1,904 matches
-
ce eu pot încă să fiu să mă-nalț aș putea renăscând din apusuri!” M-a privit lung...mi-a surâs, mi-a șoptit: ,,Daa! Încă poți! Nu-i târziu cât trăiești și mai crezi în tine în curaj în năzuințe și-n iubire.” Referință Bibliografică: OMUL CE-MI DORISEM SĂ FIU / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1947, Anul VI, 30 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
OMUL CE-MI DORISEM SĂ FIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384958_a_386287]
-
deoarece dețineau o brumă de mijloace de muncă superioară chiaburimii din țările românești, constituia un bloc omogen indiferent de etnie. Toți erau obligați să-și respecte și să asculte proprietarul de drept al pământului lucrat indiferent de etnia sa. Credința, năzuința comună a tuturor etniilor era alipirea de o țară idealizată de cultura istorică cu atât mai mult deoarece se considerau nedreptățiți de autoritățile la numirea cărora nu participau. Din punct de vedere strict religios fiecare etnie avea propriul Dumnezeu: Ortodox
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
de neputință, Amar mi-e gustul rănii lăsat de gura ta. Prin calde simțăminte, mă lupt cu îndoiala, În șiruri cristaline răzbat tăcute ploi, Sub falduri reci de ceață rânjește șovăiala, Pleznindu-mă cu clipe zdrobite de șuvoi. Mai am o năzuință și-apoi renunț la luptă, Predându-mă durerii cu chip de catifea: Cu franjurile frânte din inima cea ruptă, La geamul amintirii să-mi împletești perdea! Referință Bibliografică: CAD FRUNZE... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul
CAD FRUNZE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384507_a_385836]
-
bețișor sculptează, să poată părea mai șic. Dar îi impresionează mereu, cât ar fi de mic! Copiii-n Ajun așteaptă pe Moș, să-l întâlnească. Dar, de fiecare dată nu pot, nici să-l zărească! Fiecare copil scrie bilet cu năzuință. Moș-Nicolae să-i știe cea mai mare dorință. În ghetuțe e așezat. Iar Moșul când citește, lasă darul așteptat; ca-n magică poveste. Câți copii așteaptă pe Moș să facă minuni, nu se va știi niciodată! Dar devin cuminți și
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
zis și mie. Auziți tâmpenie, că mă țin eu cu dumneavoastră... Și, spunând asta, mă privea cu oglizile sufletului deschise, în care se puteau citi toată pofta nebună și tumultul dorințelor ei deșănțate, dacă te pricepeai să citești în alfabetul năzuințelor. Mai întâlnisem de-a lungul timpului genul ăsta de „victimă” și, acum ca și atunci, la fel ca și în acele cazuri, am expediat-o delicat pe cucoană: —Doamnă, așa cum v-am mai zis, am rugămintea să faceți o plângere
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
Să te desprindă-ndată de freamătul scârbit Al vieții de Afară... Ei ară Absolutul, Brăzdând Sobrietate în Artă, infinit... Și-o Demnitate Sacră, ce munții ii doboară, Topindu-i rând pe rând, ca-ntr-un imens decor, Ce-n Marea Năzuinței se nasc a mia oară Sub falnica simțire a Vocii de Tenor... Înmărmurești ca stânca, când Gongul te surprinde, Trăgându-te-n Poveste... Incontrolabil Val... Ca mlaștina-nsetată, cu totul te cuprinde Și 'neacă străduința de a răzbi la mal
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
văd până-o să mor! Rămas pribeag prin râpi de suferință mai am în mine-o singură dorință să nu-ncetez să sufăr după dor. Nu m-am schimbat deloc, sunt tot izvor ce-așteaptă-al tău sărut răscolitor și-mi răcorește orice năzuință în clipa când îți susur în ființă: dor mi-e de dor! Și nu e, Doamne, nu-i deloc ușor să-ți fie dor de dor cu prisosință în carne,-n sânge și în conștiință. Cumplit e să te tângui
DOR MI-E DE DOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382510_a_383839]
-
infantile, răspunsurile nevrotice sunt confundate deseori cu intuiția transcendentala.[ 5] 2.Câteva mărturii din cele mai vechi timpuri până azi Fenomenul ,,telepatie''fascinează și înflăcărează imaginația umană din cele mai vechi timpuri. El poate fi foarte bine un vis, o năzuința a omului: apare în basme de exemplu la noi în ,, Neghinița''al lui Barbu Ștefănescu Delavrancea, dar și în relatări biblice: Iisus este socotit cel mai mare ,,telepat ‘' al tuturor timpurilor; el ghicea gândurile fariseilor [6] raspunzandu-le:,,Orice împărăție
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
puternică poate foarte bine să altereze simțitor percepția realității . ,,Proiecția'' este o altă alternativă de telepatie, cănd atribui altcuiva o emoție, o caracteristică proprie . De aceea este necesar să discerni, să distingi între telepatie propriu-zisă și proiecție a dorințelor, a năzuințelor proprii. Totuși pe baza cercetărilor statistico-matematice s-a ajuns la concluzia existenței fenomenelor parapsihologice facilitate îndeosebi de stările de conștiință modificate, cu grad redus de control, induse prin hipnoză, substanțe psihoactivatoare [droguri, medicamente] ,iar în urma unor cercetări recente ale unor
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
idei din cuvânt, în toamna vieții să las rodul gândurilor scrise. În candela sufletului țin flacăra pâlpâind, izbânda visului real să-mi văd sub pleoape-nchise. Prin noaptea veșniciei cu Cer, Luceafăr și Lună, îmi duc visuri cuibărite în firavă năzuință, pe razele timpului să ajungă-n lumea bună. De mă voi pierde în abis, să-mi poarte biruință. © Maria Filipoiu 5.11.2014 Referință Bibliografică: RODUL GÂNDURILOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1405, Anul IV, 05 noiembrie
RODUL GÂNDURILOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384098_a_385427]
-
genera o mai atentă luare aminte decât în cântecele lui Petrică Mâțu Stoian. Dacă nu cuvântul le ridică în slavă întotdeauna, în cântecele lui Petrică Mâțu Stoian, ele se oglindesc prin atmosfera sonoră care sfâșie nepăsarea și ar trezi la năzuință de viață și dragoste chiar stânca, dac-ar auzi!... Popularitatea de care se bucură Petrică Mâțu Stoian e rară. E o bucurie că e prezent în emisiunile tv, dar este apt să dea toate caratele aurului veritabil unui spectacol fulminant
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
Ion Vidu și Timotei Popovici, două personalități muzicale ale Banatului, doi colegi, doi colaboratori, mai mult doi prieteni, legătura de suflet care a durat aproape patru „decenii“, 40 de ani. Cei care l-au sprijinit pe Timotei Popovici în înfăptuirea năzuinței de a urma cursurile Conservatorului de Muzică și Declamațiune din Iași n-au fost doar membrii Societății Române de Cântări și Muzică din Caransebeș, donatorii acelui mic „stipendiu“ în valoare de 300 florini 1, ci și Ion Vidu, primul muzician
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
cum să creezi în condiții proaste, cum să visezi, cum să te entuziasmezi pentru câte îți trec prin cap? Cum să te împlinești? Cum să fii un student bun și un scriitor în același timp productiv, dacă condițiile sunt potrivnice năzuințelor pe care le ai? O altă soluție ar fi, ca să zic așa, o gazdă „la întâmplare”, dar e cu risc din mai multe puncte de vedere, risc ce poate avea, pentru un tânăr eminent și în același timp scriitor, urmări
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
vede o singură soluție: primirea tânărului Titi George Câmpeanu „în gazdă” la Nicolae Stănescu Udrea și-i cere prietenește „să reflectezi adânc, dragă Nicule, la cele stăruite de mine, măcar că suntem roșioreni și am fost tovarăși de visuri și de năzuințe”. Despre el spune foarte puțin, doar atât: „ Cu fiecare zi care trece numai în optimism nu cad”. A avut bucuria de a citi scrisoarea Ion BĂDOI http://www.opiniateleormanului.ro/wp-content/uploads/2016/06/Scrisoare.jpg
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
ani, în ținutul nostru, în contul reducerii orelor de Limba Maternă. Într-un cuvânt, probleme avem multe... FRONTIERA PUSĂ DE COTROPITORI NU POATE DESPĂRȚI NEAMUL ROMÂNESC - Ce ar mai trebui să știe, din punctul dumneavoastră de vedere, cetățenii României, despre năzuințele reale ale celor de același neam, din arealul limitrof orașului Cernăuți? - Nicolae Toma: Că inimile noastre, ale românilor din nordul Bucovinei, bat la unison cu cele ale fraților din Țară, că frontiera pusă de cotropitori nu poate despărți și împărți
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
7. Vocația critică Animat de un elan ascensional nestăvilit și neîntrerupt, mistuit de setea de absolut - aidoma modelelelor sale Eminescu, Maiorescu, Brâncuși, Călinescu, Eliade... -, Ovidiu Ghidirmic dovedește, și de astă-dată, că și-a asumat vocația critică asemenea unei necontenite aspirații, năzuințe spre perfecțiune și desăvârșire. Deprinzând, o dată cu Mircea Eliade, adevărul conform căruia literatura este fiica mitologiei, fiind conștient că textul este o lume și lumea este un text, că - în afara comandamentului de a demonstra înțelepciune teoretică: sophia, este obligatoriu să dovedească
Lansări editoriale la Târgul de Carte GAUDEAMUS – Craiova, OVIDIU GHIDIRMIC – La sfântul botez al Academiei Române * [Corola-blog/BlogPost/93432_a_94724]
-
este și vicepreședinte al Uniunii Ziariști Profesioniști din România. Din partea acestei uniuni, la onorabila vârstă împlinită i se acordă „ Diplomă de excelență “ pentru “ o viață întreagă dăruită jurnalismului și actului artistic creator, pentru pilda de tenacitate și înțelepciune în împlinirea năzuințelor ”. LA MULȚI ANI ! dragă Mihai Golescu Cine se va încumeta să scrie o istorie a presei argeșene n-are cum să ocolească numele publicistului Mihai Golescu. Și înainte de 1989, dar cu deosebire după evenimentele din decembrie 1989, numele Domniei Sale s-
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
Biserică și Neam, precum și într-o afirmare dinamică a valorilor spirituale și culturale ale poporului român. În imaginea ei se vor regăsi tradiția și modernitatea, universalul și particularul, amprenta inconfundabilă a devenirii istoric-religioase și culturale a poporului român și amprenta năzuințelor spirituale ale acestui popor pentru veacurile ce vor veni. Este nevoie de un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
un asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
Era semnul că oamenii se treziseră de-a binelea și se gândeau la lucruri tot mai rele și mai neobișnuite. Lumea de Deasupra fu cuprinsă brusc de zumzetul acestui curent, învolburându-se de flacăra aprigă a gândurilor rele, iar straniile năzuințe ale celor de jos se concretizară în mii de kilometri de semne și fibre mergătoare pregătite de atac. Fibrele se desfăcură emanând mirosuri inconștiente, visuri sparte și déjà-vu-uri deja banale, care îi făcură pe toți să pufnească în râs, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de a dobândi bunuri pământești dispar din sufletul nostru; la teatru, nimic din ceea ce este personal nu siluiește noblețea și sinceritatea trăirilor noastre, la teatru devenim mai puri și mai buni sufletește. De aceea, cât ne aflăm în incinta teatrului, năzuințele și simpatiile noastre sunt consacrate în întregime trăirilor celor mai frumoase de omenie și de noblețe justițiară. Aici își scoate capul un gând îngrozitor. Anume: ne revoltăm, nu ne sălbăticim definitiv și nu ucidem oameni în numele dreptății doar pentru că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
sălbatic și să ne răzbunăm ca fiarele. Înțelegeți, prorocilor, acesta este mecanismul sufletului nostru de om, mecanismul leagănului în care, din zborul cel mai avântat spre Noblețea Spiritului se naște mișcarea în direcție opusă, spre polul Cruzimii de Fiară.“ Această năzuință de a împinge leagănul sufletului în direcția Omeniei, ca și mișcarea spre Animalitate care decurge din această năzuință străbat ca un fulger enigmatic și, în același timp, sângeros întreaga istorie a omenirii; și ne dăm seama că tocmai epocile pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
în care, din zborul cel mai avântat spre Noblețea Spiritului se naște mișcarea în direcție opusă, spre polul Cruzimii de Fiară.“ Această năzuință de a împinge leagănul sufletului în direcția Omeniei, ca și mișcarea spre Animalitate care decurge din această năzuință străbat ca un fulger enigmatic și, în același timp, sângeros întreaga istorie a omenirii; și ne dăm seama că tocmai epocile pline de temperament care se remarcă prin zboruri în direcția Spiritului și a Dreptății, prin elanuri deosebit de puternice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
care, după cum mi-a explicat servitoarea, Barceló Îi botezase Ortega și, respectiv, Gasset. Clara mă aștepta de cealaltă parte a acestui codru, Într-un salon ce dădea spre piață. Îmbrăcată Într-o vaporoasă rochie din bumbac turcoaz, obiectul tulburilor mele năzuinți cînta la pian sub ocrotirea unei adieri de lumină care se strecura prin prisma rozetei. Clara cînta rău, În contratimp și greșind jumătate din note, Însă mie serenada ei Îmi suna ca un imn de slavă, iar faptul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
opiacee. Vulturi de flăcări, aștrii spre tine s-or purta. Vâslirii lor solemne deschide-atunci ferestre Și bea din plin vârtejul stârnit în preajma ta Cum altădată, boarea pădurilor terestre. Respiră, crești mai vastă... în plasma unde doar O singură năvală de năzuinți se-aprinde, Asemeni unui mare și lacom protozoar, Înmugurindu-ți brațe, în noapte le întinde. Al tău, al tău, cuprinsul Întregului dintâi, Din negura-Andromedii la sorii din Centaur, Stăpânitoare, soarbe tot cerul și rămâi Prin marea de funingini năvodul plin
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]