1,317 matches
-
Dar uneori oglinda poate fi unduitoare și nu mai arată gradul de „frumusețe” ci adâncul sufletului. Te vezi temător, gospodar sau hâtru. În general nu este în FIREA omului să-și oglindească sufletul într-o oglindă de sticlă argintată. Omul neîncrezător își dezvăluie FIREA nestatornică descriind propria imagine când privește interlocutorul (hoțul vede numai hoți în jurul său și trebuie să se apere de ei). Avem în această importantă „campanie” un important demnitar, criptat mai sus, care s-a dezbrăcat arătând în
OGLINDĂ OGLINJOARĂ … de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341589_a_342918]
-
pileală grupa mare că să poate depăși stresul, chiar dacă, exista și varianta asta, la un moment dat, luxosul iaht devenea sicriu. Tot luxos rămânea! Afaceriștii își băgară banii în terenuri mizând pe scumpirea lor odată cu unele dispariții teritoriale, țăranii, mai neîncrezători, cum sunt ei, își băgară banii în lăzi, apoi în pământ, sau sub pat, însă majoritatea își băgă picioarele în toată afacerea. Cam ca de obicei! Însă, poate tot din întâmplare, prin septembrie, la Buzău, o urbe total necunoscută până
CONSILIUL ORDINULUI NEGRU de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341087_a_342416]
-
că piureul arăta așa de galben? Când a adus castroanele pline mă întrebam cu ce vom mânca atât de multă mămăligă... - Ha,ha, ha! Mă faci să râd... Chiar ai crezut că e mămăligă? s-a mirat Silvia privindu-mă neîncrezătoare. - Da, nu exagerez. Eram convins, mai ales că ieșeau puțini aburi... - Păi, era cald piureul, abia îl pusese din cazan în castroanele acelea. N-ai văzut? - De unde să văd? A, da! Tu te uitai după călugăr și de asta ai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
pe care intenționam să o trimit, cu confirmare de primire. Funcționara de la poștă a luat plicul și, după ce a citit destinatarul, a avut o tresărire și a ridicat privirea către mine, pentru prima dată: - Chiar lu’ domnu’ Obama? a întrebat neîncrezătoare. - Da, Barack Hussein Obama, la Casa Albă, am răspuns sigur pe mine. Funcționara a coborât apoi privirea și a început să scrie de zor; la un moment dat, s-a oprit și a căutat ceva în calculator, s-a dumirit
„- Chiar lu’ domnu’ Obama vreți să i-o trimiteți?!” Într-o dimineață ploioasă, la oficiul poștal dintr-un cartier de la marginea Bucureștiului și a lumii () [Corola-blog/BlogPost/337998_a_339327]
-
domiciliu în România. Obișnuit cu problema domiciliului, explic că nu mai figurez în evidența persoanelor din Olanda decât cu adresa din România. În plus, dreptul administrativ olandez nu cunoaște diferența între domiciliul și reședință. Invariabil, sunt întâmpinat cu un semizâmbet neîncrezător: Un străin? Domiciliu aici? Imposibil. Totuși, de șapte ani Bucureștiul e orașul meu. N-am mai stat în niciun alt oraș așa de mult timp. Deși nu mă simt român, mă simt acasă aici. Și din prima zi, trebuie să
Deși nu mă simt român, mă simt ca acasă aici () [Corola-blog/BlogPost/338067_a_339396]
-
dezinteresată sau nu, a unor organisme de control și supraveghere neconvingătoare și orientate sectorial, în strânsă și greu de separat corelație cu corupția la nivel de autoritate statală și administrativă. Este, desigur, sentimentul unui cetățean oarecare, îngrijorat și devenit mai neîncrezător pe zi ce trece, și nu o incriminare care ar pretinde probe. Dar, în cele din urmă, efectele sociale în care includ și mentalul colectiv sunt cele care contează pentru orice cetățean și comunitatea căreia îi aparține și abia apoi
O mână nevăzută mi-a crescut tariful la taxi și mi-a scăzut flacăra la aragaz. Efectul pe care Hexi Pharma l-a avut asupra mea () [Corola-blog/BlogPost/337785_a_339114]
-
strigoi, șoloimonar, vraci ori șaman. Are vocație, am putea spune, deși e mai mult de atât. Câini ciobănești ies unul, cel mult doi într-un cuib, sau poate niciunul. Ei se aleg de mici dintre ceilalți: sunt singuratici, retrași, precauți, neîncrezători. Între frații lor, par fricoși. Dar ei, de fapt, sunt mai mult decât câini, sunt darul lui Dumnezeu pentru ciobani, spirite încarnate să protejeze ciobanul și turma. Dacă n-ajung la oi, acești câini vor fi „ratați”. Toate se iartă
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
DE AUREL AVRAM STĂNESCU Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 125 din 05 mai 2011 Toate Articolele Autorului Când a venit rândul să mi se editeze volumul, știam că am nevoie de un critic literar. În general eram neîncrezător că voi găsi acea persoană, necunoscând pe nimeni din această categorie de literați și, să-l rog să mi-o descrie în câteva rânduri. De aceea îndrăznesc să-mi fac singur apologia... puțin critica și mai ales exegeza cărții mele
O CARTE SCRISĂ DE AUREL AVRAM STĂNESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 125 din 05 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344249_a_345578]
-
care intervin în aceste procese și cea mai mare probabilitate este că „prin elementele cuantice din structura sa, creierul are posibilitatea de a intra în legătură cu alte structuri sau entități energo-informaționale!” Conștiința nu se supune calculului matematic! Foarte mulți cercetători sunt neîncrezători cu privire la pătrunderea în esența fenomenului. De ce oare ? Concepția la care a ajuns neurofiziologul australian John Eccles (1903-1997) în urma unor cercetări îndelungate este extrem de interesantă pentru atmosfera științifică a secolului nostru: „Mintea conștientă de sine este o entitate distinctă de creier
DACĂ PĂSĂRILE NU VOR CÂNTA, CIORILE VOR CRONCĂNI ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 141 din 21 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344319_a_345648]
-
și pe el, dar acum ne interesează Baraba, spuse Maydan. -Ce ne vei face acum negustorule? întrebă din nou Matan. -Vă voi elibera! Ce aș putea să vă fac? răspunse acesta calm. Cei doi perși se priviră nedumeriți și oarecum neîncrezători. -Ceva îmi spune că nu te vei ține de cuvânt, replică Maydan. -Ba mă voi ține de cuvânt perșilor. Vă voi elibera! Acum însă trebuie să vorbim. Cei doi se priviră mirați gândindu-se la ce fel de eliberare se
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-11) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343730_a_345059]
-
Țara piticilor, ce mai! În liniștea pădurii curățate de ploaia recentă, toți fură încunoștiințați brutal de disputa dintre Papa și Babacul: -Gata, termină cu prostiile astea! Nu cred o iotă, basme! se auzi zvârlită furia lui Papa. -Ești neinformat și neîncrezător în opiniile fondate ale celorlalți, nu te-ai dezbărat de obiceiul ăsta, deși au trecut cincizeci de ani! nu se lăsă mai prejos Babacul. Americanul grăbi pasul, gata să aplaneze conflictul. -Ce-i băieți, care-i baiul?! -Lasă-i în pace, se
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
o cruce mare pe piept și spuse: - Doamne, te rog să-mi dai putere să trec cu bine peste tot și peste toate. Nu vreau să-mi dezamăgesc publicul. Ajută-mă Doamne! Și Dumnezeu îi ascultă ruga. Căci a intrat neîncrezătoare pe scenă și a ieșit în ovații și aplauze. Cum a reușit? Nu găsea nici o explicație. Sau poate da, ajutorul Tatălui Ceresc! La final, după reverență Măria își îndreptă privirea spre colțul scenei și o ,,văzu” , acolo, ghemuită, pe Alexandra
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
îl chemă pe Patriarh, să-i ceară părerea: -Ce zici, nebunia mea se apropie de apogeu sau chiar a crescut un capăt de pod peste lac? -Fugi, dom’le de-aici! Nu văd nimic, nici aici, nici în oglindă! ripostă neîncrezător Patriarhul, întorcându-se spre ceilalți. Flower-Power care auzise întrebarea, dădu și ea a Nu! din cap, zâmbind distrată. Americanul se ridică și merse în direcția viziunii. Cu inima cât un purice, pipăi aerul. Și, într-adevăr, simți aici ceea ce ochii
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
încă o bucată zdravănă de pod se materializă sub privirile lui. Un strigăt de satisfacție îi ieși din piept. Deși nu înțelegeau clar ce vede Americanul, ceilalți îi preluară exclamația de victorie și începură să țopăie de bucurie. Numai Papa, neîncrezător, stătea de-o parte: -Înțeleg că vorbim de-un pod care crește văzând cu ochii... Americanului, căci altcineva dintre noi nu e capabil să-l zărească. Dreptate am ori nu?! Babacul își regăsise forța beligerantă: -Papa, termină, probabil că e
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
un ceas ce îi spunea ora cănd dorea șă știe. În zilele următoare cu ajutorul lui am gătit pastele exact cum îmi dicta el, că știa bine și cum se gătește. M-a impresionat cu adevărat. Era și foarte tipicar și neîncrezător, însă acest lucru îl găseam normal. Eram o străină și îmi părea firesc să aibă reserve. Deși aceasta îmi îngreuna întrucâtva munca, nu comentam. Când spre exemplu, vroia să-i gătesc paste cu usturoi și ardei iute, îmi zicea: -Pune
INGRID- CONTINUARE(FRAGMENT-2) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378300_a_379629]
-
Există. Acolo o să vezi fotografii, ba chiar și pietre pe care le-au adus oamenii din zborurile lor. Primul om care a aterizat pe Lună se numea Armstrong. - Tu vrei să spui că oamenii chiar au ajuns pe lună? întrebă neîncrezător băiețelul. Și eu care credeam că am fost primul Atunci cu siguranță l-au întâlnit pe prințul lunii. E un băiețel ca și mine, doar că e foarte singur și n-are cu cine să se joace. Din cauza asta este
FEERIE NOCTURNĂ de MADELEINE DAVIDSOHN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378575_a_379904]
-
avea 120 de ani) că dumeneata, frate Ștefan, să faci un Schit pentru pustnicii de pe Vârful Giumalău. Am ramas muți și eu și soția. Nu aveam nici resurse și nici timp. Da, să vedem ce putem face, am spus eu neîncrezător. Cu ajutorul Domnului Iisus Hristos și al Maicii sale veți reuși. Și, într-adevăr, au venit și banii, a venit și timpul necesar, si constructorii și într-un an de zile a fost gata. Mai jos de maica Teodora, într-un
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
și lasă-te în brațele mele, Ioană! Liniștește-te! Uite, mă luă un dor de tine așa..., știi tu, ca în zilele alea când eram noi doi... - Ești nebun, omule! l-a întrerupt ea, privindu-l cu mirare și destul de neîncrezătoare. Ai băut ceva și n-am văzut eu? Ce te-a apucat? Lasă-mă, nu mă strânge...! Ne văd copii, ne văd ăi bătrâni, ce-ți veni? - Nu-mi veni nimic, doar așa, puțină poftă, a mai zis Vasile până
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
și am fost și eu la o asemenea prelegere. Veneau studenți de la tot felul de facultăți și întrebau: “Cine vorbește astăzi? De ce este atâta lume aici, ce se întâmplă?” și noi răspundeam: “Vine un părinte extraordinar!” “Ei, un preot - spuneau neîncrezători - dar hai să-l văd și eu, că nu degeaba s-a strâns aici atâta lume”. Și când a început acest părinte să vorbească, toți au amuțit și s-au așezat, dar nu pe locuri, pentru că nu mai era nici unul
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
ales să-i stea alături. Și totuși... -Mă voi căsători cu primul care va sosi acest sfârșit de săptămână- se auzi spunând. Nu-i venea să creadă că a fost ea cine a rostit acele cuvinte. Mama ei o privi neîncrezătoare, ca și cum și-ar zice:" Fata asta e dusă, nu stă prea bine cu capul". -Cu primul care va sosi acest sfârșit de săptămână,mă voi căsători- zise ea hotărât, ca o promisiune, și un zâmbet i se ghicea pe chip
HAZARD de NINA DRAGU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380379_a_381708]
-
personale: 1) Da, doamnă Georgiana Bondrea, este minunat atunci când avem sub ochi modele umane (unde sunt modelele postdecembriste pentru tineri?), vasăzică oameni care calcă apăsat pe calea adevărului, frumosului și binelui. Dar cu toate că în textul „Biserica și omul” vă arătați neîncrezătoare în schimbarea venită doar din interior, eu continui să cred că aici se află motorul schimbării substanțiale a omului. Iar creștinismul, urmând exemplul Mântuitorului, prin credință și iubire a pus în mișcare acest motor vital, adică - așa cum just susține mărturisitorul
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
Ionică moțăind lângă soba din fier, care încălzea toată casa. - Mamă, pe mine m-o cam luat cu frig! răspunse el zgribulit și se trase mai tare lângă plită. - Ei, na, ia uite cum l-o pleznit lenea! spuse mama neîncrezătoare, mângâindu-l pe chelie. Mă copile, tu arzi! se neliniști ea, după ce-l atinse. Ia bagă-te-n pat, să-ți pun un ștergar ud pe frunte! Nu trebui să-i spună de două ori, că Ionică se și cuibări
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
procuratorule? Procuratorul ridică din umeri. -Și ce-i cu asta? -Nu pricepi ilustre? spuse tetrarhul aplecându-se peste tăblia mesei. Eu nu-mi voi mai recupera niciodată banii, iar tu îți vei pierde jilțul de procurator. -Prostii! exclamă Ponțiu Pilat neîncrezător. Procuratorul gândea că nu banii erau motivul pentru care Irod dorea să pună mâna pe Agrippa. -L-am cunoscut în Antiohia pe tatăl acestui Caligula, continuă tetrarhul, pe marele Germanicus, requiescat in pace, eroul luptelor de pe Rin. L-am cunoscut și
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]
-
spui, nu știu. Zice: ”Ambasadorul sovietic”. Eu am încremenit, știind deja ce mi se spusese la mare, dar el a continuat imperturbabil:” Cum să vină el să mă întrebe ce am de gând să scriu mai departe în ”Delirul”? Ușor neîncrezătoare , mă uit la el și zic : Ți-a pus chiar întrebarea asta ? ” ” Da , m-a întrebat direct: Ce aveți dumneavoastră de gând să scrieți în volumul II din ”Delirul”? Ambasadorul se gândea la cedarea Basarabiei și ultimatumul dat României de
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
fire sociabila, deschisă se va face plăcut, uitînd-o. Ea nu putea înțelege ce mare și puternică era dragostea lui ptr. ea și el își făcea complexe - iar vorbele prietenilor lui, l-au făcut să fie insuportabil de suspicios și de neîncrezător în fidelitatea fetei - o iubea mult de tot - iar în scrisorile lor se revărsau numai cuvinte adevărate pornite din suflet și așa de mult se mai perpeleau în puternicul atașament ce-i lega. Încet, încet față lua unele impulsuri că
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE XIV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371273_a_372602]