772 matches
-
Împreună cu puterea. De regulă, cine o deține pe una o deține și pe cealaltă. Nu este de mirare că puterea instaurată În decembrie 1989 nu s-a grăbit să modifice datele proprietății. Nici nu s-a pus problema retrocedării Întreprinderilor naționalizate. Și nici măcar a caselor confiscate de regimul comunist (fiind susținuți chiriașii Împotriva foștilor proprietari sau a moștenitorilor lor. Perfect logic de altfel: noua aristocrație locuiește În cele mai frumoase dintre casele care au aparținut cândva altora. Dar cum În genere
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la valorile occidentale și la alianța cu Vestul; integrarea cât mai rapidă În N.A.T.O. și Uniunea Europeană; restabilirea proprietății În drepturile ei printr-o privatizare accelerată, ca și prin repararea nedreptăților făcute de regimul comunist (retrocedarea pământurilor și a caselor naționalizate); atragerea masivă a capitalului străin În România; și, nu În ultimul rând, asanarea morală și un război necruțător declarat corupției care Înflorise În anii regimului Iliescu. Se terminase cu sacrificiile impuse celor mulți În favoarea privilegiilor clasei conducătoare. „De acum Înainte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care pot fi recuperate de foștii proprietari sau de urmașii lor, de la cele zece hectare acordate de regimul Iliescu la cincizeci de hectare de teren arabil și zece hectare de pădure. Dar a trenat până la sfârșitul legislaturii legea retrocedării caselor naționalizate, ca și cea a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru ani de guvernare ai Convenției Democrate, statul rămânea Încă un mare proprietar, iar foștii proprietari nu-și dobândiseră
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru ani de guvernare ai Convenției Democrate, statul rămânea Încă un mare proprietar, iar foștii proprietari nu-și dobândiseră nici măcar casele. Legea retrocedării imobilelor naționalizate, definitivată În cele din urmă, s-a Împotmolit la un ultim vot și avea să fie adoptată În ianuarie 2001 de parlamentul ales În noiembrie 2000. Cum coaliția Își pierduse majoritatea În Senat (și se temea că P.D.S.R.-ul ar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu fier roș, după ce i s-a uns acea mână cu untdelemn. Fierul sfârâie și scoate fum, lăsând semn fără durere. [CEHOSLOVACIA (Dobriš]* Note dintr-o călătorie în Cehoslovacia Am vizitat castelul Dobriš, fostă proprietate Coloredo-Mansfeld (asasinul lui Walenstein), astăzi naționalizată și dată scriitorilor cehi ca să-și petreacă zilele de vacanță aici. Drda, Nauman, Soudek Maurice Carême D-na Caprina Coolins, olandeză. Castelul asasinului are grădini foarte bine întreținute, sere, un lac destul de întins, bazinuri și fântâni țâșnitoare. În interior: tablouri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
despăgubirilor acordate foștilor chiriași în propriile case. Concomitent, el, care se opune restituirilor (fapt pentru care poporul român cheltuiește milioane de euro, condamnat să achite acele amenzi hotărâte de Tribunalul de la Haga), tocmai el se împroprietărește cu o vilă fosta naționalizata ilegal, furând dreptul celorlalți 4 moștenitori, egali în drepturi că și mama sa. Intrând în proprietatea casei, Adrian Nastase, șmecherește, declară pios: "Am facut o reparație morală unchiului nostru, M.Ciolan"! De ce nu a făcut aceeași reparație morală și celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
a mutat la fiica ei, în orașul Bacău. Dar mă rugase mai de mult să trec neapărat, când merg la București, pe la sora sa, care vrea să mă cunoască. Elena Emandi locuia într-o singură cameră a fostei sale vile, naționalizată, pe strada Postelnicului nr. 3. Ei îi rămăseseră de la N. Gane mai multe amintiri. Mi-a mulțumit pentru ajutorul ce li-l dădusem în alcătuirea memoriului și dosarelor și mi-a dăruit cartea "Zile trăite" de N. Gane, Iași, 1903
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Român - transformat ulterior în Partidul Comunist Român) nu l-a interesat. Dar ca să închid paranteza, spre deosebire de alții care venind de la sat la oraș au devenit ,,slujitori ai intereselor partidului” aflat la putere, pentru avantaje nemeritate (au primit locuințe în ,,case naționalizate” - adică luate cu japca de la alții), tata a ales ca prin muncă și sudoare să-și facă propria casă. Tata a fost un om inteligent și spun acest lucru nu pentru că era tatăl meu, ci pentru că așa arată faptele. La
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de nimeni, își vedeau de treaba lor zburând de colo colo. Anotimpurile se mai țineau încă mână în mână. Se uită la ceas și observă că nu întârziase. Cofetăria la care lucra se afla în centrul orașului, într-o casă naționalizată. Era prin anul 1970 când orașul era într-o explozie de construcții. Camerele erau despărțite prin niște draperii groase de catifea grena, pereții erau ornați cu reclame comerciale. Două galantare, unul lângă altul, erau pline cu tot felul de prăjituri
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
28 noiembrie [1950] [...] Am băut un ceai cu o chiflă , prima pâine albă de la război încoace, dar chiar albă, albă ca înainte de război. Un eveniment. Lumea se bătea la coadă ca s-o capete; la coafor - coaforul din cartier, acum naționalizat -, o coafeză îi spunea alteia: „Cred că am să plesnesc; am mâncat pâine albă de 140 de lei, două pâini de câte 76 de lei“. [...] II 1 decembrie [1950], vineri Camera e încă plină de flori. Am împărțit crizantemele cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
două milioane de dolari, plus moșia cu conacul ei cu colane albe, situat pe un deal abrupt, acoperit cu verdeață și cele două mii de acri de pădure sălbatică și de turbărie. Din câte am aflat, casa mai exista Încă În 1940, naționalizată, dar stând de o parte, ca o piesă de muzeu, la dispoziția oricărui călător care s-ar fi abătut pe șoseaua St. Petersburg - Luga, șosea ce trecea prin satul Rojestveno traversând râul care se bifurca În acel loc. Datorită insulelor
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
creion făcut de mama mamei În adolescență - și din nou acel pavilion cu frumoasele lui ferestre pe jumătate camuflate de o rețea de crengi. Somov-ul și Benois-ul se află acum Într-un muzeu sovietic, dar pavilionul nu va fi niciodată naționalizat. În timp ce memoria mea ezita o clipă În pragul ultimei strofe, pentru care fuseseră Încercate atâtea cuvinte de deschidere Încât cel ales În cele din urmă era acum oarecum mascat de un păienjeniș de intrări false, am auzit-o pe mama
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
ultima reprezentantă a Prăjeștilor, una din cele mai vechi familii moldovenești. Fiică a lui Lascăr Catargiu, bătrâna locuia în Iași, pe strada Patruzeci de sfinți (actualmente General Berthelot), într-o cămăruță ce-i fusese repartizată în fosta ei proprietate, atunci naționalizată. Ca boieroaică, avusese până atunci D.O. (domiciliu obligatoriu) la Neamț. Bătrâna ne povestea cum l-a născut pe primul său băiat și cum taică-său, Lascăr Catargiu însuși, a căzut cu lacrămi în ochi, în genunchi, la patul ei
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
monedelor de aur anglezești. 178 Ca Lord al Amiralității în 1915 a fost responsabil de eșecul operației din Dardanele. 179 Este vorba de ministerul de externe, nu de general. 180 Paris-Lyon-Marseille numele liniei de căi ferate, care nu fuseseră încă naționalizate. 181 Decorator și scenograf al epocii "Art Nouveau". 182 De război. 183 Germania nu avea voie să aibe, cu totul, mai mult de 150.000 de oameni înarmați. De aceea, nu și-a repatriat trupele din Rusia și Țările Baltice
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
arestat... Asta a fost toată chestia... Descrieți puțin momentul arestării. În momentul arestării eram la București, În căminul studențesc la care ședeam; era căminul Brigăzii Brăila, pentru că facultățile erau Împărțite și pe brigăzi zonale, județene. Vă dau exemplu: erau hoteluri naționalizate și, chiar În spatele hotelului Opera, acolo era, În dosul Cișmigiului. E un hotelaș drăguț, așa, pe colț. Și acolo eram trei brigăzi: Brăila, Călărași și Dolj. Structura acestor brigăzi era ca a brigăzilor de muncă voluntară. Sâmbăta se făceau cursuri
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
case furate de la proprietari), conducerea statului, fără a abroga decretul, a sistat vânzarea caselor, numai după câteva luni de la apariția decretului. În 1977, după seismul din 4 martie, apare un nou decret, care fixează noi prețuri de cumpărare a caselor naționalizate, cu 36% mai mari ca în 1968. Facem din nou cerere de cumpărare a apartamentului, însă, din nou, din ordin superior, se sistează vânzarea caselor naționalizate. Ni s-a recomandat de către organele statului să cumpărăm un apartament în imobilele construite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
4 martie, apare un nou decret, care fixează noi prețuri de cumpărare a caselor naționalizate, cu 36% mai mari ca în 1968. Facem din nou cerere de cumpărare a apartamentului, însă, din nou, din ordin superior, se sistează vânzarea caselor naționalizate. Ni s-a recomandat de către organele statului să cumpărăm un apartament în imobilele construite de stat, propunere care nu ne-a tentat, dată fiind calitatea sub orice critică a locuințelor executate de către stat. După aproape 40 de ani de muncă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de stat împreună cu alte persoane în apartament. V-am expus cazul nostru, care nu este unul izolat, în speranța că veți atrage atenția guvernului român asupra acestor nedreptăți și că veți insista pentru punerea din nou în vânzare a caselor naționalizate, măsură care ar fi și în avantajul statului, care încasează astfel sume importante de bani și, în plus, capătă cheltuielile de întreținere a acestor case. Vă mulțumim anticipat și vă dorim numai bine. Ascultătoarea numită Olga, Frankfurt, 6 noiembrie 1979
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bine servite de proprietatea națională. Multe țări au trecut la forme mai subtile de control al proprietăților străine prin naționalizare. Această acțiune constă În trecerea unor bunuri din proprietatea investitorilor străini În proprietatea guvernului prin plata de la buget a mijloacelor naționalizate. Scopul naționalizării este același: obținerea controlului asupra proprietății străine, Însă prin altă metodă. Prin naționalizare, guvernul solicită transferul parțial al proprietății și responsabilității manageriale și impune reglementări privind prelucrarea produselor În țară. În aceste condiții, firma este condiționată să angajeze
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ai Vasluiului în 1944, numărul muncitorilor abia depășea cifra de 200, la care se adăugau aproape 150 de diverși meseriași, circa 35-40% din populație era analfabetă, iar asistența sanitară total insuficientă. Anul 1948 găsește Vasluiul cu un inventar al întreprinderilor naționalizate foarte mic, rezumându-se la câteva mori, prese de ulei, brutării, fabrici de teracotă și cărămizi, mici ateliere, neutilate, insalubre. Din 1968 când Vasluiul devine reședință de județ, zestrea sa sporește neîncetat. Intrată în producție la 1 martie 1967, fabrica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sta în România nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocârlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au întors, într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pământul pe care îl ocupaseră. în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult de scris. România, poate reprezenta și în acest caz un studiu de caz extrem de interesant, pentru că este țara și societatea în interiorul căreia victimele trăiesc, literalmente alături de călăi, pe aceiași scară de bloc și chiar în aceiași curte de casă naționalizată. Justiția umană de la noi este mult datoare oamenilor pe care ar trebui să-i servească. Anii '50 ai secolului XX au adus, după cum se știe, un val de crime politice, de stat, în spatele cărora comunismul încerca să-și facă loc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dreptul de proprietate asupra terenului de către unele organisme - primarii, oficii de cadastru abilitate să acorde aprobări, vize etc. - pentru izvoare de ape minerale, părții de schi, parcaje auto; - existența a peste 35% din activele societăților comerciale de turism în imobile naționalizate; - revendicările altor instituții - sindicatele, băncile, unele ministere (M.Ap.N., Ministerul Sănătății), regii autonome, consilii locale sau cooperația meșteșugăreasca - privind imobilele ocupate de societățile din turism; - existența unor contracte de locație de gestiune sau închiriere nefondate economic și nedecurgând din strategia de
HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109857_a_111186]
-
23 și următoarele din Legea nr. 47/1992 , astfel incat Curtea Constituțională este competența să o soluționeze. Prin excepția invocată se urmărește declararea că neconstituțională a Legii nr. 119/1948 , cu scopul redobândirii dreptului de proprietate asupra unei mori ce fusese naționalizata prin această lege. Potrivit practicii constante a Curții Constituționale, așa cum rezultă din deciziile nr. 4/1992, nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 14/1993 și nr. 27/1993, supremația Constituției se aplică exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111703_a_113032]
-
nr. 92/1950 ar fi neconstituțional, deoarece în cauză de față nu se pune problema aplicării unei legi anterioare Constituției la raporturi juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției, ci la constituirea dreptului de proprietate al statului asupra imobilelor naționalizate, ce face obiectul umor raporturi juridice stabilite în anul 1950. Rezultă, în consecință, ca excepția cu care a fost sesizată Curtea se referă la efectele aplicării unei legi anterioare Constituției. Instanță de judecată a invocat excepția de neconstituționalitate pe temeiul
DECIZIA nr. 3 din 2 februarie 1993 excepţia de neconstituţionalitate a Decretului nr. 92/1950 pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109044_a_110373]