811 matches
-
ne. LA PESCUIT Georgel pescuiește. Barca plutește lin pe apă. Pluta se mișcă. -Voi prinde un pește grozav! își spune Georgel. Se vor mira toți prietenii de isprava mea. Nici nu le va veni să creadă. Trage Georgel. Peștele cel năzdrăvan înghite undița și vine spre el. Vai! Vai! strigă Georgel. Ce ai visat, Georgel? îl întreabă mama. Ce bine că nu sunt în barcă! spune fericit Georgel. 1. Răspunde la întrebarea: Ce a visat Georgel? 8 BUCHETUL DE FLORI Astăzi
Caietul primei vacanţe. In: Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
1988, p. 100). „Exact după două săptămâni am găsit biblioteca împachetată șcâteva sute de volume de specialitate - n.n.ț gata de expediat la Iași. ș...ț și astfel Artur Gorovei, acel om cu ochi de azur și inimă de copil năzdrăvan, poate fi socotit cel de-al doilea mare donator al Muzeului Etnografic al Moldovei” (Chelcea, 1978, p. 57). I.C. apreciază că Iuliu Pascu, consilier la Consiliul Legislativ din București, „se înscrie ca primul mare donator al Muzeului Etnografic al Moldovei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uciderii lui Daie Gulu, cel nemuritor, de către doi mocani). Un repertoriu de ingrediente din basme, balade, povestiri fantastice folclorice și istorisiri de demonologie populară e mobilizat în capitolul Un orb, unde e prezentată povestea misteriosului personaj Sfânta de pe Vale: oaia năzdrăvană, viziunea paradisiacă a „gurii de rai”, șerpii și smârcul malefic, câinele iadului, fata frumoasă și iubeață ca metamorfoză vicleană a Tălpii-Iadului ș.a. Toate sunt recuperate în ordinea „realistă” prin invocarea stării bahice a personajului care le-a perceput, recuperare contrazisă
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
încurcă-lume, în care toți se joacă de-a detectivii, iar acțiunea devine un simplu pretext pentru reușite exerciții stilistice. Când se detașează totuși de alter egoul său, corpolentul Alexandru E. Coman, de trabantul Bombița al mătușii sâcâitoare și de copiii năzdrăvani din Valea cu Urși, prozatorul devine ceva mai interesat de realism, dar tot cu fond autobiografic, improvizând în altă manieră, ca în Contratimp (I-II, 1981-1983) sau în „Aventuri” aproximative (I-III, 1984-1987), unde alte personaje, ca Maca-Maia, Tata-Petre, tanti
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Surány Erzsébet, Veress Zoltán, Acceleratul, București, 1962; S.I. Marșak, În pragul vieții, București, 1963 (în colaborare cu Ana Gherasim); G.I. Baklanov, Despre morți, numai bine..., București, 1964 (în colaborare cu Paul Verbițchi); Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ion Acsan); Menelaos Ludemis, Cântece sugrumate, București, 1972 (în colaborare cu Dorina Talaz); V. I. Bâkov, Al cincilea ștreang, București, 1973 (în colaborare cu Rodica Șiperco); Nicolai Rubcov, Steaua câmpului, București, 1980; Serghei Esenin
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
evenimente istorice, Cavalerul libertății (I-II, 1968), Atunci au tras toate clopotele (1970), Evadare în timp (1984), un altul bazat pe elemente ale propriei biografii, Bun rămas, crânguri de alun (1973) - terminat încă din 1946 -, și cărțile pentru copii Urechea năzdrăvană (1973), Însemnați cu stea în frunte (1977), Doi ani de cutezanță (1981). A tradus cărți de Mary Webb și George Meredith, iar în colaborare, altele de Marietta Șaghinian, Feodor Abramov, Jan Parandowski, Alexandros Papadiamantis, Olga Scheinpflugová. A mai semnat Zoe
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
tragicului și a violenței în existența individului. SCRIERI: E pace noaptea asta-n codru, București, 1958; Boarii, București, 1968; Cavalerul libertății, I-II, București, 1968; Atunci au tras toate clopotele, București, 1970; Bun rămas, crânguri de alun, București, 1973; Urechea năzdrăvană, București, 1973; Însemnați cu stea în frunte, București, 1977; Doi ani de cutezanță, București, 1981; Evadare în timp, București, 1984; Lumea prietenilor, București, 1985; Hoții în templu, București, 1986; Rotirea anotimpurilor, București, 1987; De veghe la Dunăre și mare, București
ORLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288591_a_289920]
-
de foc, București, 1970; Domnul din Vladimiri, București, 1971; Bastonul cu mâner de argint, București, 1974; Bucureștii în legende și povestiri, București, 1975; Povești despre Păcală și Tândală, București, 1975; Acasă la Macedonski, București, 1976; Nemaipomenitele aventuri ale lui Pinocchio, năzdrăvanul prichindel de lemn, Iași, 1976; Strălucitoarea sabie, București, 1976; Florile acelei primăveri, București, 1977; Joc, Craiova, 1977; ABC-ul poveștilor, fasc. I-XXX, Iași, 1978; Craiova în legende și povestiri, București, 1978; Iașii în legende și povestiri, București, 1979; Legendă
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
nord-est a Ardealului, respectiv în regiunea dintre Munții Rodnei și Munții Căliman. Colinda transilvăneană, considerată ca fiind prima etapă în geneza Mioriței, cuprinde numai acest motiv. Ulterior, în mediul folcloric moldovenesc, firul epic s-ar fi îmbogățit cu episodul „oii năzdrăvane”. Se pare că într-o fază următoare în versiunea moldo-munteană este introdus episodul „maicii bătrâne”. Ultima etapă în procesul de închegare a temei ar constitui-o includerea motivului „moarte-însurătoare”, preluat din bocetele cântate la înmormântările tinerilor necăsătoriți. Meritul de a
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată mai recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
recentă, în care cauzele crimei sunt rivalitatea în dragoste sau jaful. Firul baladei continuă cu motivul „mioarei năzdrăvane”. Acest motiv trebuie pus în legătură cu o credință străveche, răspândită și la alte popoare balcanice, potrivit căreia oaia poate prevesti apropierea morții. Mioara năzdrăvană află planul pe care îl urzesc baciul ungurean și cel vrâncean și îl destăinuie tânărului său stăpân, sfătuindu-l să se apere: „Stăpâne, stăpâne, / Îți cheamă și-un câne, / Cel mai bărbătesc / Și cel mai frățesc, / Că l-apus de
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
în bocet, de unde provine motivul, transfigurarea înmormântării are, pe lângă scopul magic, de îndepărtare a acțiunii malefice pe care ar putea-o avea mortul nelumit asupra celorlalți membri ai colectivității, și menirea de a alina durerea celor dragi. De aceea, mioara năzdrăvană trebuie să vestească numai sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și se dovedește a fi cel mai rezistent în timp. Alături de varianta-arhetip, au circulat și alte variante de mare valoare artistică. De la vestitul lăutar brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul Gh. Avasiloaiei din Goești, județul Iași, constituie tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cântată în genere între Crăciun și Anul Nou, dar mai ales în cele trei zile ale Crăciunului. Celălalt tip de colindă, cuprinzând motivul „fata de maior”, circulă îndeosebi în zona Jiboului. Tematic, ceea ce deosebește versiunea-colindă de versiunea-baladă este episodul „oii năzdrăvane”, caracteristic numai baladei. Asupra baladei s-au făcut numeroase cercetări, cu metode diferite. Există o interpretare în sens ritualist și mitologic, ai cărei adepți au fost A.I. Odobescu, G. Coșbuc, Th.D. Speranția și H. Sanielevici. Astfel, Coșbuc considera balada ca
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
din literaturile de limbă germană în limba română și din literatura română în limba germană. 1945-1995, București, 1996; Eros, regele dezmățului în tălmăciri necenzurate și inedite din literatura greco-latină, București, 1998. Traduceri: Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cisek, București, 1966 (în colaborare cu N. Teică); Kis Péter, Cristina colindă lumea, București, 1967 (în colaborare cu Petre Bokor); Din lirica japoneză, pref. Vasile Nicolescu, București
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou o săptămână/ A umblat din mână-n mână./ A fost strâns și pipăit,/ Pus pe limbă, mirosit,/ Nici-un om nu Înțelege/ Cuiul țeapăn cum să lege,/ Fără funii și curele,/ Scândurile Între ele./ Năzdrăvanul și golanul/ Îl Înfipse cu ciocanul.// Zice unul: - «Dragul meu,/ Așa cui făceam și eu,/ Poate chiar mai dichisit,/ Însă, vezi, nu m-am gândit»” (Arghezi, II, 1980, pp. 50-51). Desigur, s-ar putea da mult mai multe exemple din
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fiecare zi, prozatorul nu mizează pe noutatea tematică, nici pe cea de expresie, ci mai degrabă pe surprinderea mișcărilor sufletești, pe urmărirea unor schimbări în planul conștiinței morale a eroilor. SCRIERI: Pâinea și bicicleta, pref. D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași, 1981. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Pâinea și bicicleta”, GL, 1966, 49; Constantin Cubleșan, „Pâinea și bicicleta”, ST, 1966, 12; Mihai Drăgan, „Pâinea și bicicleta”, IL, 1966, 12; Ion Lungu, „Cai năzdrăvani”, ST, 1969, 8; Ion Oarcăsu
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
D.R. Popescu, București, 1966; Cai năzdrăvani, București, 1969; Ceașca, Iași, 1981. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, „Pâinea și bicicleta”, GL, 1966, 49; Constantin Cubleșan, „Pâinea și bicicleta”, ST, 1966, 12; Mihai Drăgan, „Pâinea și bicicleta”, IL, 1966, 12; Ion Lungu, „Cai năzdrăvani”, ST, 1969, 8; Ion Oarcăsu, „Ceașca”, TR, 1982, 2; Teodor Tanco, Un roman la persoana întâi, „Ecoul” (Bistrița), 1982, ianuarie. Ct.C.
BALACEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
stradă. Dar acum veverița o face fericită, dăruindu-i păpușa. Ascultă cum cântă de vesel micuța pasăre, sare într-una pe pălăria verde a lui Peter Pan, acolo, unde e agățată pana cea vestită. -Dar dacă se mai întoarce veverița năzdrăvană, ce pot să-i mai dau ca să nu mă uite până mâine, când iarăși am s-o vizitez, ieșind de la grădiniță? Nu mai am nimic în ghiozdănaș, doar o bucată de hârtie, pe care mi-a scris doamna educatoare poezia
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
presară peste grădină praful binefacerii și se retrage în vârful picioarelor, de pe scena balului de sâmbătă. Nota autorului Pietre semiprețioase: amazonite (verzi), agate (verzi, dar și de alte culori), aventurin (verde), carneol (roșu) cristalul de stâncă (alb), chihlimbar (galben). Pisica năzdrăvană După întoarcerea de la grădină, ne facem bagajele și pornim cu toată familia într-o călătorie. La ieșirea din oraș, la prima benzinărie oprim să ne luăm benzină. Când să plecăm, angajații de acolo ne fac semn că avem o pisică
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să rezolve ceva, copiii erau neclintiți, uimiți și strigau cu euforie, descoperind acele ființe atât de simpatice:Uite tată, iepurași! Iar părinții dezarmați, rămâneau și ei pe loc și zâmbeau la giumbușlucurile iepurașilor, care făceau fel de fel de tumbe năzdrăvane în iarba mai înaltă decât ei. S-au făcut poze, glume, observații scăldate într-o comuniune de emoții. A fost o plăcere iar plăcerea altora a dublat-o pe cea proprie. După două zile unul dintre iepurași a murit subit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
-le banane, să vedeți ce recunoscătoare vor fi! -Le putem da tot ce avem în rucsace, smochine, nuci și mere... le place! -Și ne împrietenim mai repede cu ele dacă primesc mâncare de la noi! -Acum vă iau de sus, fetițe năzdrăvane, și vă duc la păsări. -La care? -La care ați vrea? -Eu la lebede! -strigă Beti. -Eu la papagali! -spuse Cris. -Stați un pic, să zăresc lebedele. Aha, acolo în lacul cel mare. Vedeți cum se duc în șir, în
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
a unor "funcții sau acțiuni constante" (V.I.Propp), a unor motive și personaje, pe care le pune în coerență, într-o operă literară cu tentă puternică de originalitate, creație exclusivă a lui Ion Creangă. Expedițiile lui Harap-Alb, asociat cu tovarăși năzdrăvani, fac trimitere la călătoria Argonauților în căutarea lânii de aur din Colchida. Spânul, ca personaj, apare și în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în basme neogrecești, Fiul împăratului și spânul, Spânul, în care personajul este sfătuit, ca și în Povestea lui Harap-Alb, să nu se întovărășească cu omul spân, apoi substituția se face, eroul trecând probe asemănătoare, ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar în Țugulea..., cules de Petre Ispirescu, se întâlnesc Flămândul, Setosul, Gerosul, Ochilă și Păsărilă. Într-
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
gesturi, atitudini și limbaj, naratorul conturând atât portretul fizic al fiecăruia, prin sublinierea trăsăturilor cu accente comicogrotești, cât și portretul moral, ca o urmare firească a acestuia din urmă. Tovarășii lui Harap-Alb sunt ridicați la rangul de eroi, asemenea calului năzdrăvan, neavând vârsta, ci fiind doar expresii ale stăpânirii și folosirii benefice a elementelor naturii. Aceste secvențe narative sunt cele mai expresive din cuprinsul basmului, îmbinând sublimul acțiunilor adjuvante cu grotescul personajelor, dialogul sclipitor cu efectele narative cele mai neașteptate, umorul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]