1,262 matches
-
noi se lasă iarăși seară/ cu glasul înecatului te strig/ și-aș vrea să fie iar ca-ntâia oară''. Timpurile verbale trec ușor de la prezent la trecut și invers, iar dintre moduri excelează conjunctivul și optativul care poartă povara dorinței neîmplinite : ,, să ard, să te uit, să-mi amintesc, aș face, aș fi fost, aș fi legat, ș.a. Nu lipsesc nici elementele interogative sau de invocație, care dau valoare dialogului imaginar : ,, Cât să mai aștept, iubito ?'' Nu-mi cere să te
IULIAN PATCA, UN POET AL IUBIRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364951_a_366280]
-
PRUNDEANU - VIETI TRANSFORMATE Autor: Ioan Ciobota Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului MARIETA PRUNDEANU Tot ceEA CE îmi dorisem - toată acea gingășie, toată acea plinătate, toată acea frumusețe - am primit de la Dumnezeu. Simțeam că sunt neîmplinită și nu știam unde să găsesc împlinire. Golul imens din inima mea L-a umplut Dumnezeu. Reporter: Doamnă Marieta Prundeanu, sunteți medic, sunteți căsătorită, aveți 2 copii și vă declarați un om fericit. Care este secretul fericirii, pentru că nu sunt
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
eu așteptam. Nu-mi aducea pacea și liniștea de care aveam nevoie - acea împăcare cu mine însămi. Un proverb spune: „Cu cât fugi mai mult de tine, cu atât eul tău aleargă în goana mare după tine!”. Simțeam că sunt neîmplinită și nu știam unde să găsesc împlinire. La începuturile căutărilor mele spirituale am dat peste antropozofia lui Rudolf Steiner. Reporter: Ați început cu un autor negativ - Rudolf Steiner - și cu antropozofia (doctrină religioasă în care Dumnezeu este înlocuit cu omul
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366662_a_367991]
-
plini. Eșecul nu-ți mai iese surâzâtor în drum și nici un vis nu are vastitate când vezi că-ntotdeauna faci numai ce se poate înfăptui în clipa de acum. Pe viața ta întreagă azi poți să te răzbuni dând sens neîmplinitelor esențe. Arunci fără să-ți pese ale ratării zdrențe și-n tulnicele altor vise suni. Cât a rămas? Nu-ți pasă. Și-o zi e de ajuns ca în destin să îți cioplești menirea când simți cu ce tandrețe te-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365640_a_366969]
-
surclasează o biografie științifică, istorică, dar e în măsură să oglindească pe Regină în chipul zămislit, înainte de a apare în scriere, în sufletul autorului care nu ascunde nici emoția, nici adorația, nici iubirea pentru: „o frumoasă femeie destinată unui drum neîmplinit și totuși, desăvârșit”. E imposibil și nenecesar a plasticiza mai bine decât Principele, portretul Reginei, nefiind cu putință a o cunoaște cineva din afara familiei mai apropiat de adevăr decât o cunoaște Alteța Sa Regală. Din perspectiva acestei cunoașteri, Principele este crezut
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
fi păcat să nu-i mai pui flori Margaretei dimineața. Era atât de drăguț din partea ta!” Coroana României a rămas în exil... Aceasta-i în intimitate Regina, despre care Principele spune: „Ana a României este o regină cu un drum neîmplinit. Neurcată vreodată pe Tronul Țării, Majestatea Sa a așteptat mulți ani să fie înțeleasă, acceptată, să devină o parte a României. Familia Regală a revenit în țară. Dar România a continuat să fie o republică, iar Coroana României a rămas
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
a inimii, a întâmplării că sunt, a splendorii că ești! Iată-mă!” Poetul Theodor Răpan își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a scrie, de a crea: „Pe un perete de primăvară scriu. Scrijelesc omonimul mortului viu și îndrăgostit. Neîmplinit! Dezdurerare divină! Am vârsta poetului la tinerețe și în față numai licheni somnoroși, doar restriște!” Sau: „Furișată pe calcanul de-ardezie, noaptea va muri împăcată precum timpul pe pragul unui cimitir doldora de păcate, în vreme ce eu, Poetul, voi așeza majestuos
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se în spuma câte unui val. Se străduia să le adune împreunându-le ca cioburile unui pahar, dar totul era zadarnic, de neîmplinit; altele, statornice, ce îi chema ochiul către ele o făcea să trăiască aevea clipe de mult trecute, unele frumoase, pline de bucurii, de nostalgie și încântare, altele, dimpotrivă încărcate de suferință și durere, iar acestea din urmă erau cele mai multe și
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
fost exprimate niciodată”. I-am adresat și eu două întrebări, inspirată de pasaje pe care le-am găsit răsfoind cartea. Cea de a doua i-am adresat-o când mi-au picat ochii pe o frază de la pag. 257: „Iubirile neîmplinite mor ca și cele împlinite”. Am întrebat-o pe doamna Vulpescu dacă pentru scriitor, pentru actul creației este de preferat povestea unei iubiri neîmplinite sau cea a unei iubiri împlinite. Răspunsul a venit destul de repede: „Cred că, până la urmă, tot
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
i-am adresat-o când mi-au picat ochii pe o frază de la pag. 257: „Iubirile neîmplinite mor ca și cele împlinite”. Am întrebat-o pe doamna Vulpescu dacă pentru scriitor, pentru actul creației este de preferat povestea unei iubiri neîmplinite sau cea a unei iubiri împlinite. Răspunsul a venit destul de repede: „Cred că, până la urmă, tot iubirile neîmplinite sunt mai interesante și cu un farmec aparte”. Aici, sala a izbucnit în aplauze. Ce să înțelegem? Că fiecare din cei prezenți
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
ca și cele împlinite”. Am întrebat-o pe doamna Vulpescu dacă pentru scriitor, pentru actul creației este de preferat povestea unei iubiri neîmplinite sau cea a unei iubiri împlinite. Răspunsul a venit destul de repede: „Cred că, până la urmă, tot iubirile neîmplinite sunt mai interesante și cu un farmec aparte”. Aici, sala a izbucnit în aplauze. Ce să înțelegem? Că fiecare din cei prezenți a gustat din amarul de fruct sălbatic al unei iubiri neîmplinite? Oricum, răspunsul mi-a plăcut și, oarecum
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
repede: „Cred că, până la urmă, tot iubirile neîmplinite sunt mai interesante și cu un farmec aparte”. Aici, sala a izbucnit în aplauze. Ce să înțelegem? Că fiecare din cei prezenți a gustat din amarul de fruct sălbatic al unei iubiri neîmplinite? Oricum, răspunsul mi-a plăcut și, oarecum, l-am prevăzut. Eu aș fi răspuns la fel în ce privește „interesul” scriitorului. Însă legat de viața persoanlă, parcă tot mai bine ar fi o iubire împlinită! Sau nu? La finalul întâlnirii, doamna Ileana
„NOI, DOAMNĂ DOCTOR, CÂND O SĂ MURIM?” de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 777 din 15 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351900_a_353229]
-
Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția EPOSS a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată „RE(set)” (român) de VALENTINA NAȘU (Tecuci). Pe fundalul acestei povești de dragoste neîmplinite, sunt puse în balanță contraexemple celor deja cunoscute. Apare, astfel, imaginea tatălui dedicat versus celui de complezenta, imaginea familistului convins versus celui obligat de circumstanțe sau imaginea imaculata a bunicilor, adevărate leagăne ale unei copilării fericite. De aici, imposibilitatea generalizării
„RE(SET)” (ROMAN) DE VALENTINA NAŞU (TECUCI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351929_a_353258]
-
dublă măsură, locul comun al nașterii celor doi copii de demult, unul Mihail Ursachi, fiul nelegitim al avocatului Alexandru Sadoveanu, iar celălalt Victor Puiu, fiul ceferistului Ioan Puiu. Cum Victor s-a născut la 27 februarie 1979, cu un an (neîmplinit) înaintea nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
descoperim stări obsessive, fiind vorba de așteptarea unei femei ideale, așa cum a conceput-o imaginația sa, cu elemente ale realității și ale reminiscențelor sale, lecture din literature rusească, și care , cu toate experiențele prin care trecfe, rămâne o simplă dorință neîmplinită, ce nu l-a eliberat de tensiunile psiho-afective. Gib Mihăescu este un mare descoperitor al sufletului uman și un mare analist al stărilor normale și patologice. AL.FLORIN ȚENE Referință Bibliografică: Dimensiunea pshipatografică și de obiectivizare în proza lui Gib
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
început cuvântul interviu, care i se pare convențional, rece. ------------------------------------ Doina DRĂGUȚ: Bine te-am găsit! Trăiești în București, cu toate că te știu de pe alte meleaguri. Cum te-ai obișnuit cu viața capitalei? Constantin LUPEANU: Bucureștiul mi-a plăcut de la 14 ani neîmpliniți, când i-am călcat întâia oară caldarâmul, pesemne că viața anterioară mi-am petrecut-o într-o metropolă cu zeci de milioane de oameni. Apoi, sunt domenii ale vieții, politica, de pildă, care îți cer să trăiești în capitala țării
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
pe bolta înaltă - / spre țărmuri / și i-am făcut rugăciune / să-mi ducă privirea / și dorul / pe drumuri de stele / să-mi dea alinare de suflet // și gânduri, o mie!” (Cu gândul la tine). Căutări permanente, frământări, tumult sufletesc, doruri neîmplinite decât uneori, în vis, pași stingheri, așteptare și iar căutare, ba chiar, orbecăire în bezna care s-a așternut. Lumina iubirii s-a stins demult și cărările s-au înmulțit. Unde e cărarea cea bună? Acest spectru întunecat, sumbru, gri
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
tei. În demultul cuvintelor tale... Unde floarea plăpânda, de mac. Adunase tot roșu'-n petale Să trezească iubiri, care tac. Te-am văzut străbătând primăveri Prin parfumul din fânul cosit, Ori tăcerea din dorul de ieri, Sau al mâinelui gând, neîmplinit. Dar se pare că nu mi-i menirea, Aș fi vrut sa te-adun de prin tot, De prin câte te-a dus risipirea, Aș fi vrut să te scriu... dar nu pot. Referință Bibliografica: Aș fi vrut să te
AŞ FI VRUT SĂ TE SCRIU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350605_a_351934]
-
și de univers propriu: I (Fiind ecou nespuselor cuvinte), VII (Sonete nu rostesc decât în șoaptă), XCI (Nimb al iubirii, palimpsest de-o clipă), CXXIX ( Nu pot s-ajung până la tine, Doamne !), CXLV (Cu pana deznădejdii scriu o carte), CLXVI (Neîmplinitul stă în mâna sorții), CLXXIII ( Îmi bate cineva la ușă ... Vântul!), CCXIV (Sigur de Tine, încă nu de mine ... ), CCLXVIII (Celestule Sonet, îți sărut glasul), CCLXXXIV (Poeți, credeți-mă, el este totul), CCCLXV (Un an întreg ți-am fost, Sonet
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
dormi, să nu pot mânca, oriunde aș privi să o văd pe Ea. Să trăiesc cu Ea, să trăiesc prin Ea. Iubirea este tot ce poate fi mai pur, iubindu-ne pe noi, iubim pe Dumnezeu. Trăiam intens acele vise neîmplinite trupesc, găzduite în inima mea, oblojite să nu fie atinse de impuritățile vieții, voiam să rămână pure, caste, idolatre. Mă înălțasem deasupra sentimentelor obișnuite, pline de dorință carnală, era ceva ideatic, ceva înălțător prin profunzimea lor și intensitatea trăirilor mentale
IUBIREA PENTRU... de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350630_a_351959]
-
odată cu trecerea timpului, la persoane care au trecut în cel de-al cincilea deceniu de viață, gesturile sunt mai cuminți, mai pudice, mai raționale, dar de unde! Și ea se comporta ca o femeie tânără și plină de dorințe nemărturisite și neîmplinite. Bine a zis, cine a zis, că dragostea nu are vârstă! Sânul îi alunecă din cupa sutienului alb și fin dantelat. Mătasea îmi gâdila vârfurile degetelor și-mi transmise fiori de plăcere în tot corpul. Toată ființa sa degaja un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
așterneam pe iarbă și priveam unul în ochii celuilalt până ne îmbătam unul de altul. Poate veți zice: dansul deșertăciunii! Ciudatul meu zeu Verlaine mă pândea peste tot. Fior nou, muzică nouă, univers vrăjit de tragedia unui Crist al idealului neîmplinit și al iluziei. Și acum în pat cu Căprioara priveam pe geam, zdrențe de nori, stele negre, lumi oloage, îmi strigau numele: Abel, nu există nici un zeu etern, lumea îi iventează mereu, lumea nu rămâne niciodată vie, lumea se primenește
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
și pe la ea. E o fire ciudată, a fost până decurând la mănăstire și a venit acasă, dar stă îmbrăcată tot cu straiele de călugăriță. Am dat, era o femeie veștejită de vreme, avusese, ne-a povestit ea, o dragoste neîmplinită pentru care se călugărise. O iubire tragică, maică, ne-a zis pe scurt, acel bărbat a fost omorât de lotrii din munți. Era legată cu cătușele singurătății, biciuită de amintiri stranii. Am privit-o pe Căprioara, semăna cu ea. Mă
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
grele și aprige uri, Popoare-nvățat-au să îngroape securi, Pe blânda planetă, bătrân continent Si-a-ntins pacea caldă. dorită fervent. Zilei Europei Soarele primăverii strălucea mai tare, Inalții bărbați plănuiau pacea între popoare. Nu era un vis de neîmplinit, Zenitul nu mai părea nesfârșit Mocnitele pricini de secole duse Păreau să dispară de soare supuse, Sub steagul albastru cu stele-aurii Acorduri sunau din ,, Oda bucuriei’’. Trecut și viitor Dar de ce-ar avea doar alții Azi trecut și mari
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
nea tăinuitele iubiri... Rădăcinile gem strânse de gheara aprigului ger, Vântul întețește dorințe învăluite-n mister. Trecerea timpului împrăștie fără să vrea dureri Când schimonosește chipuri în trecerea spre nicăieri, Anii poartă vise risipite pe a uitării cale, iar dorințele neîmplinite se îmbracă-n zale. Atâta durere împrăștie dorul când revine de se-mbracă pământul cu nevăzute suspine, nici măcar o rază nu mângâie zarea îndurerată și acoperită de lacrimi plânge întinderea toată. Referință Bibliografică: Dureri... / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DURERI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350932_a_352261]