484 matches
-
partizan al prozodiei consacrate, tentat de marile teme ale timpului său și umblând Pe urmele lui Orfeu (cum indică eseurile sale din 1983), volumele lui Nicolae Dabija includ și versuri de agora, circumstanțiale (unele puse pe muzică). Desenele la Apă neîncepută îi aparțin. Relevant este înainte de toate tribunul; conștiință patetic-vizionară impunându-și responsabilități fundamentale dezvăluite bunăoară în Scrisoare către cititor, în Testament ori în Mi-e teamă de o carte (cea care încă n-a fost scrisă) vocea lui a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
inexprimatul și inexprimabilul; "cuvinte dezlănțuite se sparg în țăndări"; "țipătul vorbelor" și "cenușa cuvintelor" marchează stări-limită; a recurge la cuvinte fără nerv e ca și cum te-ai lăsa pe "un pat de spital". Asemenea altora, ardentul George Vulturescu așteaptă încordat cuvinte neîncepute, cuvinte-miracol: Când voi uita toate limbajele voi scrie fericit / despre fratele aer". Însă departe de gingășiile franciscane, duritățile se succed în conexiuni izbitoare. Nichita Stănescu găsea că: "Poezia este o tensiune semantică spre un cuvânt care nu există, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
morcov (1998). Reeditări, selecții: Poeme alese 1959-1998 Brașov (2003); Opera poetică, I-II, Chișinău (2003). NICOLAE DABIJA (Ciobanu) Bișcotari (comuna Codreni-Cimișlia) la marginea de sus a Bugeacului: 15 iulie 1948. Ochiul al treilea (1975) apărut și în versiune rusă; Apă neîncepută (1980); Zugravul anonim (1985) și în versiune rusă; Aripă sub cămașă (1989); Dreptul la eroare (1994); Oul de piatră (1995); Tăcerea asurzitoare (1999). Eseuri: Pe urmele lui Orfeu (1983); Daciada (1991). LEONID DIMOV Ismail: 11 ian. 1926 București, 5 dec
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
deoarece; deplinătate; despart; deștept; dezmembrat; ea; echipă; eseu; este; eu; fals; formă; fracție; general; grămadă; grup; hotar; ideal; incomplet; indiferență; iubire; închis; un întreg; joc; liniște; nu lipsește nimic; lucru; lucruri; lumină; mai; margarină; mărul; mărunți; miez; minge; mulțime; nedeschis; neînceput; nemărginit; nestricat; normă; normal; sau nu; nume; oameni; obiect; oceanul; om sănătos; ordonat; pachet; pas; pasăre; pămîntul; pătrat; pepene; pereche; pește; plinătate; dar nu prea; fără probleme; popor; populație; porc; portocală; pricep; produs; puritate; putere; răspuns; realizare; relație; satisfăcut; sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prietena; evoluție; exact; fericiți; fete; fetele; fețe; ființe; fragment din viață; gloată; grădină; grupă; la gunoi; iar; impecabili; inimă; iubim; iubită; iubiți; îmbrăcăminte; începute; însușire; întreg; legămînt; love; lume; lumea; mecanici; mereu; miros; mîndrie; la modă; mai mult; neatinse; nefolosit; neîncepute; neînvățat; nepurtați; neutilizat; niciodată; nimeni; nimic; noi doi; nouți; oameni, ființe; obicei; multe oi; originali; ou; pace; parteneri; persoana I; persoană dragă; persoane, pronume; multe persoane; plastic; plăcere; plăcut; populație; prea mulți; proaspeți; publicitate; putere; relație; rochii; rude; sandale; scumpi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
elegant; etichetă; evitabil; fain; Ferarri; fericire; fresh; frumusețe; fusta; galben; haina; ieftin; important; incitant; ingenuu; invenție; îmbrăcăminte; înalt; încălțăminte; încredere; înnoit; însemnat; învăța; loc; look; lucruri; luminat; machiaj; mai bun; matinal; miros specific; mister; mișto; mîndru; modă; nou-născut; nedesfăcut; neexploatat; neînceput; neîncercat; neobișnuit; nesigur; neștiut; neuzat; nevoie; obținere; originalitate; originar; orizont; pagină albă; pantof; parfum; perspective; plastic; plăcere; prompt; prost; pur; puritate; puternic; renăscut; revoluționar; rochiță; roua; sat; sărbători; scos din cutie; scos; scurtă; special; specialitate; strălucire; super; superb; surprinzător; șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); prosop (3); prospețime (3); sănătate (3); comestibil (2); cozonac (2); curățenie (2); de curînd (2); dimineață (2); expirat (2); fin (2); gătit (2); gînd (2); iaurt (2); imaculat (2); imediat (2); limpede (2); mere (2); natural (2); nealterat (2); neînceput (2); nouă (2); ou (2); perfect (2); pufos (2); răcoritor (2); revigorant (2); salată (2); suc (2); tînăr (2); aburind; acum făcut; adevărat; aerisit; afumat; aliment; apa; de astăzi; bebe; bio; brînză; ceva bun; bunătate; bunătăți; de calitate; castravete; cașcaval
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apă nimănui pentru că nu va putea naște "până ce acela căruia i-a dat apă nu-i va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oamenii, nici vitele, anume ca să nu calce într-însa și să se bolnăvească" 208. Dacă se întâmplă să fi luat cineva "somnul" copilului, pentru a-l recâștiga, mama cumpără o ulcică nouă, se duce la trei fântâni și aduce "apă neîncepută", iar, la întoarcere, nu vorbește cu nimeni, nici nu se uită înapoi, altfel, apa nu e de folos. Ajungând acasă, spală copilul pe frunte și pe tâmple și îi dă să bea vreo trei picături, iar cu apa rămasă merge
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
asupra ferestrei, ia puțină "tencuială" pe care o pune în leagănul copilului 209. Pentru a-l vindeca pe copil de "ceasul rău", descântătoarea merge dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, la un pârâu sau la o fântână și aduce "apă neîncepută", nevorbind cu nimeni și având grijă să nu o vadă cineva. Apa adusă este descântată cu ajutorul cuvântului: "Ceasul rău cu spăriat / Ceasul rău cu duh necurat / Ci te ia pe cale, / Pe cărare / Și du-mi-te-n mare; Că acolo este / O mreană
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
211. Dacă are "morbul" (boala) numit "aripi", mama "taie", cu un foarfece, "scăldătoarea copilului", de trei ori, în cruciș, zicând că-i "taie aripile" 212. Când se tunde copilul prima dată, nașul îi pune înainte "o strachină cu apă curată, neîncepută" (strachină cumpărată de naș) în care toarnă și puțină "agheazmă". După ce l-a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cană) cu apă care trebuia băută pentru norocul copilului.214 b. Nunta Încadrând ritualic ceremonia nupțială propriu-zisă, elementul acvatic are rol de incipit și de consacrare a nuntirii. Scalda are loc în ajunul sau în ziua cununiei, într-o "apă neîncepută" în care se pun bani de argint, lapte dulce, un fagure de miere, flori frumos mirositoare, busuiocul-simbolul dragostei: În ajunul sau și în ziua cununiei, dis dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde într-o scaldă sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cele veșnice, se acoperă cofele cu apă, "ca să nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a ursitei, specific Anului Nou, este Vergelul (întâlnit în Bihor). După ce s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată Vergelul început, fiecare participant la ceremonie aruncă în apa neîncepută un obiect cuțitaș, crucer, bumb, inel, cheiță, cercel). Apoi, un băiat, de 10-13 ani, scoate câte un obiect din apă și, împreună cu "vergelatorul" sau vestitorul de Anul Nou, prevesteau norocul fiecăruia, rostind, în același timp, urarea de Anul Nou: "Anul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o știm întrebuința. Bărbatul tău va fi om bun dacă tu te vei purta bine cu el; dar dacă nu vei avea minte destulă, el va fi biciul tău!"359 Ghicirea chipului celui sortit are loc, de obicei, în "apa neîncepută", cu ajutorul unor obiecte ritualice. Dacă plumbul turnat în apă formează un chip de om, cu mai multe puncte, se crede că fata se va mărita cu un om bogat, "cu stare"; dacă nu se formează puncte în jurul chipului de om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
va fi om sărman; dacă se formează biserică, viitorul soț va fi preot, dacă se formează pădure, bărbatul va fi pădurar etc.360 "Ursitul" se mai află și cu ajutorul banului care este aruncat în sus, deasupra unei strachine cu apă neîncepută, adusă de la o fântână. Dacă banul aruncat sare din apă e semn că băiatul la care s-a gândit o va lua pe fata respectivă, iar de nu sare banul din apă e semn rău, cel la care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la "udatul" din a doua zi de Paști. Până-n ziuă, flăcăii merg pe la casele fetelor, cu o cofiță plină de apă neîncepută, iar pe fata pe care o găsesc dormind o udă din cap până.n picioare. Alteori, flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe care o așază în vatra focului și descântă: Nu învârtesc oala, / Da-nvârtesc pe ursitul meu, / Poate-i în acest sat, / Poate-i în alt sat.../ De-i în pat, / Dă-l sub pat; / De-i pa laiță, / Dă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unele descântece se fac numai în zile de post, luni, miercuri și vineri, "până a nu răsări soarele".56 La români, unele descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o masă rotundă din lemn, se pune un blid, "de trei ori câte trei mâini de făină de grâu, cernută printr-o sită deasă"; deasupra făinii se pune o lingură cu sare și una cu unt, un pahar cu apă "neîncepută"; se prind, de blid, trei lumânări din ceară curată, iar în jurul farfuriei se presară cereale (grâu, porumb); după aceea, se măsoară pruncul nou-născut cu trei fire de mătase roșie care se înfășoară în jurul paharului cu apă, de pe masă.192 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în crucile drumului; dacă trece peste acea apă mai întîi o vită sau un cîne, apoi boala aceea nu se prinde de nime’; dacă trece însă un om, apoi se prinde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]