825 matches
-
peste 10.000 de intervenții chirurgicale în cele mai diverse domenii și a publicat peste 200 lucrări științifice. A fost membru al Academiei Române de Chirurgie, al Societății Internaționale de Chirurgie, președinte al secției de chirurgie a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru în colegiul de redacție al revistelor de chirurgie din Iași și București. ION IANCU Prof. Dr. Doc. Ion Iancu s-a născut în anul 1902 în satul Șerbănești, comuna Liești, județul Galați, unde a făcut și studiile primare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune bazele unei școli de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie. În perioada 1917-1932, a fost director al Spitalului Socola după ce, doi ani (1915-1916) fusese președinte al Societății de Medici și Naturaliști. Tot la Iași a început publicarea tratatului său de endocrinologie (fiind unul dintre fondatorii endocrinologiei pe plan mondial). În 1928, este ales membru în cel mai înalt for științific al țării Academia Română, al cărei președinte de onoare va deveni peste
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
va activa până în 1942. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice (a reprezentat România la congrese în străinătate, a fost invitat pentru colaborări și cercetări la universitățile din Chicago, Londra, Cambridge, a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din capitala moldavă), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistică din 1992 de către Universitatea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de înțelegere este, în mod necesar, individual și chiar subiectiv. Un an mai târziu, Wilhelm Windelband, binecunoscutul specialist în istoria filozofiei, s-a ridicat și el împotriva părerii conform căreia științele istorice ar trebui să adopte metodele științelor naturii. *5 Naturaliștii tind să stabilească legi generale, în timp ce istoricii încearcă să surprindă faptul unic și nerepetabil. 40 Această părere a fost dezvoltată și oarecum modificată de Heinrich Rickert care a tras o linie de demarcație nu atât între metodele de generalizare și
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Falstaff", de "adolescența eroinelor lui Shakespeare", de problema "câți copii a avut Lady Macbeth". *4 Timpul și spațiul dintr-un roman nu sunt cele din viața reală. Chiar și un roman aparent foarte realist, chiar și "felia de" viață" a naturalistului sunt construite conform anumitor convenții artistice. Constatăm mai ales dintr-o perspectivă istorică mai îndepărtată, cât de mult se aseamănă romanele naturaliste în ce privește alegerea temei, tipul caracterizării, evenimentele selectate sau admise, modul de a dirija dialogul. Observăm, de asemenea, convenționalismul
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Bucovinei, Gabriel von Splény, trecând prin Vama, aprecia curățenia caselor și a oamenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de-al XIX-lea, acum mai bine de 200 de ani, Vama intra în atenția călătorilor străini. De la naturalistul Hacquet din Nürnberg, care a trecut prin Vama în 1788 și 1789, aflăm că localitatea impresiona mai ales prin situația plăcută, frumusețea naturii și monumentul existent - Stâlpul lui Vodă <footnote Iorgu G. Toma, Monografia Stâlpul lui Vodă, Cernăuți, 1923, p.
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
footnote Ibidem, p. 387 footnote>, observație care aparține lui I. Budai-Deleanu, fost consilier pe lângă guvernul din Lemberg. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, atenția călătorilor străini a fost atrasă și de localitatea Vama. De la naturalistul Hacquet din Nűrenberg, care a trecut prin Vama în 1788 și 1789, aflăm că localitatea impresiona, mai ales prin situația plăcută, frumusețea naturii și monumentul existent aici „Stâlpul lui Vodă” <footnote După Iorgu Toma, Monografia “Stâlpul lui Vodă”, Editura Glasul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și modele. Știința care se ocupă cu studiul acestor fenomene se numește Cymatica, după termenii grecești kyma însemnând val și ta kymatica însemnând materie ondulată, vălurită. Ulterior, cercetări mult mai amănunțite în acest sens au fost efectuate de către doctorul și naturalistul elvețian Hans Jenny (1904-1972Ă, care avea să scrie și o carte în două volume, intitulată „Studiul fenomenelor ondulatorii”. Urmând exemplul lui Chladni, Hans Jenny avea să construiască un aparat numit tonoscop, cu ajutorul se căruia putea vizualiza imaginea produsă de vibrațiile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de mare expresivitate: reprezentările sale de sfinți, tablourile de sfinți și cele care îl înfățișau pe Cristos extatic, făceau apel direct la sentimentele reli‑ gioase ale celor care le priveau și admirau. Din punct de vedere artistic coloritul lor anti‑naturalist, proporții‑ le personajelor deliberat distorsionate, spațiul pictural aparent nerealist al lucrărilor sale, ne trimit spre expre‑ sionism. În acest tablou, artistul reușește să surprindă momentul dinaintea răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt roșu sângeriu, Cristos domină tabloul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
răstignirii cu o intensitate maximă. Îmbrăcat cu un veșmânt roșu sângeriu, Cristos domină tabloul, fiind urmat îndeaproape de soldați ro‑ mani dintre care unul îi smulge hainele în timp ce altul îi pregătește crucea. 4.8. Rogier van der Weyden - promotorul stilului naturalist Roger de la Pasture (cca. 1399/1400, Tournai‑1464, Bruxelles) a fost un artist de renume internațional care a reușit să introducă în Italia în timpul unei călătorii la Roma tehnica picturii în ulei pe care și‑o perfecționase în Flandra. Multe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lor de a convinge autoritățile din acea vreme de necesitatea elaborării unei legi care să pună la adăpost flora, fauna și mărturiile trecutului geologic al țării, ei sunt adevărați pionieri ai ocrotirii naturii din țara noastră. La primul Congres al naturaliștilor din România, ținut la Cluj în anul 1928, Emil Racoviță propune elaborarea unei legi speciale pentru ocrotirea comorilor naturale, lege care după o strădanie meritorie a inițiatorilor (E. Racoviță, Al. Borza, A. Popovici-Bâznoșanu) apare la 7 iulie 1930. Pe baza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sau decizii județene peste 450 de rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
inspirate din rezervațiile naturale, contribuind și în acest fel la cunoașterea și ocrotirea lor. Toate acestea demonstrează importanța ocrotirii naturii, și pentru toți cei care o iubesc și trăiesc în mijlocul ei, de la elevi la profesori, de la tineri la vârstnici, de la naturaliști la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
exploatează pentru paza sa și a bunurilor sale, Întrucât acestea sunt deosebit de pregnante. Este incoruptibil la orice Încercări ale persoanelor străine, de aceea credința sa față de stăpân a devenit proverbială, prin expresia uzuală Credincios ca un câine-lup. Nu Întâmplător, marele naturalist francez G. Cuvier afirma că cea mai perfectă și folositoare cucerire pe care a făcut-o omul În lumea animalelor este câinele, care i s a devotat cu totul, până la sacrificiu. De fapt, se mai spune că, câinele-lup, pe cât este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Acest proces de selecție, care la Început se făcea mai mult Întâmplător, fără o bază științifică, era un prim pas În ameliorare, dar care s-a intensificat de-a lungul vremurilor, devenind un act tot mai conștient al omului. Un naturalist francez spunea că: Fără câine, omul ar fi fost condamnat să vegeteze veșnic În sălbăticie. Câinele l-a făcut pe om să treacă de la starea sălbatică la starea patriarhală. Iar naturalistul Bufon spunea că apogeul primei arte a omului, apropierea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
epoca primitivă a existat interes din partea omului pentru cunoașterea comportamentului animalelor pe care le vâna sau le creștea pentru hrană și blană. Mai târziu, În lumea civilizată, comportamentul animalelor și păsărilor a făcut obiectul preocupării a numeroși biologi, zoologi, psihologi, naturaliști și alte categorii de oameni de știință, ceea ce evidențiază importanța ce i se acorda acestei probleme. Unii Învățați, printre care Rene Descartes, a susținut că doar omul are o existență psihică, iar celelalte viețuitoare sunt niște automate care se mișcă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
elucidării în bună parte a sinonimiei și omonimiei soiurilor de viță de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei discipline, se poate constata că încă din antichitate, diferiți autori, medici, naturaliști sau agronomi, au avut preocupări în domeniul viticulturii și culturii viței de vie. De pe vremea acestora au rămas scrieri puține, însă trebuie menționați autorii greci: Democrit (460 - 375 î.e.n.), citat de Ch. Tallavignes (1910) cum că acesta cunoștea toate soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
străinătății. prezența românească aspiră deci și la această formă de validare, care începe să se materializeze pe plan cultural destul de repede. În 1833, se produce prima participare românească la un congres științific internațional. Este vorba de Societatea de medici și naturaliști din Iași, care: prin lucrările sale și corespondenții științifici cu învățații Europei au atras ei luarea aminte a societății învățaților Germaniei. Societatea este invitată la Congresul de științe naturale de la Freiburg și dr. Cihac, care o reprezintă, ține să declare
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vor deveni tot mai frecvente pe măsură ce cultura română se dezvoltă și țările noastre se dovedesc tot mai capabile de inițiative și manifestări pe plan internațional. În 1840, doctorii Cihac și Mayer, reprezentând aceeași societate, pleacă la un nou congres de naturaliști, la Erlangen. În 1845, numita societate savantă nutrește ambiția ca numele Moldovei să dobândească dritul cetățeniei în Evropa literară. În 1851, are loc prima participare românească la o expoziție internațională: Expoziția universală de industrie și comerț de la Londra. În 1859
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
construcții, casa logofătului Nicolae Cântă, care găzduiește Casă Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosință Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domneasca din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pascanu, fost sediu al Primăriei Iași{\cîte 49}. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de înființarea Universității numită, Universitatea din Iași, din anul 1860, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și o școală particulară de agricultură. Din 1870, se retrage la Brad, publicând primul Manual de agricultură și Agricultură română de la Brad. Ultima lucrare cuprinde rezultatele experienței din fermă înființată acolo. Este ales membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătăm în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene ca chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
peste 10.000 de intervenții chirurgicale în cele mai diverse domenii și a publicat peste 200 lucrări științifice. A fost membru al Academiei Române de Chirurgie, al Societății Internaționale de Chirurgie, președinte al secției de chirurgie a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru în colegiul de redacție al revistelor de chirurgie din Iași și București. ION IANCU Prof. Dr. Doc. Ion Iancu s-a născut în anul 1902 în satul Serbănesti, comuna Liesti, județul Galați, unde a făcut și studiile primare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune bazele unei școli de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie. În perioada 1917-1932, a fost director al Spitalului Socola după ce, doi ani (1915-1916) fusese președinte al Societății de Medici și Naturaliști. Tot la Iași a început publicarea tratatului sau de endocrinologie (fiind unul dintre fondatorii endocrinologiei pe plan mondial). În 1928, este ales membru în cel mai înalt for științific al țării - Academia Română, al cărei președinte de onoare va deveni
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va activa până în 1942. Ca o recunoaștere a meritelor sale științifice (a reprezentat România la congrese în străinătate, a fost invitat pentru colaborări și cercetări la universitățile din Chicago, Londra, Cambridge, a fost ales președinte al Societății de Medici și Naturaliști din capitală moldava), în 1936, Academia Română l-a aclamat între membrii săi corespondenți. În ultimii șase ani din viață (1942-1948), activează la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Așa se explică și imortalizarea medalistica din 1992 de către Universitatea de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Gallo 54 și de Luc Montagnier 55, au descoperit agentul ca fiind un nou tip de retrovirus. Remediul acestei imense pandemii se înscrie pe spirala biomedicinei. 3) Spira selecției naturale Spira selecției naturale în concepția spiralogiei Charles Robert Darwin (1809-1882), naturalist englez, este autorul tezei selecției naturale ca mecanism care explică că originea speciilor se găsește într-un strămoș comun. Selecția naturală este un proces prin care anumite trăsături biologice permit o mai bună adaptare la condițiile mediului înconjurător (schimbări climaterice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]