1,358,563 matches
-
pierdut soclul, dobîndind în schimb un postament jalnic, mai înalt cu o șchioapă decît peluza înconjurătoare. Cine a avizat năstrușnicia? Cine își asumă răspunderea? Ignorînd întrebările insistente ale presei, Ministerul Culturii și Cultelor, Primăria Generală a Capitalei și coducerea Teatrului Național din București păstrează obstinat tăcerea. O tăcere sonoră ca bronzul. Dintr-un articol apărut recent (Pavel Șușară, Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989, în România literară, n-rele 34 și 35) aflăm că, în locul statuii lui Lenin din fața Casei
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
nu are o relație atît de profundă și de subtilă cu lumea formelor plastice așa cum a avut-o George Bacovia. Și relevanța acestei relații nu stă în evenimentele exterioare, mai mult sau mai puțin administrative, - cum ar fi un premiu național pentru desen pe care l-a primit Bacovia pe cînd era elev, și nici episodul biografic cu profesoratul său la catedra de profil a unei școli băcăuane -, ci ea se manifestă într-un plan mult mai adînc, în substratul unei
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
i-au pus într-o barcă spunîndu-le că pe malul celălalt e Franța (Știre din Adevărul). Doi parlamentari ai PSD au venit cu o inițiativă legislativă de maximă importanță. Potrivit inițiatorilor, România ar trebui să serbeze ziua NATO, ca sărbătoare națională, înțelegînd prin asta o zi de odihnă pentru populație și parăzi militare și alte manifestări sărbătorești pentru a marca ziua cu pricina, după cum au relatat mai toate ziarele centrale pornind de la un anunț Mediafax. Mai lipsește ziua Uniunii Europene și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
Cluj, la Bibliotecă Apostrof. Cartea mea nu are coperta întîi, așa încît intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un an, de la premiera lui Mihai Maniutiu de la Teatrul Național din Cluj cu spectacolul L'Oublie/ Uitarea, după un scenariu purtînd semnătura lui George Banu. "Brusc, n-am mai simțit nevoia să acumulez și am inceput sa tînjesc după uitare. A uita - nu aveam nici o îndoială - era, prin urmare, decizia
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
este neîncrederea în cuvântul dat de cineva. Mi-aduc aminte de o situație stânjenitoare, cel puțin pentru mine ca român. Pe data de 29 aprilie 1999, Parlamentul României ia prima decizie cu adevărat importantă, din punct de vedere al interesului național, după mulți, mulți ani de hotărâri păguboase, adesea ancilare, și anume: acordarea dreptului de acces, în spațiul aerian românesc, pentru avioanele NATO, în intervenția țărilor membre în Iugoslavia. Simt nevoia să fac aici o paranteză. Paranteza se referă la o
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
ironie, zice el) declanșând un scandal în presa internă și internațională. Mai recent (09.08.2002), prim-minis-trul, referindu-se la semnarea tratatului bilateral cu SUA de acordare a imunității soldaților americani, inițiativă altfel lăudabilă, din punct de vedere al interesului național, dar privită cu ochi nu prea buni de unele state europene, declara: Nu este o situație gravă, ci o problemă de consultare, în care trebuie să vedem cea mai bună soluție de a împăca și capra și varza". în particular
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
cu entuziasm s-au întrecut să scrie că lucrarea lui Caragiale "a căzut înr-un chip zdrobitor" sau că "pe cât au fost de mari laudele din ajun, pe atât și fiascul a fost mai complet". Premiată la concursul organizat de Teatrul Național din București de un juriu din care făceau parte, printre alții, Alecsandri, Maiorescu și Hasdeu, considerată de însuși Caragiale ca "foarte bună, arătând chiar un progres vădit de tehnică asupra Scrisorii", dar montată în pripă și cu o distribuție nu
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
Mircea Mihăieș Mare bucurie mare: fabrică de dejecții a lui Dan Diaconescu a fost închisă! La unison, politicieni, ziariști, personalități publice s-au grăbit să aplaude falimentarea OTV prin decret al Consiliului Național al Audiovizualului.Motivele invocate sunt mai implacabile decât tăișul ghilotinei: antisemitism, xenofobie, calomnie. Nimic de zis. în existenta-i de vreun an și ceva, OTV a întrecut în materie de abjecție, perversitate și prost gust tot ce am văzut, citit
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
aceeași expresie de tinerețe și lumina în priviri, dovedindu-si cu prisosință o vitalitate incredibilă pentru vârsta să. - Cum de te-ai întors atât de repede în România, draga Gelu? Ne-am văzut, nu demult, pe 8 iunie, la Operă Națională, la sărbătorirea baletului românesc și a stelelor sale plecate peste hotare. - Cum era și normal, am venit în vacanță să-mi revăd în tihna familia. Dumnezeu mi-a dat, la frumoasă mea vârstă, cateva bucurii. Am trăit un moment important
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
a decorat pe 8 iunie anul acesta, pe câteva dintre personalitățile baletului românesc din patru generații, din țară și de peste hotare, cu una dintre cele mai mari distincții, pentru întreaga lor activitate. A fost o seară de neuitat la Operă Națională. Parlamentul spaniol l-a trimis pe senatorul José Măcieș ca să fie prezent la acest important eveniment internațional pe care l-a și relatat apoi în presa spaniolă. La Palatul Cotroceni, cu o seară înainte, s-a organizat de către Televiziunea Română o
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
Nichita Danilov În cadrul Colocviului Internațional al scriitorilor minorităților naționale care s-a desfășurat, sub egida Uniunii Scriitorilor și UNESCO, în urmă cu cîteva luni la Neptun, delegația literaților de limba galeză a atras la un mod dramatic atenția asupra pericolului pe care l-ar putea reprezenta folosirea oficială a
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
lui Shakespeare. Deci, pentru a fi înțeles de către participanți, scriitorul Will Roberts a apelat, paradox!, nu la limba galeză,- cum ar fi fost normal avînd în vedere mesajul, ci tot la limba engleză!... Globalizarea reprezintă, desigur, un pericol pentru culturile naționale. Avem toată admirația față de acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în care e mult mai greu să reziști influențelor din afară decît
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
limbă în mai multe dialecte? Internetul și televiziunea vor reuși să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai mult decît o mare pierdere. De fapt, nu și-l va pierde, ci
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
devine caduc în timp. S-ar putea ca lumea viitorului să aibă alte principii și alte legi. Poate, după căderea actualei civilizații și a imperiului mass-media, dominat de limba engleză, omenirea va cunoaște un nou Ev mediu (mediatic), cînd culturile naționale vor înflori din nou.
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
apropierii cititorului de un scriitor pe care istoria zgomotoasă a timpului său este răspunzătoare de multe devoțiuni pierdute. Dar și a variilor interese care au lovit că un flagel Editură Minerva, până să ajungă la noua stimulatoare de energii, Fundația Națională pentru Știință și Arta, pusă sub egida Academiei și a Institutului "G. Călinescu". De reținut tonicul acestei reînsănătoșiri prin continuarea ideii inițiale, aceea a colecției "Scriitori români". Volumul al patrulea pune în circuitul lecturii lecția de luciditate critic-literara și de
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
de acum o sută de ani", i se atribuie un nume cu sonoritate italienească. Dacă Pașadia își trage numele de la o cetate orientală, cel al străbunicului - ne spune Barbu Cioculescu (Barbu Cioculescu, Studiu introductiv la Mateiu Ion Caragiale, Opere, Editura Național, București, 2001) - ascunde o poveste occidentală petrecută în anul 1814. Bartolomeo Pergami, Bergami în engleză, a fost curierul reginei Marii Britanii, Carolina de Brunswick, acuzată de legături pe care rangul nu i le permitea cu acest personaj seducător venit la curte
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
sale, e pentru balcanic de o superioritate evidentă, de netăgăduit, și prin urmare orice nume de acolo poate căpăta, rostit într-un anume fel ("un Bergami"), rezonanțe nobiliare. Sigur, cu excepția celor cîteva, clasice și arhicunoscute, de valeți, cameriste și țărani naționali. Poate pe această prejudecată mizează și autorul, și Pașadia, dar sonoritatea numelui Bergami e pînă la urmă înțeleasă de Povestitor ca o iluzie acustică din moment ce îi atribuie lui Pașadia alte origini decît cele sugerate de acesta. Să lăsăm la o
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
va executa, dacă îl va executa vreodată, ci istoria literară. Mult mai nebună, domnișoara asta, decît Luminița de la capătul tunelului d-lui Neagu! Un ziar verticalizat și o televiziune în picaj Mai curînd din motive de schimbare a formatului, JURNALUL NAȚIONAL a devenit primul ziar vertical din România. Prin comparație cu ADEVĂRUL, de pildă, Jurnalul național e de fapt mai îngust și mai puțin înalt. Ne mai lămurim puțin citînd editorialul lui Marius Țuca: "Într-o lume în care aproape nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
decît Luminița de la capătul tunelului d-lui Neagu! Un ziar verticalizat și o televiziune în picaj Mai curînd din motive de schimbare a formatului, JURNALUL NAȚIONAL a devenit primul ziar vertical din România. Prin comparație cu ADEVĂRUL, de pildă, Jurnalul național e de fapt mai îngust și mai puțin înalt. Ne mai lămurim puțin citînd editorialul lui Marius Țuca: "Într-o lume în care aproape nimic nu mai sta în picioare, un ziar vertical poate părea o nebunie. Mulți se vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
vrea să bată în concurență de mare tiraj, mă tem că dl Țuca n-a găsit cel mai bun termen de referință. Există cel puțin trei ziare centrale care în materie de verticalitate pot fi luate ca model de Jurnalul național. Chiar dacă, uneori ele mai au probleme de ținută, dar nu de partid. Iar începutul verticalizării Jurnalului național începe cu prețul - 3.500 de lei, preț de dumping. Sub numele ziarului, care e primul subiect cu care Jurnalul vrea să-și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
mai bun termen de referință. Există cel puțin trei ziare centrale care în materie de verticalitate pot fi luate ca model de Jurnalul național. Chiar dacă, uneori ele mai au probleme de ținută, dar nu de partid. Iar începutul verticalizării Jurnalului național începe cu prețul - 3.500 de lei, preț de dumping. Sub numele ziarului, care e primul subiect cu care Jurnalul vrea să-și merite verticalitatea? Cu o incursiune în viața de familie a lui Adrian Păunescu - "străbunic la 58 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14785_a_16110]
-
se îndrăgostește pe măsură ce i se oferă tot mai multă informație, acolo unde nici nu se gândise: un capitol al cărții lui Manuel Azaña, Valera in Italia (1929), interzisă în Spania, trei scrisori ale marchizului Bedmar despre România, descoperite la Biblioteca Națională din Paris, cartea cumpărată de la un anticar Voyages à travers le monde de Albert Wolf, din 1884, cu informații despre marchizul Bedmar, "tocmai acum când mă ocup de Lucia", comunicarea lui Al. Ciorănescu precum că Biblioteca Academiei Române este posesoare a
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
autor, când identifică scriitori, mai ales spanioli, mai puțin frecventați la noi și chiar și atunci când reproduce paginile înnegrite de ștersăturile autorului, exemplar examen al spiritului său critic, aplicat pe viu. Ediția reproduce, din mulțimea mapelor aflate depozitate la Arhivele Naționale, în colecția "Scriitori români", Dosarul cu numărul 120, al cărui conținut este format din acest Jurnal, intitulat Caiete de miezul nopții. Fragmente au mai fost publicate în revista "Magazin istoric", în patru numere ale anului 1995, de Ioan Lăcustă, iar
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
vremea cînd era și președinte al unei bănci particulare și președinte al Senatului, dl Văcăroiu își justifica această licență afirmînd că d-sa e un Hagi al finanțelor. Frumos spus, dar pe vremea cînd Hagi a fost antrenor al echipei naționale el n-a avut și funcție executivă în Federația Română de Fotbal și nici în Liga Profesionsită. Așa că dl Văcăroiu, fost jucător de fotbal la Rapid, e un Hagi și ceva în lumea finanțelor. * Apropo de fotbal - Anghel Iordănescu, redevenit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
în bună parte dinamizată... ...acesta este noua versiune a baletului "La Piață" de Mihail Jora, versiune datorată mastrului Ion Tugearu, semnatarul regiei și coregrafiei spectacolului. Opera bucureșteană și-a îndeplinit, astfel, o obligație de onoare; ...își onorează titulatura de instituție națională reintroducând în repertoriu titlurile românești, lucrări absente pe parcursul ultimelor stagiuni din motive mai mult sau mai puțin întemeiate; ...în plus, a fost aniversată prima montare coregrafică a aceste partituri, montare realizată cu șapte decenii în urmă, în primăvara anului 1932
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]