3,059 matches
-
-ți cie de ghine!” Ia lumânarea de botez, care este împodobită cu flori, busuioc și material de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
plină cu cămășuțe, bonețele și pelinci (bucăți de pânză din in sau bumbac, din finet) care constituie zestrea pentru copil. Se mai dă o pernuță și oala de lut pentru încălzit apa la baie pentru cel mic. Cumătrii sărută mâna nașilor și spun: „Mulțămim c-ați botezat, Și l-ați creștinat.” Apoi moașa solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de asemenea, un bogat repertoriu de strigături rostite la ospățul de la cumătrie care au menirea să sporească veselia. Aceste versuri cuprind aluzii erotice, uneori obscene, la adresa moașei și, în special, a nașilor care în acest moment devin ținta glumelor picante. Exemplu: „Lelea albă ca omătul Se iubește cu cumătrul Dar cumătra să nu știe Vorbă-n casă să nu fie.” Tăierea moțului După un an, nașa ia din părul copilului, fiind iar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
carte, basma, bani, pahar cu vin, cruciuliță. Toate acestea se arată deodată copilului și pe care pune el mâna mai întâi se crede că acela îi va plăcea mai mult în viață. Colăcimea Când copilul avea 2-5 ani, părinții dădeau nașilor colacii de botez. De obicei, nașul îi cerea. Dacă din anumite motive (boală, deces) părinții nu-i dădeau, copilul ajuns la maturitate se achita de această obligație. Se aduceau doi colaci mari, o sticlă cu rachiu, un batic pentru nașă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cruciuliță. Toate acestea se arată deodată copilului și pe care pune el mâna mai întâi se crede că acela îi va plăcea mai mult în viață. Colăcimea Când copilul avea 2-5 ani, părinții dădeau nașilor colacii de botez. De obicei, nașul îi cerea. Dacă din anumite motive (boală, deces) părinții nu-i dădeau, copilul ajuns la maturitate se achita de această obligație. Se aduceau doi colaci mari, o sticlă cu rachiu, un batic pentru nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
De obicei, nașul îi cerea. Dacă din anumite motive (boală, deces) părinții nu-i dădeau, copilul ajuns la maturitate se achita de această obligație. Se aduceau doi colaci mari, o sticlă cu rachiu, un batic pentru nașă, o cămașă pentru naș, orez, zahăr, sare, săpun, colonie (parfum). Toate erau aduse într-o covată nouă sau într-un lighean și acoperite cu un ștergar nou. Cu această ocazie se rostesc versurile: „... în dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dosul colacilor Stă ocolul vacilor Coșarul oilor Poiata păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați. De obicei, nașii returnau cumătrilor o parte din obiectele aduse. Nunta Căsătoria, cel de-al doilea moment important din viața omului, cunoaște un ceremonial foarte complex și pitoresc. Spectacolul nunții se impune prin amploarea sa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păsărilor La cina d-voastră Ce vă lasă inima să dați : O vacă cu clopoței, O oaie cu miei, O scroafă cu purcei, O cloșcă cu pui Și vreo trei sute de lei...” Nașii făceau masă puțină, fară invitați. De obicei, nașii returnau cumătrilor o parte din obiectele aduse. Nunta Căsătoria, cel de-al doilea moment important din viața omului, cunoaște un ceremonial foarte complex și pitoresc. Spectacolul nunții se impune prin amploarea sa și implică toate domeniile creației populare: muzica populară
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite, agere la minte și pricepute la vorbă. Dacă starostia ieșea bine, urma o nouă întâlnire numită împăcăciune, când se stabilea și data logodnei, când se alegeau nașii și se fixa data nunții. Atunci viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
viitorii soți schimbau între ei daruri de încredințare: batistă și inel. Joi seara, înainte de nuntă, vorniceii și druștele (fetele care au cusut batistuțe și prosoape pentru nuntă) se adunau la casa miresei, unde făceau florile de pus în piept la nași, socri, cumnați, nuntași și pregăteau batistele care se puneau în piept la vornicei. Sâmbătă dimineața, vorniceii împreună cu mulți bărbati și femei, însoțiți de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu tăcea C-așa bine n-ai avea Cum ai avut la maică-ta. De-ai umbla-n căruț cu cai Bine ca la maica, n-ai.” Mireasa sărută mâna nașei, iar locul ei pe scaun este luat de mire. Nașul îl bărbierește, apoi îl piaptănă, iar mireasa îi pune floarea în piept. Acest ceremonial se desfășoară în auzul cântecului: „Hai, mire, la bărbierit Că și ceasul ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ț-o sosit Ai umblat hai-hui prin sat, Dar amu s-o terminat. Nu mai ieși sara pe drum Ai nevastă tu de-amu O să-ți dea copchii în dar Și te faci om gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
gospodar.” Mirele sărută mireasa, apoi mâna nașilor. Se joacă hora de mână în jurul mesei. În acest timp, starostele pregătește momentul iertăciunii. Aduce o bancă lungă, o învelește cu un macat de lână unde vor sta: socrii mari, socrii mici și nașii. În fața lor, el așează un covor și pe acesta pune o pernă pe care vor sta mirii în genunchi, cu capul în jos. Starostele (vornicul) pune mâinile pe capul mirilor și spune iertăciunea: „Cinstiți socri, nuni și nună, Toți câți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
primi De la cinstita mireasă O basma frumoasă, Un ștergar frumos. Iar de la cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de cozonac sau pâine. Vornicul spune: „Și acum să vedem, dacă de mâne Ai să poți să coci la pâne Să te rogi în patru zări Să te ajute de cu zori.” Mireasa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul din obiceiurile la care s-a renunțat astăzi este închinatul prosoapelor țesute și cusute în casă, pentru toate rudele mirilor. Pe parcursul nunții se strigau chiuituri la soacre și nași: „Ia uită-te soacră mare Ai o noră ca o floare Să o iei, să o iubești, Dar să n-o batjocorești. Că-i micuță și drăguță Nu face mămăliguță Nici gălușcă, nici plăcintă Că nu este pricepută. Să o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sărbătoare, ci după Liturghie, cu un singur colind, preluat din cântarea bisericească „Hristos rajdaetsja” („Hristos se naște”). Și evenimentele importante din viața rușilorlipoveni prezintă câteva particularități. Botezul nou-născutului se face prin scufundarea totală a copilului în cristelniță, de trei ori. Nașii nu reprezintă un cuplu, ci o persoană masculină și una femenină din familie. Prenumele copilului era sugerat de preot în funcție de sfinții din calendar (pentru băieți 8 zile după data nașterii, iar pentru fete 8 zile înainte). Căsătoria, precedată de logodnă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din calendar (pentru băieți 8 zile după data nașterii, iar pentru fete 8 zile înainte). Căsătoria, precedată de logodnă, care se făcea în casa părintească a viitoarei mirese, se oficia după liturghie. Mirii erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înainte). Căsătoria, precedată de logodnă, care se făcea în casa părintească a viitoarei mirese, se oficia după liturghie. Mirii erau însoțiți de preot până la casa mirelui. Nașii de cununie erau aleși, de regulă, din rândul fraților, al surorilor sau chiar nașii de botez. Nunta ținea trei zile. La nuntă se cântau cântece specifice, nefiind permisă muzica. În cazul decesului, mortul era spălat pe paie, îmbrăcat în costumația specifică și înfășurat în pânză albă și așezat pe laiță, cu capul spre icoană
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Ieri, la Bacău, Ramona Gabor poftea la iahnie de fasole cu murături, ca la mama acasă. Cum distanța până în Dubai este foarte mare, iar, până acum, nimeni nu a trimis pachete cu nașu pe ruta Bacău-Dubai, bruneta se mulțumește și cu o delicatesă orientală cu foiță de aur. Autor: Sorina Ceugea Ramona a postat pe pagina sa de Facebook o imagine cu o prăjitură cu un aspect de bilă de marmură, acoperită parțial
Lux extrem! Ramona Gabor nu doar poartă aur, ci mănâncă aur by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72059_a_73384]
-
trei ani cu Ana-Maria, o frumoasă mulatra pe care a cunoscut-o în 2008 la metrou. Cei doi au declarat la acea vreme că între ei a fost dragoste la prima vedere. Andreea Bănica și Lucian Mitrea le-au fost nași de cununie la nunta lor din iulie 2010.
Antonia a recunoscut că are o relație cu Velea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72058_a_73383]
-
membru al trupei 3 Sud Est, Laurențiu Duță, și-a ținut până acum soția departe de ochii presei. Duminică cei doi au apărut în premieră împreună în fața obiectivelor, la nunta compozitorului Gabriel Huiban, unde Ianula și Laurențiu au venit în calitate de nași. Laurențiu și Ianula s-au cunoscut în urmă cu 20 de ani. Libertatea.ro scrie că unul dintre cele mai importante secrete ale longevității poveștii lor de dragoste ar putea fi reprezentat de faptul că Laurențiu a refuzat dintotdeauna să
Cum arată soția lui Laurențiu Duță - FOTO by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72100_a_73425]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Ilie Năstase și Brigitte Sfăt s-au căsătorit civil, luni, la Timișoara, cununia fiind oficiată de primarul municipiului, Nicolae Robu, iar nași sunt doi oameni de afaceri din Sibiu, potrivit Mediafax.
Ilie Năstase şi Brigitte Sfăt s-au căsătorit civil, luni, la Timişoara by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72160_a_73485]
-
anului trecut și au stabilit deja data nunții. Cei doi au decis să se căsătorească și au început să își facă planuri pentru viitor. Roșcata și iubitul ei au programat cununia religioasă pentru data de 5 octombrie, au ales deja nașii (un cuplu din Deva) și negociază intens cu un centru de evenimente din Otopeni, pentru a organiza acolo petrecerea, scrie wowbiz.ro. Bianca Drăgușanu și Victor Slav, la un pas de moarte Bianca s-a logodit în Sâmbăta Mare, atunci când a
Bianca Drăgușanu și Victor Slav au stabilit data nunții by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72295_a_73620]
-
onomastică. Cine v-a ,,dăruit" cele două prenume cu rezonanță istorică - Mircea și Horia? - A fost o decizie spontană luată de tatăl meu, la o petrecere. Mi s-a spus însă că trebuia să port prenumele George, care era al nașului meu și care mi s-a părut întotdeauna foarte chic, căci mă făcea să mă gândesc la George Călinescu. (În Dicționarul onomastic, în dreptul prenumelui George, am găsit patru explicații. Ultima ar putea confirma și continua această mărturisire a prozatorului: ,,Uneori
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
ziarului. Să vedem pentru cât timp. Nu mă pot, totuși, opri din mirare: de ce n-au plecat toți acești colaboratori ai lui Roșca-Stănescu odată cu binefăcătorul lor? După ce și-au trădat onoarea (cei care-au avut-o), l-au trădat și "naș". Disponibili la compromis cum îi știu, probabil că se vor găsi gazete dornice să adăpostească secrețiile de venin care-au făcut în ultimii ani din "Ziua" nu doar un ziar necumpărat, dar și de necitit. Le sugerez să încerce la
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]