6,962 matches
-
expusă sumar, fără răgazul unor explicitări detaliate, dar nu pot să nu mă întreb: oare orice reflecție despre timp trebuie să ne ducă la Heidegger, doar pentru că el e autorul unei cărți întitulate Sein und Zeit? Voi fi fiind eu naivă, dar nu mi se pare deloc un argument viabil. Vladimir Jankélévitch - Ireversibilul și nostalgia, traducere de Vasile Tonoiu, postfața de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999, 287 pagini, preț nemenționat.
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
artă sovietică imitata de "maeștrii" realismului socialist. - În această conjunctură, se putea face, totuși, ceva? - Pe la mijlocul anilor ^60, am incercat un fel de democratizare a Uniunii Artiștilor Plastici, cu un grup de artiști, mai ales dintre elevii lui Ciucurencu - tentativă naivă, care a dat faliment, din motive ușor de bănuit; partidul avea nevoie doar de "elită"... În 1969 am decis sa ma "transfer" în Occident, din mai multe motive, printre care, cel mai important era... Securitatea. Încă din 1968, cînd devenisem
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Statele Unite și Canada. S-a observat, de exemplu, că autorii sau autoarele unor astfel de anunțuri integrează în scop persuasiv semnele specifice diferitelor grupuri etnice și sociale. Un articol (de Chantal Hilaire, în Semiotica 111, nr. 1-2, 1996; text destul de naiv, preluînd fără distanță critică toate explicațiile furnizate de informatori) reproduce diverse exemple de anunțuri ale țigăncilor prezicătoare din Canada. între aceste anunțuri și textele actuale din ziarele românești există unele similitudini; predomina însă diferențele, mai ales în punctele în care
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
fac din ei modele exemplare ale opoziționistului. Și, totuși, nu erau oameni ai resentimentului, în sensul nietzscheian al cuvîntului. Nu urau din bovarism ceea ce ar fi dorit să devină, să facă ei înșiși, dacă ar fi putut. Urau cu spontaneitatea naivă a sufletelor simple". Observație nu chiar indiscutabila, din care ni se pare nimerit a reține aspectul de "suflet simplu" al bardului român. Pare ciudat a-l circumscrie pe complexul, contradictoriul, stufosul Arghezi unui atare concept și, totuși, avem impresia presantă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
neconvingătoare. Ar putea trece lesne la capitolul istorii whiggish, adică demersuri reconstitutive supuse integral unei mentalități prezentiste. Dacă în abordările de tip expresivitate involuntara asemenea perspective sînt fertile (cînd nu devin doar facile), în cele istorice ele sînt mai curînd naive și totodată manipulative. Dolezel identifica două presupoziții fundamentale în gîndirea poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica. Conform primeia, literatura este "artă limbajului produsă în activitatea creatoare de poiesis". Cea de-a doua premisa ne declară că "poetica este o activitate cognitivă
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
pe care poetul i le-a adresat filosofului german, ar fi primit răspunsuri banale. Comentariul lui Livius Ciocârlie: "Heidegger se arată așa cum era de fapt. Posibil. Dar cum să răspunzi când ăntrebările ăprofundeă ce ți se pun ți se par naive sau exaltate? Recunosc ansa că observația, la care nu mă așteptam din partea pravoslavnicului I.A., da de gândit". Păcat că nu ni se spune an ce sens... Nu ne putem reține a nu oferi anca un citat, cu toate ca și până
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
atitudine. Publicistica lui Val Condurache se caracterizează prin- tr-o desăvârșită "transparență". Autorul spune exact ceea ce crede și mai explică și cum a ajuns să creadă ceea ce spune. Adeseori își divulgă și își reneagă propriile prejudecăți sau se dezice de texte naive scrise în tinerețe. Este un interlocutor inteligent și plăcut, cu care - în timpul lecturii - ai impresia că stai de vorbă la o cafea. Filmul evenimentelor din decembrie 1989 Stelian Turlea a fost și a rămas un ziarist profesionist. A lucrat peste
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
Pavel Șușară Este bine cunoscut faptul, si asta nu de azi, de ieri, că arta noastră monumentala este stăpînita de un sindrom căruia dacă îi spunem dezordine, încă n-am spus nimic. Cele mai grele deșertăciuni, cele mai naive utopii, cele mai lacome chimire, cele mai rafinate lingușeli, cele mai desantate avînturi propagandistice și cele mai crispate dorințe de putere se întîlnesc - și se consolidează reciproc - aici. Nu există formațiune politică, organizație cu pretenții reprezentative sau domeniu al vieții
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
prea multe semne că vrea să lege vorbele de fapte, portărelul format mare Ovidiu Grecea a fost înlăturat cât ai zice "Elvila"! Alde Cataramă, Păunescu, Mureșan, Bivolaru și ceilalți nu puteau visa la un happy-end mai deplin! O fi poporul naiv, infantil, lipsit de memorie, dar nu poate fi prostit la infinit. Degeaba mai încearcă acum circarii de la Cotroceni să dreagă busuiocul, pentru ca mai rau se afunda în mlaștină morală ce le-a trecut demult la subțiori. Vremea în care românii
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
gîndit în funcție de fiecare rotita și învîrtit de ea. Totuși, l-aș numi pe Șerban Ionescu, care are numeroase apariții și roluri și pe care le realizează cu o bucurie extraordinară a nuanțelor. La fel, Ana Ciontea în Rebecca cea inocentă, naivă, copilăroasa și drăgăstoasa, plină de candoare în interpretare, un rol că o mică bijuterie; cred că Ana Ciontea a fost un stimul pentru tînărul Ioan Batinas, pe care l-am descoperit cu plăcere în rolul matematicianului Velasquez; ceva mai presus
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
înlăturarea ludicului. Dimpotrivă. Avantajele acestei inversări se verifică și când vine vorba despre cititor (iubitor de filosofare sau de poetizare). Dar "există un fel al cărților de a se citi între ele, departe de exegezele savante că și de lecturile naive care ne apară de uratul nostru zilnic. Un vast inconștient poate al culturii universale, al culturii universului însuși va fi fiind locul acestei intercitiri." Mai mult vorbind (scriind) în numele unei interiorități (exersate la maxim) decât dintr-o exterioritate ce preceda
Autoportret de filozof by Valentina Dima () [Corola-journal/Journalistic/17552_a_18877]
-
mult mai cuminte, tradițională și chiar realistă, spre a se răzgândi, încă o dată, si a alege definitiv înaltă stilizare abstractă din capodopere? Ar fi să ne închipuim că Eminescu ar fi scris, înainte de 1866, o Glossă și un Luceafăr mai naive, dar comparabile cu cele tîrzii, făcînd apoi pasul înapoi la poezia în maniera Alecsandri-Bolintineanu de la Familia, ca să le rescrie, în fine, cu tot geniul pe cele dinții. Absurd. Istoria literaturii, ca și a artei, nu cunoaște o astfel de curbă
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
an altă, se va poticni definitiv an mizerabilul punct de frontieră românesc. Și ași va spune: "Aha! Aici se termină Europa! Nu bănuiam că Asia e atat de aproape!" Experiența personală din această vară ămi confirmă cele mai rele premoniții. Naivilor (sau escrocilor) care vorbesc cu atâta aplomb despre iminentă noastră integrare le recomand un simplu test: să parcurgă acest drum și să tragă singuri concluziile de rigoare. Nu Huntington și nici măcar Làszlo Tăkes ne pot opri să intrăm an Europa
Societatea de consum... nervos by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17620_a_18945]
-
volumele Adinei Huiban există și poeme compuse neglijent. Că un fiu de bani gata care aruncă bancnote în dreapta și în stânga, poeta își cheltuiește uneori talentul improvizând diverse texte ușoare și imperfecte, agreabile în felul lor, dar nesemnificative. Ele cuprind personificări naive, exclamații de un sentimentalism școlaresc, imagini pur ornamentale etc., care îi divulgă... vârstă. Iată, ca exemplu, poemul S-a întâmplat: "S-a întâmplat într-o zi/ Să ningă cu soare;/ Furnicile să se transforme în fluturi,/ Codrii/ Să se lase
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
existențialismul soft al denunțării îndepărtării artei de natură și realitatea autentică, alienarea omului în societatea actuală sînt idei cu spectaculoase și deja solide tratări teoretice. În acest context, scriitura de față pare să respire uneori aerul pedant al unor truisme naive. Formulă mixtă se dovedeste puțin profitabilă atît pentru ficțiune cît și pentru discursul eseistic. Dincolo de acestea, sinceritatea inteligent orientată a acestei cărți conturează angoasa și nostalgia unui scriitor după niște adevăruri mult mai profunde decît îi poate oferi contemporaneitatea. Una
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
pricina, ghilimelele fiind adeseori...uitate (cum se întîmplă la paginile 200, 201, 208, 264, 268, 277, 294, 392 etc.)! Mai grav este că, atunci cînd, precum mortarul, frazele autorului se strecoară printre extinsele excerpte, cititorul avizat sesizează adeseori un amatorism naiv gen: "Așadar, crizele sale de epilepsie șunt la originea epilepsiei prințului Mâschin (sic!), eroul principal (sic!) din Idiotul" (p.21) ori: "Dumnezeu a întors, spre bine, pînă și epilepsia lui Dostoevschi" (p. 191)! În loc de exegeza, Paulin Lecca grupează, la un
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
consilierilor în vederea ședinței de luni când se va dezbate din nou reorganizarea unităților sanitare, fiind însă sigur că acțiunea lor nu influențează în nici un fel votul consilierilor județeni. „Au intrat într-un joc care nu este al lor (...). Cât de naiv trebuie să fie cineva ca să creadă că un spital transformat în secție va rămâne cu același număr de personal și cu același număr de paturi?” a întrebat retoric Gheorghe Vâzdoagă. Social-democrații susțin că prin inițiativa de comasare se învrăjbesc medicii
SANITAS Botoşani i-a dat în judecată pe consilierii judeţeni ai PSD, PNL şi PRM () [Corola-journal/Journalistic/24756_a_26081]
-
fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care e dator, tocmai, să înfrunte (dintotdeauna și pentru totdeauna, s-ar zice) astfel de presiuni ideologice în virtutea credinței lui (naive, poate) în literatură pur și simplu. Ajung astfel la al doilea argument, de ordin, cum era de așteptat, strict estetic. Paul Cernat trasează, aici, harta literaturii de azi. Există, pe de o parte, cărțile „de critică și istorie literară, de
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
pro-naziste, a schimbat apoi macazul, devenind un marxist convins, iar în cele din urmă a campat într-o universitate americană, unde a pus în practică un sistem de pedagogie concentraționară impecabil. Nici una din aceste adeziuni n-a fost spontană sau naivă. Debauer știa ce dezastre presupun ideologiile în cauză. Dar tocmai această încărcătură nocivă îl fascina de fiecare dată. Având un instinct malefic alert și o inteligență fără egal, se orienta acolo unde simțea gustul sângelui. Practic, Schlink combină în acest
Întoarcerea acasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2497_a_3822]
-
51). Bineînțeles că, din nou, cecitatea lui Titircă e comică. Având toate probele, el refuză să le articuleze într-un scenariu. Dublul său din O noapte furtunoasă proceda aidoma. Numai că, dacă de facto acesta e un mare, imens chiar, naiv, de jure atitudinea lui e uimitor de sănătoasă. Spre deosebire de toți cei din jurul său, acest Titircă (al lui Camil Petrescu vreau să spun) înțelege exact esența actului artistic, idealismul său funciar (despre care vorbea atât de apăsat și Maiorescu). A pune
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
nu-i decît o fantasmă/ dar doare ca un animal jupuit“), cântă ludic prohodul sobei de tablă, descrie frigiderul Indesit ca pe un personaj de desene animate și, nu în ultimul rând, sub ștergarul curat de țară, cusut cu motive naive, acoperă tensiunea mocnită a revoltei: „o rugăciune/ ar fi de mare ajutor/ numai că nu-i atît de simplu/ să spui o rugăciune// adică e simplu/ vii cu niște tatăl nostru/ cauți prin diverse broșuri/ (găsești peste tot/ e plin
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
pe care ea și alte milioane de oameni le îndură. O seninătate care derivă din dragostea pentru Hristos, dintr-o trăire profundă a adevărului de credință și dintr-o convingere că sensul suferinței este mântuirea. Reflecțiile memorialistei nu sunt deloc naive. Citiți, bunăoară, ce spune despre adeziunea ei de tinerețe la Mișcarea Legionară. Nici fanatism, nici punere a cenușii în cap: Natalia Manoilescu-Dinu a crezut în idealurile naționaliste ale Legiunii, până când crima politică, antisemitismul și incuria guvernării din 1940- 1941 i-
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide, dar uneori o încearcă oarece nostalgii mai simboliste (dacă vrea cineva să le ia așa; altminteri, ele pot fi și oneste nostalgii sămănătoriste): „Stau sub plopul drept/ Pironită-așa/ Și nu știu ce-aștept/ Și nu știu ce-
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
ajung după marele cutremur care le zdruncină încrederea în structurile cu zece etaje, e o minune. Revelația legăturii dintre pământul care rodește și poezie. Pentru un timp. Cât lumea nouă nu intră, cu violență, în coconul în care se apăraseră, naiv, eroic, de lumea veche. Orice miracol are, cu tristețe, un sfârșit. Pentru Gabriel Liiceanu, casa care-l aduce, tot cvasi-miraculos, în cartierul copilăriei, de care refuzase, tot timpul, să se desprindă, e în chip necesar legată de oameni. De prieteni
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
atît de frecvente încît în primul volum mai că fac regula (nu și-n celelalte, ce-i drept). Din păcate, poeta dă tot mereu în gropi - și încă destul de stridente: „Auzul e bun pentru muzică bună,/ Pentru jocul distrat și naiv,/ Sau cînd ochii odihnă cereau/ Speriați de vorbele pe care vedeau,/ Cen apele roșii svîrcoleau și pluteau” (se vede că ofițerul o fi fost brav pe front, dar tare slab la învățat iubita românește). În astfel de condiții, e greu
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]