868 matches
-
Articolul 1 Următoarele instituții sanitare, naționalizate prin decretul Nr. 302 din 1948 , trec din proprietatea Statului, în proprietatea Casei Centrale a Asigurărilor Sociale: Maternitatea Paul Greceanu, Sanatoriul Dr. E. Stancu, Maternitatea Raion și Sanatoriul T.B.C. Prof. Dr. Bagdasar, din București; Sanatoriul Dr. Vătaș Ludovic și Sanatoriul
DECRET nr. 390 din 17 decembrie 1948 privind trecerea unor instituţii sanitare naţionalizate din proprietatea statului în proprietatea Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128779_a_130108]
-
Articolul 1 Pe data publicării prezentului decret în Monitorul Oficial se naționalizează următoarele întreprinderi de căi ferate particulare: a) S.A.R. de căi ferate Sibiu - Sighișoara; ... b) S.A.R. de căi ferate locale Sibiu - Cisnadia; ... c) S.A.R. de căi ferate Petroșani - Livezeni - Lupeni; ... d) S.A.R. de căi ferate din Torontal; ... e) S.A.R. de căi
DECRET nr. 232 din 9 septembrie 1948 privind naţionalizarea unor întreprinderi de cai ferate particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128777_a_130106]
-
sus menționat. A. Acțiunea în revendicare 14. În anul 1993, în calitate de moștenitor, reclamantul a sesizat Judecătoria Sectorului 5 București, solicitând constatarea nulității naționalizării. A arătat că la momentul naționalizării părinții săi erau salariați și că bunurile salariaților nu puteau fi naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950 . Nu rezultă din documentele prezentate Curții dacă în fața instanței de fond reclamantul a făcut cunoscut contractul de vânzare-cumpărare încheiat de stat cu frații Mirescu în anul 1973. 15. Prin sentința pronunțată la data de
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
pentru un scop de utilitate publică și cu plata unei despăgubiri rezonabile. Pe de altă parte, reclamantul a susținut că naționalizarea casei nu era conformă dispozițiilor decretului, deoarece părin��îi săi erau salariați, iar locuințele aparținând salariaților nu puteau fi naționalizate. Reclamantul a mai făcut referire și la art. 21 din actuala Constituție a României, care garantează accesul liber și nelimitat la justiție. 24. Prin decizia pronunțată la data de 1 martie 1995 Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea din
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
conținut: Articolul I "(...) pentru asigurarea unei bune gospodăriri a fondului de locuințe supuse degradării din cauza sabotajului mării burghezii și a exploatatorilor care dețin un mare număr de imobile; Pentru a lua din mână exploatatorilor un important mijloc de exploatare; Se naționalizează imobilele prevăzute în listele-anexa (...) care fac parte integrantă din prezentul decret și la a caror alcătuire s-a ținut seama de următoarele criterii: 1. Imobilele clădite care aparțin foștilor industriași, foștilor moșieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și celorlalte elemente
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
clădite care aparțin foștilor industriași, foștilor moșieri, foștilor bancheri, foștilor mari comercianți și celorlalte elemente ale mării burghezii. 2. Imobilele clădite care sunt deținute de exploatatorii de locuințe." Articolul ÎI "Nu intră în prevederile decretului de față și nu se naționalizează imobilele proprietatea muncitorilor, funcționarilor, micilor meseriași, intelectualilor profesioniști și pensionarilor." E. Decretul nr. 524 din 24 noiembrie 1955 , care modifică Decretul nr. 92/1950 35. Dispozițiile aplicabile sunt redactate în felul următor: Articolul XI "În baza criteriilor stabilite în art.
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
februarie 1995 36. Secția civilă a Curții Supreme de Justiție a confirmat în repetate rânduri jurisprudența instanțelor inferioare care au apreciat că au competența de a se pronunța în cauze ce au ca obiect bunuri imobile naționalizate, în special cele naționalizate în baza Decretului nr. 92/1950 . Astfel, în Decizia nr. 518 din 9 martie 1993 s-a exprimat, în ceea ce privește competența instanțelor în examinarea litigiilor legate de aplicarea Decretului nr. 92/1950 , după cum urmează: "Hotărând cu privire la acțiunea în revendicare promovată de
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
Curtea Supremă de Justiție, constituită în Secțiile Unite, a hotărât, cu o majoritate de 25 de voturi împotriva a 20, schimbarea jurisprudenței Secției civile. Astfel, s-a motivat: "Instanțele judecătorești nu au atribuția de a cenzură și dispune restituirea imobilelor naționalizate prin Decretul nr. 92/1950 (...); numai legea poate dispune cu privire la conformitatea naționalizărilor efectuate în temeiul Decretului nr. 92/1950 cu dispozițiile actualei Constituții (...)." Revirimentul jurisprudenței din 28 septembrie 1998 38. La data de 28 septembrie 1998 Curtea Supremă de Justiție
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
plângeri, singurele părți la aceste proceduri fiind reclamantul și guvernul parat. 70. Curtea apreciază că reclamantul avea un "bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Într-adevăr, hotărârea judecătoriei din 9 decembrie 1993 a stabilit că imobilul fusese naționalizat cu încălcarea Decretului nr. 92/1950 și a constatat, cu efect retroactiv, ca reclamantul era proprietarul legitim al acestuia, în calitate de succesor al părinților săi. Curtea mai subliniază că dreptul reclamantului, astfel recunoscut, nu era revocabil. De altfel, reclamantul s-a
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
dispozițiile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare, sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece instituie o inegalitate de tratament între "revendicatorii ale căror imobile au fost naționalizate și chiriașii deveniți proprietari în baza Legii nr. 112/1995 ". De asemenea, se susține că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces
DECIZIE nr. 148 din 19 septembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131495_a_132824]
-
cu sume mici. Subscriptiunile vor fi publice; ��... d) Capitalul deținut de cetățenii români în societate trebuie să reprezinte cel putin 60% din capitalul social. Pentru întreprinderile existente, care în decurs de 10 ani de la promulgarea legii se obligă a se naționaliza, procentul capitalului românesc se reduce la 55%; ... e) Două treimi dintre membrii consiliului de administrație, ai comitetului de direcție și dintre cenzori, precum și președintele consiliului de administrație, vor fi cetățeni români: ... Societățile anonime actuale care nu îndeplinesc aceste condițiuni, vor
DECRET nr. 2.294 din 3 iulie 1924 privind Legea minelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133527_a_134856]
-
Articolul 1 Se naționalizează toate farmaciile particulare în funcțiune sau care și-au încetat funcțiunea parțial sau total, fără a avea autorizație de închidere, în conformitate cu tabelul anexă*) care face parte integrantă din prezentul decret. Articolul 2 Odată cu farmaciile se naționalizează orice instalații, mobilier, materiale
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]
-
Articolul 1 Se naționalizează toate farmaciile particulare în funcțiune sau care și-au încetat funcțiunea parțial sau total, fără a avea autorizație de închidere, în conformitate cu tabelul anexă*) care face parte integrantă din prezentul decret. Articolul 2 Odată cu farmaciile se naționalizează orice instalații, mobilier, materiale consumabile (medicamente, material sanitar) instrumentar, mijloace de transport, localurile, etc., care servesc în mod permanent activității farmaciilor naționalizate sau altui proprietar și sînt deținute și utilizate în folosul farmaciei, sub orice titlu. Articolul 3 În data
DECRET nr. 418 din 31 octombrie 1952 pentru naţionalizarea farmaciilor particulare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129821_a_131150]
-
de stări de necesitate, li se va acorda restituirea sau o compensație adecvată. Plățile rezultate vor fi liber transferabile. Articolul 5 Exproprierea și despăgubirea 1. Investițiile efectuate de investitorii oricărei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri avînd efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea (în continuare expropriere), exceptînd: a) interesul public legat de nevoile interne ale acelei părți contractante; ... b) exproprierea se face pe baze nediscriminatorii; și ... c) în urma unei compensații efective
ACORD din 2 septembrie 1991 între Guvernul României şi Guvernul Statului Israel pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137082_a_138411]
-
despăgubire justă și adecvată pentru pierderile suferite în timpul perioadei de rechiziționare sau ca urmare a distrugerii proprietății. Plățile rezultate vor fi liber transferabile în devize convertibile, fără întârziere. Articolul 5 Expropriere 1. Investițiile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent naționalizării sau exproprierii, denumite în continuare expropriere pe teritoriul celeilalte părți contractante decît de interes public. Exproprierea va avea loc în conformitate cu o procedură legală corespunzătoare, pe baza nediscriminatorie și va fi însoțită
ACORD din 16 septembrie 1993 între România şi Republica Ungaria privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138199_a_139528]
-
compensație justă și adecvată pentru pierderile suferite în timpul perioadei de rechiziționare sau ca rezultat al distrugerii proprietății. Plățile rezultate vor fi liber transferabile, în valută convertibila, fără întârziere. Articolul 5 Exproprierea 1. Investițiile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent naționalizării sau exproprierii (denumite în continuare expropriere) pe teritoriul celeilalte părți contractante, decît în interes public. Exproprierea va avea loc, conform unei proceduri legale, pe o bază nediscriminatorie și va fi însoțită
ACORD din 8 noiembrie 1993 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138198_a_139527]
-
angajament referitor, în totalitate sau în principal, la evitarea dublei impuneri sau la facilitatea comerțului de frontieră. ... Articolul 4 Naționalizarea sau exproprierea 1. Investițiile efectuate de către investitorii uneia dintre părțile contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor putea fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri avand un efect similar (la care se face referire în continuare că expropriere), decît dacă șunt îndeplinite următoarele condiții: a) măsurile s-au luat din motive de necesitate sau utilitate publică, conform unei proceduri legale
ACORD din 14 august 1992 privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137302_a_138631]
-
schimb sau acord de integrare economică regională din care partea contractanta face parte; sau ... b) prevederile unui acord de evitare a dublei impuneri cu o țară terța. ... Articolul 5 Exproprierea și despăgubirea 1. Nici una dintre părțile contractante nu va putea naționaliza, expropria sau supune unor măsuri având efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea (denumite în continuare expropriere) investițiile investitorilor celeilalte părți contractante, în afară de cazul când sunt îndeplinite următoarele condiții: a) exproprierea este în interes public legat de necesitățile interne ale acelei
ACORD din 21 iunie 1993 între Guvernul României şi Guvernul Australiei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investitilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137303_a_138632]
-
de protecție în legătură cu mișcările de capital, cu condiția ca aceste măsuri să fie luate în conformitate cu acordurile multilaterale la care fiecare parte contractanta este sau poate deveni parte. Articolul 5 Expropriere și despăgubire Investițiile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea (denumite în continuare expropriere) pe teritoriul celeilalte părți contractante, decît în interes public, în legătură cu necesitățile interne ale părții care expropriază, pe bază de nediscriminare și contra unei despăgubiri
ACORD din 14 iunie 1994 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Danemarcei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139214_a_140543]
-
contractanta investițiilor investitorilor unui stat terț, în baza unei uniuni vamale, zone de comerț liber, uniuni economice, acord privind evitarea dublei impuneri sau pentru facilitarea comerțului de frontieră. Articolul 4 Exproprierea, despăgubirea 1. Nici una dintre părțile contractante nu va expropria, naționaliza sau nu va lua măsuri similare (denumite în continuare expropriere) împotriva investițiilor investitorilor celeilalte părți contractante pe teritoriul său, decît cu îndeplinirea următoarelor condiții: a) în interes public; ... b) pe baza procedurii interne legale; c) fără discriminare; ... d) cu despăgubire
ACORD din 12 iulie 1994 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139215_a_140544]
-
orice altă obligație asumată cu privire la investitorii celeilalte părți contractante, investițiile lor de capital și beneficiile lor. Articolul 4 Exproprierea și despăgubirea 1. Investițiile de capital ale investitorilor fiecare părți contractante, efectuate pe teritoriul celeilalte părți contractante, nu vor putea fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri echivalente naționalizării sau exproprierii, decît în interes public declarat în mod legal, cu o procedură corespunzătoare și contra unei despăgubiri. Această despăgubire va trebui să corespundă valorii reale a investiției de capital la data exproprierii
ACORD din 14 ianuarie 1977 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Italiene privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133322_a_134651]
-
31 decembrie 1971, cu privire la sprijinul financiar acordat de stat unor cooperative agricole de producție. B. În domeniul muncii și al ocrotirii sociale Decretul nr. 390, publicat în Monitorul Oficial nr. 296 din 20 decembrie 1948, pentru trecerea unor instituții sanitare naționalizate din proprietatea statului în proprietatea Casei Centrale a Asigurărilor Sociale. Decretul nr. 536, publicat în Buletinul Oficial nr. 33 din 19 decembrie 1955, privind reglementarea acordării ajutoarelor pentru procurarea rufăriei și hrană copilului nou născut, precum și a ajutorului în caz
DECRET nr. 691 din 28 decembrie 1973 privind declararea ca abrogate a unor acte normative*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135700_a_137029]
-
mare diferență între titlul legii și normele juridice cuprinse în această, deoarece "Titlul legii se referă doar la imobilele preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, în timp ce legea reglementează măsuri reparatorii și pentru proprietățile industriale naționalizate prin Legea nr. 119/1948 , precum și pentru cele rechiziționate prin Legea nr. 139/1940 , care exced titlul". Se mai susține că legea criticată, după ce "amestecă de-a valma instituții juridice total diferite și încalcă principiile fundamentale ale dreptului civil, culminează
DECIZIE nr. 43 din 7 februarie 2001 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), art. 3, art. 6, art. 20 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132734_a_134063]
-
menționat anterior, câtă vreme "titlul unei reglementări trebuie să redea obiectul principal al acesteia". Se precizează că "Singurele imobile care nu intră în perioada cuprinsă în titlul legii sunt cele rechiziționate în baza Legii nr. 139/1940 , nu și cele naționalizate prin Legea nr. 119/1948 , cum se menționează în mod eronat în sesizare. Rațiunea pentru care au fost cuprinse și aceste imobile în cuprinsul legii derivă din faptul că efectele Legii nr. 139/1940 s-au produs după 6 martie
DECIZIE nr. 43 din 7 februarie 2001 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), art. 3, art. 6, art. 20 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132734_a_134063]
-
titlul trebuie să exprime sintetic obiectul reglementării. De altfel singură categorie de imobile care nu se includ în perioada cuprinsă în titlul legii este aceea a imobilelor rechiziționate în temeiul Legii nr. 139/1940 , iar nu și aceea a imobilelor naționalizate prin Legea nr. 119/1948 . Rațiunea pentru care legea reglementează și regimul juridic al imobilelor rechiziționate constă în aceea că efectele legii menționate s-au produs ulterior datei de 6 martie 1945. 2. Cu privire la reglementarea cuprinsă în art. 2 lit.
DECIZIE nr. 43 din 7 februarie 2001 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi c), art. 3, art. 6, art. 20 alin. (1) şi ale art. 24 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132734_a_134063]