999 matches
-
a apucat de Poartă Sărutului, sau de masă Tăcerii, sau (mai ales) de Coloană fără sfârșit”: să versific legenda lui Dragobete, pe care, mai în timpurile noastre post-dacice, se spune în popor, Maica Domnului l-a preschimbat în plantă numită Năvalnic... Sunt un scriitor modest, îmi știu măsură, gama, registrul de exprimare, dar dacă citiți doar o singură frază despre această operă a mea, veți accepta că am dreptul să o numesc ”opera': Ne încântați cu forța creatoare, cu mobilitatea tematica
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
cu mobilitatea tematica și inventivitatea stilistica. Ne copleșiți cu renașterea Luceafărului, transfigurat în... Dragobete:” A spus-o, la citirea creației mele, un profesor de limbă și literatura română, el însuși creator de lireteratura. Sau: ” Îmi permit să așez acest poem, "Năvalnicul"... pe un piedestal alăturat celui pe care a fost așezat Luceafărul. Mă simt onorată de faptul că Legenda lui Dragobete, legenda scrisă de mine, a inspirat un poem superb...”, a scris într-o revistă surpinsa, chiar autoarea prozei care a
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Tempora E mult de-atunci, se-nvolburară anii ... Nostalgic fremătară lung platanii, Trecu un secol, ori poate mai mult Cu iureșul năvalnic și tumult? Strigam de se-auzea la șapte case, Când soneria nu se inventase. În geamuri aruncam cu pietricele - Clipeau pe cer puzderie de stele. Și s-au ascuns adânc în amintire Frumoșii ani cei plini de strălucire. Erau frumoși
TEMPORA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355450_a_356779]
-
înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... Citește mai mult Ca o ploaie necoaptă de mijlocul incomplet și atât de timid al norilor, nevoia lui de aer urla plâmânul. Dar nu muritul îl îngrozea cel mai mult, ci trăitul rătăcit de viață. În podul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul ... XXII. ARBORI DE AER, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 292 din 19 octombrie 2011. respiri ca un arbore cu rădăcini crescute-n aer tăcerea nu se sparge când privirea și-a încheiat ucenicia mângâie roșul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
înțepenită-n glas. Sunt o epavă, captiv în corpul tânăr de murire și nu am loc să ies din nou neînceput. Iar acest copil bătrân în fiecare univers, această formă de numerotare neîntrerupt de veșnică, timpul, încartiruit în streșini curge năvalnic doar în pieptul muribundului. Mai rămâne doar așteptarea. Ca un mâine ce nu mai vine, un ieri ce așteaptă azi-ul care nu a fost niciodată cu adevărat prezentul de care aș fi avut nevoie să te strâng în brațe
SINGURI ÎN NOI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356516_a_357845]
-
strecoară în prag de seară într-o desagă, vie, dulceagă. Clipa să curgă și să parcurgă zbor de cocor, fără vreun dor, asemănare mistuitoare dintr-un nucleu de curcubeu hrănit din ploi de amândoi, născut pe cer dintr-un stingher, năvalnic dor de muritor. Ne vom iubi, oricum ar fi fără oprire, sfântă menire și năzuință pentru credință, eternitate și libertate. Să înflorim când ne dorim ploi infernale în seri banale, ascunși de ger și de fulger, să construim visul sublim
LA CAPĂT DE CURCUBEU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356537_a_357866]
-
Dar tu esti încă neaua ce nesfîrșit mă arzi Aș vrea să-ți dau și luna și cerul plin de stele Nimic nu e mai dulce decît privirea-ți blîndă În mine se zbat munții și visurile-mi toate Rîvnindu-te năvalnic se-ascund și stau la pîndă Azi noapte în fereastră salcîmii-au înflorit Pentru a mia oară m-au amețit cu șoapte Te mai doresc iubito cît încă n-am pierit Și-n sufletu-mi aievea mai am o zi și-
REDIMENSIONIND TIMPUL de IOAN LILĂ în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355084_a_356413]
-
ai văzut, că alții ... Marele Canion, Grand Canyon, cum îl știu americanii, este o “articulație” fizică a pământului - o crestătură uriașă în învelișul terestru săpată cu migală zeci de milioane de ani la suprafață, de către factorul principal de eroziune - albia năvalnică a fluviului Colorado, lungă de peste 400 de km, adâncă în punctual ei cel mai de jos de 1,3 km și având o lățime de 15 km. Cu “sculpturi” naturale în piatră și alte tipuri de roci, cele mai multe sedimentare, dar
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
Dar tu esti încă neaua ce nesfîrșit mă arzi Aș vrea să-ți dau și luna și cerul plin de stele Nimic nu e mai dulce decît privirea-ți blîndă În mine se zbat munții și visurile-mi toate Rîvnindu-te năvalnic se-ascund și stau la pîndă Azi noapte în fereastră salcimii-au înflorit Pentru a mia oară m-au amețit cu șoapte Te mai doresc iubito cît încă n-am pierit Și-n sufletu-mi aevea mai am o zi și-
ARS POETICA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355718_a_357047]
-
se zbate-n vene Te pot iubi nebună, prin munții de poeme Te pot iubi cu gândul ce fură că tâlharul Te pot iubi haotic, îți pot iubi amarul Te pot iubi că sfanțul, precum o rugăciune Te pot iubi năvalnic să-mi fii capăt de lume Te pot iubi vulcanic, ca cerul în furtună Ca fulgerul ce-n mine dorințe vii adună Te pot iubi cu trupul, din mine-ți fac altarul La care toți se-nchină, doar ție să
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
eternă zi de azi mereu trăim... Ce-a fost întotdeauna mâine pentru ieri... Și-n fiecare clipă câte un pic murim... Căci timpu-i cel ce zboară, grăbit, spre nicăieri... Se scurge vremea-ntruna și nu avem răgaz... Dușmanul cel hain, năvalnic, dar tăcut, Pe trup ne lasă semne, chiar și pe obraz Și nu te poți lupta cu timpul nevăzut... Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta... Între un ieri și-un mâine de-a pururi efemer... Uitând, de multe
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
eternă zi de azi mereu trăim...Ce-a fost întotdeauna mâine pentru ieri...Și-n fiecare clipă câte un pic murim...Căci timpu-i cel ce zboară, grăbit, spre nicăieri...Se scurge vremea-ntruna și nu avem răgaz...Dușmanul cel hain, năvalnic, dar tăcut,Pe trup ne lasă semne, chiar și pe obrazși nu te poți lupta cu timpul nevăzut...Pe-a timpului aripa noi facem iar naveta...Între un ieri și-un mâine de-a pururi efemer...Uitând, de multe ori
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]
-
menirea cu inimile date, Chiar și când veți merge neînfricați, pe valuri încercate. Iar al vostru suflet de copil să-l păstrați, Cu dragoste de mamă, de tată și de cei sărmani, Să luminați prin fapte bune, durerile celor orfani, Năvalnic suferința să o eliberați. Zburați copii, nu vă lăsați! TRAGEM LINII PRIN VIAȚĂ Când ai obosit în colajul vieții, Tragi linii nedefinite, Numai tu poți face asta! Linii orizontale pentru a privi, Cum visele tale prind contur, Într-un dans
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
-n zbor. Din când în când mă opresc și ascult restul de viață ce vine-n tumult. O blândă liniște-ncet a cuprins al stepei mele vremelnic întins. Stau în lumină și-n purul ei clar un rug de flăcări năvalnice par. Și nu mă mir, mi se pare firesc că-s plin de viață și întineresc. Încă e vreme, mai pot să mai sper că alt destin vieții-mi am să-i ofer. Strune-s în mine toți nervii și-
STAU ÎN LUMINÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369878_a_371207]
-
SONNENBERG, FILOTEEA BARBU STOIAN, MARIN VOICAN GHIOROIU descoperă că scrisul le face bine. Sufletul autorilor vrea să rămână în libertatea unui izvor... Antologia de proză ANAMAROL - SCRIPTA MANENT este fără îndoială o imagine profundă a talentului autorilor, care se afirmă năvalnic, surprinzând atâtea ipostaze ale trăirii noastre de zi cu zi - bucurii, tristeți, îndoieli și speranțe. Editor Rodica Elena LUPU Membră Uniunea Scriitorilor din România Referință Bibliografică: SCRIPTA MANENT - ANTOLOGIE DE PROZĂ ANAMAROL, volumul 6 / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN
ANTOLOGIE DE PROZĂ ANAMAROL, VOLUMUL 6 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369905_a_371234]
-
la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în plină desfășurare, vestind plăcerea împreunării. Din nou, la fel ca în barcă, am fost detronat de la funcția de conducător al “ostilităților”, la cea de serv. Un corp suplu și cu mișcări unduitoare a urcat deasupra
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
tot dezvolta la atingerile sale delicate. Îl împinse cu mâna sprijinită pe pieptul său puternic și se așeză deasupra sa. Buzele sale dornice de săruturi puneau pecete lângă pecete, coborând spre curbura șoldurilor bărbatului, ce-i încălzise sângele care alerga năvalnic prin corpul său tânăr, dar puternic. Mâna ei delicată, mângâia bărbăția rigidizată, apoi începu să o alinte cu vârful limbii, trezind fiori și tresăriri necontrolate în partenerul său. Mircea rămase surprins de îndrăzneala fetei, dar cum nu era crescut într-
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
al celor mai sincere sentimente, ale tale, ale mele, să îmi aducă inspirația pe care o căutam în neștire în lungi momente de disperare. Pe aripile unui porumbel, care mă vizitează timid, nedorind parcă să-mi tulbure aparenta liniște, vin năvalnice gândurile mele pe care le aștern cu repeziciune pe coala de hârtie. Simt că aceasta ființă nevinovată a fost trimisă de însuși Creatorul Universului să vadă dacă spiritul meu mai există și nu s-a pierdut în neant. Ermit, cu
VEȘNICIA SCRIITORULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370560_a_371889]
-
dezbrăcându-i lumina în întunericul deformat de revelația nopții. Ea își visează astrala origine, simțind preocuparea ce o am pentru singurătate. Mă atrage spre coroana aureolată, lipindu-mă de fața ei. Depășesc pământul, aflat în cumpăna unui somn izbitor de năvalnic. Deșertul obscur preia în noapte coroana a două ființe gemene: Luna sunt Eu. UN FULG DE OM SĂ FIU Aș fi zădărnicit să fiu un fulg- Ninsoarea îmi topește zborul, Și sunt departe, de un Demiurg, Dar să fiu fulg
CÂND CINEVA ÎȚI VA LIPSI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369714_a_371043]
-
Adonis Mihalache; „Alte povestiri” - Cristea Aurora; „Când pasărea Phoenix mă cheamă...” (poezie) - Nicolae Danciu; „Amor în cheia sol” - Emilian Onciuc; „Între mama și Dumnezeu” (poezie) - Iulia Herbil; „Lebăda neagră” (poezie) - Iulia Herbil; „Zădărnicia unui mers pe sârmă” (roman) - Amalia Năcrin; „Năvalnicul - legende, povești, cugetări, fabule” (poezie) - Romeo Tarhon, precum și cu al treilea volum al seriei „Lirycs et prosa” - antologie contemporană de literatură cu un număr remarcabil de coautori care au conferit calitate conți nutului cărții. Librăriei Atlas - aici. Notă - pentru a
BOOKFEST 2016 de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368123_a_369452]
-
că în noi au încetat ale iubirii ploi, că unul singur suntem amândoi. Și să se afle c-am fugit din dor pentru-a trăi în văzul tuturor minunea preschimbării în izvor. Să vadă-orice prieten sau străin cum curgem când năvalnic și când lin dintr-un preaplin intens în alt preaplin. Anatol Covali Referință Bibliografică: Surâsul dragostei / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
SURÂSUL DRAGOSTEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368221_a_369550]
-
Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2264 din 13 martie 2017 Toate Articolele Autorului ...Și omul de zăpadă, în ziua, s-a topit; Acuma plâng în soare și țurțurii la casa, Minuscule izvoare au cursul șerpuit, Și-n plin șuvoi năvalnic, înspre parau se lasă. Se micsoreaza-n crânguri nămeții de zăpadă, Pamantu-si schimba haină și față verde-si pune, Iar sufletul aleargă, ca a dorit să vadă A nu știu câta oară, reală lui minune: E ghiocelul care răsare,-nvingator
INTALNIREA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362574_a_363903]
-
scurg grăbite și se pierd în amintire Fiecare cu regrete, cu speranță sau iubire... Prea grăbite clipe trec din "acum" către "a fost" Multe ca un fum se pierd mai cu rost...mai fără rost... Timpul trece precum vântul...când năvalnic, când duios Poleind cu strălucire tot ce-i bun și e frumos Iar urâtul și minciuna le alungă-n depărtare Aruncându-le apoi într-o mare de uitare... Timpul poate fi un prieten de nădejde, credincios Dar va fi și
OMAGIU DIVIN 10 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362739_a_364068]
-
Astăzi, sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Dragobetele se diferențiază de blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, ca un bărbat tânăr și frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Mitologia cosmogonică, în care sunt descrise momente ale genezei poporului nostru, afirmă că Dragobetele a fost fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezintă ca pe un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]