o altă problemă și anume aceea a prosoapelor și halatelor.... Nu ar fi trebuit să se permită să vii de acasă cu aceste accesorii, ca la ștrand! Păi ori este o locație de
Therme București. Principala nemulțumire a românilor la o săptămână de la deschiderea centrului de wellness () [Corola-blog/BlogPost/338146_a_339475]
-
scurt, niște copii dintr-un mic orășel american sunt martorii unui accident feroviar în care un tren deraiază în condiții suspecte. La scurt timp după aceea, în oraș încep să se întâmple lucruri ciudate: unii locuitori dispar, forțele aeriene dau năvală în zonă, se întrerupe curentul etc. Noi știm deja că în tren era un extraterestru care a scăpat, dar filmul nu este doar despre asta, ci este și despre eforturile unuia dintre copii de a trece peste moartea recentă a
ScienceFiction ca în anii ‘80 [Corola-blog/BlogPost/100007_a_101299]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > IOAN LILA - TAINA SCRISULUI (36) - DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului A da năvală nu e ca într-o luptă navală! Abordajul direct al literaturii cere nu numai tehnica și tactică, dar și o infrastructură bine
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > IOAN LILA - TAINA SCRISULUI (36) - DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului A da năvală nu e ca într-o luptă navală! Abordajul direct al literaturii cere nu numai tehnica și tactică, dar și o infrastructură bine delimitată în spațiul gîndirii. În abundența de creatori iviți de după implantarea capitalismului deșanțat în adîncul conștiințelor noastre cine
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
deși Nichita Stănescu mi-a dedicat o poezie: “Către Ion Lilă”, care începe fascinant cu versul: “Mi se făcuse verde ca de cîmp” ! Ioan LILĂ Franța 2 septembrie 2012 Referință Bibliografică: Ioan LILA - TAINA SCRISULUI (36) - DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 613, Anul II, 04 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TAINA SCRISULUI (36) – DESPRE CEI CARE DAU NĂVALĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343760_a_345089]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AZUR SIDEFAT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 631 din 22 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului amintiri, hoarde barbare, ce dați năvală peste mine, lăsați-mă-n metaforice-adâncuri, peste iluzii ucise de frunzele toamnei, lăsați-mă pe șold de viori, printre lebede line și flori crinoline să-i schimb iubitei culoarea părului și-a ochilor, să-i modelez umerii și genunchii chemând
AZUR SIDEFAT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 631 din 22 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343836_a_345165]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CHEMAREA MUNTELUI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1660 din 18 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Veniți la Târgul Muntelui în zori, Când soarele din tulnic dă năvală, Veniți, voi fete mândre și feciori, Acolo sus, sub cer de catedrală. Când aurul mai curge din poveste Tot murmurând prin cele cinci izvoare, Veniți la Târg cu lăzile de zestre, La Crucea Iancului, cea iertătoare Și Numelui cel Sfânt
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
fiori de groază. - Băăă, să vezi că m-am îmbătat și-am intrat în f’un câcat de mi-or lua ăștia gâții... Ce dracu’ mă fac acu’!? Nu a avut timp să afle răspunsul fiindcă în birou a dat năvală iubita lui soție, înlăcrimată, cu părul vâlvoi, și care, plină de pasiune plus niște dulci promisiuni, îl strânse în brațe șoptindu-i: - Hai, acasă acum, să-ți dau costumul și să te speli pe față, că nu se face, dita-i
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
o cameră.De ce?se întrebă Dan.De ce nu tot aici? Dar ,au trecut zilele și Ana nu a mai venit.Plecase tocmai la București,să dea examenul de admitere.În zadar i-a scris,în zadar a sunat.Gândurile curgeau năvală,fără speranță. Dan avea inima frântă.Doar ea,Ana,îl făcuse fericit.Pentru el nu mai era o,,alta,,. Alina picase ca un trăsnet cu vestea.: Ana se logodise. Nu!Nu!Nu poate fi adevărat,își zicea mereu. Își plimba
CAMERA CU TRANDAFIRI (ULTIMUL BUCHET) de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343373_a_344702]
-
i se domoli și zidi o nouă biserică pe moșia sa. Deși le dăduse în arendă, boierul colinda pământurile zilnic, căutând ceva, dar neștiind ce anume. După doi ani de izolare la Hemeieni, Teofana iese pe câmp, dar calul ia năvală și o izbește, rupându-i câteva coaste. Nimerindu-se prin apropiere, Tincu o poartă pe brațe și o duce la conacul său. Întrucât doctorul de la Moinești interzice să fie mutată din pat câteva săptămâni, între cei doi se leagă o
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
sunt caii vii sunet lung ne lunecă prin sânge - tropotul și coamele-n alai și se face că pământul plânge într-un dor nepotolit de cai și se face, se mai face că-n cetate adăstând câmpiile cât zarea dau năvală-n noi ca o dreptate caii dăruindu-ne iertarea --------------------------------------- Florentin Popescu, Obsesia păsărilor, colecția Opera Omnia, Poezie contemporană (Antologie completă de autor), Editura Tipo Moldova, Iași, 2012. ------------------------------------------------------------------------------------ Florentin POPESCU - Fișă biobibliografică La 3 aprilie 1945 (și nu 8 aprilie, cum
OBSESIA PĂSĂRII (POEME) de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344023_a_345352]
-
ca un balaur Și luna mi se pare mică Și are coarne ca de taur. O frunză cade într-o baltă, Șoldanul tremură de frică Văzând cum luna-ncetu saltă În ape și-n bucăți se strică. Pe dealuri zorii dau năvală, Apune luna ostenită, Cocorul lângă mal se spală, Iar barza trece plictisită. Departe-n sat cântă cocoșii Și bat din aripi voinicește, Au norii marginile roșii Și ziua crește, crește, crește! Referință Bibliografică: VREME DE PLOAIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare
VREME DE PLOAIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344083_a_345412]
-
la ferești. Din petala-ți prea curată Prăvălești plutind ușor, Ghemotoace mici de vată, Ce aștern lumii covor. Iar din dulcea-ți sărutare Timpul parcă stă în loc, Țintuind în zări departe, Zile prinse-n al tău joc. Vântul rece dă năvală Spulberând ce-a mai rămas, Din a noastră ființă goală, Într-un ultim scurt popas. Inima pe geam privește Ne-ndrăznind să iasă-afară, Că de-atâta frig troznește, Luna ce răsare-n seară. Stele-ngheață sus pe boltă Și ne pare
FLORI DE GHEAȚĂ de DANIEL DAC în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377402_a_378731]
-
din 09 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lecția de istorie 2 (După revoluție) Aveam un munte de pădure Te uită, vezi cum a chelit? Au lăsat ca să ne-o fure Și mita i-a înbogățit. Fără stavilă puhoae Dau azi năvală peste sat Și la fiecare ploaie Ne-au sărăcit, ne-au înecat. Acum vin, parcă visez, Vorbesc frumos, promit cu toți Și mă îndeamnă să votez S-aleg pe unul dintre hoți. Adese ori m-am întrebat : -Ne cred ei
LECŢIA DE ISTORIE de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377508_a_378837]
-
doar eu să-ți fiu o viață Și veșnic dacă mă țineai cuprinsă între șoapte, Dacă-ți curgeai privirea fierbinte doar pe trupu-mi, Azi fericită m-aș fi dus, iubite, către moarte. Acum în toi de noapte doruri îmi dau năvală, Și mă preling topită în valuri de sudoare, Hârtia fără rânduri sub tâmplă-mi zace udă, Te rog, iubite, ascult-o căci este grăitoare. Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: ÎN TOI DE NOAPTE / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN TOI DE NOAPTE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378936_a_380265]
-
înfrunziseră pomii, un fel de verde prăzuliu pusese stăpânire pe întreaga pădure și iarba crescuse mare, până la glezne. Marika s-a desculțat și a luat-o la fugă prin acea iarbă, fugea ca nebuna cu părul vâlvoi și chiuia, dăduse năvală peste acea natură trezită proaspăt din latențele ei, se bucura ca un copil. Fermecată de prospețimea aerului și a întregului univers. La un moment dat s-a oprit din fuga ei și s-a lăsat ușor în iarbă țipând: “Ah
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381844_a_383173]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MASCA ESTE IDEALUL ???!!! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1921 din 04 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Treci prin vise ,amintiri,reflecții Căutându-ți propriul mit Năvală in minte întrebări, Poti trăi cu sau făra el ?! Convins ești de o misiune Privind la legile divine, Forțe motrice te mișcă Vrând a te smulge din propria-ți viață Dar ea, te cheamă să-ți sacrifici Personajul măștii din
MASCA ESTE IDEALUL ???!!! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381974_a_383303]
-
în cale. “Dragii moșului copii!” Le zâmbește viclean Moșul Din barba-I de promoroacă. “Știam noi că ai să vii, Că nu-I glumă, și nu-I joacă.” Mulți copii acum se-adună Pe plac Moșului să-I fie. Dau năvală toți să-I spună Un cântec, o poezie... Și-i mai spun c-au fost cuminți, Au la școală note bune, I-au ascultat pe părinți... Câte nu au ei a-I spune! Îi ascultă, cu drag, Moșul, Ochii parcă
MOȘ CRĂCIUN de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380456_a_381785]
-
Neamul nostru prea ales și prea des prigonit: „Primește-ți, lume, țărna înapoi,/ Că cerul nu ne-a vrut! Trufaș și rece,/ N-a vrut nici o centime să-și aplece/ Nici creștetul, nici poalele spre noi.// Pornisem dârji să dăm năvală-n el/ Și toată lumea s-o cărăm în stele,/ Dar vitregii, căderi și toate cele/ Pe suflet ni s-au pus ca un cârcel.// Dezamăgiți în primul nostru dor,/ Am vrut să poposim atunci în stele,/ Dar stelele nu ne-
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
oase ce s-au frânt/ și strigă morții ce-au tăcut odată/ cu gura caldă plină de pământ.// De s-ar surpa în ceasul neființei/ pe toate-aceste guri câte-un Negoi,/ l-am sfărâma necruțători cu dinții/ și-ar da năvală răcnetul din noi.// Urcăm Golgote aspre de credință,/ venim spre piscuri tari, îngenunchem/ și iar ne scuturăm de neputință/ cu pumnii strânși în trup-dar nu tăcem.” (Andrei Ciurunga-Poeme Cu Umbre De Gratii.Editura Sagittarius, București, 1996) Tuturor prietenilor mei, scriitori
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
întreceri, ea - Anyk - vitează, deșteaptă, urmată și de om, și de câini pe calea neîncepută! Avea mare nădejde în ei! Și totuși, de ce fugiseră în zori?! Ce chemare îi mânase departe de cort, lăsând-o pradă neliniștii?! Poate foamea?! Poate năvala căldurii?! După lacrima vărsată în urma fugarilor, temerara își strânsese tabăra și pornise mai departe, pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și a copilului. Uki scâncea. Era
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]