507 matches
-
În acest context, la 22 ianuarie 1938 a apărut decretul-lege privind revizuirea cetățeniei acordată evreilor. De altfel, în referatul ministrului de justiție, V.Rădulescu Mehedinți, din 19 ianuarie 1918, se formula motivația că, naționalitatea română a fost acordată evreilor prin naturalizare individuală, naturalizare în bloc și de plin drept prin unire și că, până la întocmirea registrelor de naționalitate în anul 1925, a fost un adevărat exod al evreilor în România. Decretul-lege de revizuire a cetățeniei publicat în M.O. nr.11
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
context, la 22 ianuarie 1938 a apărut decretul-lege privind revizuirea cetățeniei acordată evreilor. De altfel, în referatul ministrului de justiție, V.Rădulescu Mehedinți, din 19 ianuarie 1918, se formula motivația că, naționalitatea română a fost acordată evreilor prin naturalizare individuală, naturalizare în bloc și de plin drept prin unire și că, până la întocmirea registrelor de naționalitate în anul 1925, a fost un adevărat exod al evreilor în România. Decretul-lege de revizuire a cetățeniei publicat în M.O. nr.11 din 22
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
În speranța să-și valorifice mai bine Însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat În noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat În mediul majoritar. Este un proces social natural pe care Îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația prin constrângere. Cea mai veche emigrație
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din 27 iunie 1875 a fost criticată, de o parte a deputaților, Convenția comercială Încheiată de România cu Austro-Ungaria, sub motivul că era considerată periculoasă. Astfel, Manolache Costache Epureanu pretindea că articolul care prevedea egalitatea supușilor În ambele state urmărea naturalizarea evreilor, deoarece dădea „dreptul evreilor supuși austro-ungari de a dobândi imobile urbane, pe când unele instanțe judecătorești au luat acest drept până și evreilor pământeni”. În replică, ministrul de externe, Vasile Boerescu, susținea că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-a Îndemnat pe Boerescu să observe că În „toate tratatele de comerț, din toate țările lumei,....se stipulează egalitatea Între diferiți supuși și că prin urmare românii nu pot face excepție de la acest lucru care să facă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sa „concursul cel mai activ și mai devotat”. Deși fusese primit de evreii din capitală „cu alai Împărătesc”, Clemieux a părăsit România În iunie 1866 fără să obțină nimic din partea guvernului. Intenția guvernului Lascăr Catargiu de a acorda gradual evreilor naturalizarea a dat naștere la discuții violente În Adunarea Constituantă și În afara acesteia. Semnificativă a fost petiția semnată de numeroși ieșeni, o parte din ei fiind membrii ai Fracțiunii libere și independente, prezentată Adunării În mai 1866, În care se
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
evreii din Imperiul habsburgic, nici cei din Rusia țaristă). Datorită pericolului venit din partea Puterilor garante (nici prințul Carol și nici noul regim de la București nu primiseră recunoașterea internațională), guvernul a fost nevoit să-și retragă proiectul inițial referitor la naturalizarea graduală a evreilor și să accepte articolul 7, care specifica: „Numai străinii de rit creștin pot dobândi Împământenirea”. Starea de surescitare a fost alimentată și de gestul evreilor „sudiți”, care Înaintaseră consulilor Puterilor garante o petiție În care cereau sprijinul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Discuțiile au fost reluate În ședința Adunării din 26 septembrie 1879, când deputatul D. Giani a citit raportul și proiectul de lege relativ la revizuirea articolului 7 din Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
am fost tratați ca barbari”. Noul articol 7 al Constituției stabilea: „Diferența de credințe religioase și confesionale nu constituie o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita. Se stabilea și modul de Împroprietărire, acordându-se naturalizarea În bloc a evreilor ce făcuseră războiul (circa 900); ceilalți nu o puteau căpăta decât individual”. Legea propusă de guvern a fost votată la 6 octombrie 1879 cu 132 de voturi pentru, 9 voturi contra și 2 abțineri (una a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
târziu. În 1897 avea să apară din nou În prim plan, În timpul guvernului Sturdza, fiind provocată de atitudinea evreilor față de un proiect de lege a ministrului de război, generalul Berindei ce prevedea că evreii pământeni care n- au dobândit naturalizarea, nefiind considerați cetățeni români, vor fi excluși de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
un pericol național, care ajunsese să fie considerat „evreofil”, a rămas și mai surprins de atitudinea acestora. I-a mărturisit lui Alexandru Pisoski „trebuie să-mi schimb politica În „chestiunea evreiască....voi introduce legea prusacă din 1864, care nu admite naturalizarea evreilor decât dacă dovedeau că sunt titrați și patrioți”. Pisoski nota la 24 februarie 1917 „Carp găsește că ovreii sunt astăzi atotputernici și că dau germanilor povețile cele mai rele”. Și astfel, Într-o cariera politică de 50 de ani
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
se mai poate emigra în SUA, numai în cazul în care deții rudenii de gradul I, și aceste rudenii să aibă cetățenia americană. Aceste persoane, în cazul în care vor să ne ajute, trebuie să contacteze Serviciul de Emigrare și Naturalizare (INS) pentru informații în legătură cu completarea petițiilor de viză bazate pe gradul de rudenie sau să contacteze cel mai apropiat birou al Departamentului Muncii pentru a obține informații referitor la procedura de obținere a unui Certificat de Muncă aprobat de Departamentul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
realității conștientizează pentru public, prin artă, lucrurile comune. Făcându-le celebre, le face și, cu adevărat, populare. Acel proces „mimetic și integrator” pe care profesorul de artă Lake, de la Saint Bard School din romanul lui Nabokov Pnin Îl va numi „naturalizarea necesară a lucrurilor făcute de om”. Am găsit, Între atâtea captivante „nimicuri”, risipite În dosarele lui Saul, o bancnotă de un dolar cu care Încercase destoinicia Poștei Americane. Aplicase o bandă de hârtie cu adresa sa și cu un timbru
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a III-a. ART. 4. Categoria I este alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918. ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independență; c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art. 133 adițional al Constituției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independență; c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art. 133 adițional al Constituției din 1879, art. 4 al legii din 9 Martie 1880, în temeiul legii din 19 Aprilie 1909, din 14 Aprilie 1910 și 3 Martie 1912; d) cei ce au luptat în linia de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
arată cine sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879 și al legilor succesive referitoare la ei, cei ce au luptat în linia de foc în războaiele României pentru România, cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură în timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiu. Acest Decret-Lege tratează și obligațiunile evreilor din punct de vedere militar, ele rezultând tot din clasificarea lor în cele trei categorii: - Categoria 1-a - evreii veniți în România după 30 Dec. 1918. - Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. - Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. Obligațiunile militare ale evreilor din categoria 1 și 3 se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi. Acest Decret Lege clasifică evreii în 3 categorii, din punct de vedere politic, juridic și economic: Categoria 1-a, evreii veniți în România înainte de 1918. Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. 2). Decretul Lege Nr. 3984 din 5 Decemvrie 1940, hotărăște: - Excluderea evreilor de la serviciul militar; - Obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1879, Bârlad - 8.I.1940, București), critic și istoric literar, comparatist. Este descendent al unei familii franceze expatriate - Natalia (n. Olivari) și Pierre Drouhet -, care se stabilise în jurul anilor 1860 în România, la Bârlad. În 1884, tatăl lui D. obține naturalizarea; între 1869 și 1899, este titular al Catedrei de limbă și literatura franceză a liceului din orașul său de adopție, Bârlad; în 1868, publică la Iași, la editură societății Junimea, Précis de versification spécialement rédigé pour leș cours de langue
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
Înseamnă că o convertire a ultimei În prima fără rest este imposibilă, astfel că literatura autentică este aceea circumspectă la „natural”, „firesc”, „autentic”. Ceea ce, În viața noastră cotidiană, credem noi că credem - printre care În practica lecturii - este de fapt naturalizarea unui joc a cărui dimensiune ludică a fost uitată. Mai mult, prin indeterminarea generică propusă ca joc, Încearcă să se așeze În locul literaturii, adică nicăieri anume, scriind de acolo. În 1986, ideea revenirii la origine, la jocul ca joc și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate. Deși erau români, ei nu se puteau bucura de drepturi civile și politice, decât în cazul în care obțineau naturalizarea; potrivit Regulamentului Organic, aceasta se putea dobândi cu o condiție: aceea de a deveni ortodox 260. Catolicii din cele două principate aparțineau de cele două vicariate apostolice: Vicariatul Apostolic al Valahiei, administrat de episcopul de Nicopolis ad Istrum din Bulgaria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ceea ce este străin în oaspete 647. Într-o anumită epocă (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea)648, era vorba mai puțin de a traduce și mai mult de a adapta la gustul receptorilor operele străine, adică de a proceda la naturalizarea cea mai completă posibilă. Această libertate de interpretare, care are drept scop plăcerea publicului și drept consecință eleganța în detrimentul fidelității servile față de original, este împărtășită de către un D'Alembert care își justifică traducerea din Tacit, arătând că traducătorul trebuie să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]