1,059 matches
-
20 de ani. Meritele sale didactice i-au fost apreciate de către autoritatea școlară superioară, care i-a conferit Medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ” clasa I. Observând că toată mizeria, viciile și necazurile sărăcimii de la orașe și sate provine parte din neștiința de carte, parte din lipsa sentimentului religios, s-a gândit ca cel mai bun lucru ce se poate face pentru oamenii săraci este de "„a-i învăța carte spre a-i lumina și a le întări sentimentul religios pentru moralizarea
Stroe S. Belloescu () [Corola-website/Science/303919_a_305248]
-
peste veacuri: „Lăsat-au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea...”. Românii trebuie să-și cunoască istoria, „toate alte țări știindu începuturile sale”; c) dezmințirea ocărilor aduse de unii copiști ai cronicii lui Ureche, ca Simion Dascălul („om cu multă neștiință și minte puțină”) și Misail Călugărul, care afirmaseră că moldovenii sunt urmașii tîlharilor de la Roma exilați în Dacia; d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat, completînd astfel cronica lui Ureche; e) elogiul scriiturii și al lecturii: „... căci nu este alta
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
au fost aduse la Constantinopol și așezate în biserica Sfinților Apostoli. Împăratul Teodosie al II-lea, fiul lui Arcadie și al Eudoxiei, a ieșit înaintea coșciugului, s-a aplecat pe el și s-a rugat pentru părinții săi, care din neștiință au păcătuit. Mai mult decât Grigorie de Nazianz, cu care are multe trăsături comune, viața Sfântului Ioan e o luptă continuă împotriva adversarilor care sunt departe de a-l vrea și care nu au nici un fel de scrupule în a
Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
românii au reorganizat satul cât și suprafețele de teren aferente . De altfel modul de terasare a tarlalelor înclinate, așa cum este cazul la "Razoare " este specific românilor și urmăreau atât delimitarea proprietăților cât și protejarea terenului de eroziune. Țăranii colectiviștii, din neștiința, au încercat să distrugă aceste tipuri de terase însă nu au reușit decît parțial, acestea păstrându-se în mare parte și în prezent în forma în care au fost amenanjate de români. Pe de altă parte să nu uităm că
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
bătrâni" (1879, 1880): „niciodată o carte nu va deveni poporană, dacă ea nu vorbește în graiul cel necioplit al poporului, dacă nu răsfrânge credințele poporului, speranțele lui, slăbiciunile lui, dacă știe ceva mai mult decât știe poporul în patriarhala sa neștiință...”, pentru ca să completeze astfel într-o serie de „notițe bibliografice”, tipărite în trei numere consecutive ale ziarului "Timpul", referitoare la scrierile lui Ispirescu și Creangă: „O adevărată literatură trainică, care să ne placă nouă și să fie originală pentru alții, nu
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă"”. Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de școli, învățătorii, manualele școlare, și mai ales o instituție care să dea
Andrei Șaguna () [Corola-website/Science/303759_a_305088]
-
cum e ținut focul prin feștilă. Aceasta a înțeles-o și marele David, când a numit pe Domnul "făclie", zicând: "Legea ta este făclie picioarelor mele și lumină cărărilor mele".546 Căci Mântuitorul și Dumnezeul meu mă izbăvește de întunericul neștiinței și al răutății. De acea a și fost numit de Scriptură "făclie". Căci cuvântul (grecesc) λύχνος (făclie), vine de la a dezlega întunericul = λύειν το νύχος (căci νύχος, înseamnă întuneric, cum zic cei ce studiază înțelesul cuvintelor). Pentru că împrăștiind, asemenea unei
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
răutății. De acea a și fost numit de Scriptură "făclie". Căci cuvântul (grecesc) λύχνος (făclie), vine de la a dezlega întunericul = λύειν το νύχος (căci νύχος, înseamnă întuneric, cum zic cei ce studiază înțelesul cuvintelor). Pentru că împrăștiind, asemenea unei făclii, negura neștiinței și întunericul răutății, s-a făcut El însuși tuturor cale de mântuire, călăuzind prin virtute și cunoștință spre Tatăl pe toți cei ce voiesc să pășească, prin împlinirea poruncilor dumnezeiești, pe urmele Lui, ca pe-o cale a dreptății. Iar
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
niște candele, lucrările proprii. Și precum candela împrăștie întunericul, tot așa lucrările Duhului scot și alungă din Biserică păcatul cel de multe feluri. Astfel înțelepciunea desființează nechibzuința, înțelegerea depărtează nepriceperea, sfatul alungă lipsa de discernământ, tăria înlătură slăbiciunea, cunoștința șterge neștiința, evlavia alungă necredința și ticăloșia faptelor ei, în sfârșit temerea depărtează învârtoșarea nepăsării. Căci nu numai poruncile sunt lumină, ci și lucrările Duhului (15). Dar candele care ard toată viața în Biserică, răspândind lumina mântuirii,sunt și treptele care susțin
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
care se ascundea odinioară primejdia de a greși în privința cunoașterii.556 Căci ei au fost ridicați în chip negrăit și neînțeles, după har, pe culmea cea mai înaltă, infinită și de infinite ori infinit dincolo de toate după fire, printr-o neștiință și o tăcere negrăită. "Și șapte pâlnii la cele șapte candele de pe sfeșnic. Cuvântul nostru despre candele a indicat două înțelesuri ale lor. Cel despre pâlnii va începe de aci. Spun unii că pâlnia e un vas în formă de
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Evanghelii (38), care au străbătut și au ocolit tot pământul și au vindecat rana din neascultarea lui Adam, făcând să se odihnească prin credință și bunăviețuire Duhul lui Dumnezeii peste țara de la miazănoapte, adică peste neamurile asupra cărora stăpânea negura neștiinței și peste firea asupra căreia domnea silnic întunericul păcatului (39). Sau poate cele patru care reprezintă forța celor patru virtuți generale, egale la număr cu sfintele Evanghelii (40). Căci și ea a străbătut, ca pe un pământ, toată inima credincioșilor
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
convocat opt actori neștiutori la casa sa din Santa Monica, le-a dat opt heringi și le-a dat frâu liber timp de cinci zile, știind că filmul va evolua normal, precum jazz-ul, chiar dacă își va ține actorii în neștiință. Dar el și co-scenaristul Alex Manugian nu inventau pe parcurs." Byrkit i-a spus că dorința sa era "să reducă filmul până la minimul necesar: fără scenariu, și fără echipă de filmare." Byrkit a adăugat, "...în loc de un scenariu, aveam propriul meu
Coherence () [Corola-website/Science/335872_a_337201]
-
2000 învelitoarea de șindrilă horjită, păstrată în 1921 și 1970 pentru valoarea ei muzeală, precum și poala prelungită peste masa moșilor, spre miazănoapte, probabil la fel de veche ca și biserica. Acoperișul vechi al altarului s-a păstrat până în anul 2000 când, din neștiință, a fost înlăturat, de o echipă de "restauratori profesioniști", pe banii publici ai Ministerului Culturii! Acesta păstra învelitoarea veche de șindrile horjite cu o desfășurare a apelor ce urmărea forma poligonală a altarului, într-un mod neîntâlnit altundeva în partea
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
ți le recităm întru adevăr. În ce spusă (același cuvânt pentru „hadith”), după Dumnezeu și versetele Sale, vor mai crede?” (Coranul, 45:6) „Dintre oameni, cineva cumpără povești (același cuvânt pentru „hadith”) vesele cu care rătăcește de la calea Domnului cu neștiință...” (Coranul, 31:6) „Dumnezeu c pogorât cea mai frumoasă dintre spuse (același cuvânt pentru „hadith”): o Carte ce se aseamănă și se repetă (Coranul)” (39:23) „După aceasta, în ce spusă (hadith) vor mai crede?” (77:50) „Eu nu urmez
Coranism () [Corola-website/Science/334312_a_335641]
-
zile întregi prin cârșme, a devenit azi o comună cinstită și’n loc să afle sprijin la puternicii zilei este așa de vitrig tratată! Văzând Ipoteștenii cumcă sunt cei mai scăpătați și remași de râsul lumei, au eșit din întunericul neștiinței la lumină și și-au zidit o școală frumoasă cu gândul ca să pregătească măcar copiilor lor un trai, un viitor mai fericit. Lepădându-se adecă cu toții de beutura holercei, au împodobit Ipoteștenii, în semn de mulțumire și aducere aminte, mai
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
invitația, ar fi fost făcut ridicol. Lumea ar fi spus: „Ce pretenții au, cum își mai dau aere. Și nu-i nimic mai mult decât căpetenia unei bande de ronin. Probabil s-a temut să nu-și dea de gol neștiința ceremoniei ceaiului. Koroku și patru dintre partizanii săi se duseseră la petrecere în chip foarte demn. În timpul ceremoniei ceaiului, o carafă akae de apă atrăsese atenția unuia dintre musafiri, iar pe parcursul conversației de pe buzele lui scăpase un comentariu neglijent. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cameră, oprindu-se în fața lui Tokichiro, cu o mână pe garda spadei. Ia mai zi odată! — Stai jos. — Tacă-ți gura! — Nu, ia loc. Am să-ți spun ceva. — Să-ți ții limba! Ba am să-ți dovedesc propria ta neștiință. Am ceva să te învăț. Așează-te! — Băi... — Așteaptă, Koroku. Dacă ai de gând să mă ucizi, ăsta e locul, dumneata ești omul care s-o facă, așa că n-ai nici un motiv de grabă. Dar dacă mă tai, ce vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
un om și mai mare. Pentru stăpânul unui castel, avea să facă eforturi extraordinare spre a nu-și călca în picioare demnitatea. Ba chiar, era dispus să stea în fața lui Hanbei complet gol, în ceea ce privea propria lui neghiobie și neștiință. — Așadar, de ce m-ați chemat, stăpâne? întrebă politicos Hanbei. — A, da, răspunse Hideyoshi, amintindu-și dintr-o dată scopul întâlnirii lor. Tocmai am primit o scrisoare de la Seniorul Nobunaga. Iată ce spune: „Având puțin timp liber, dintr-o dată m-am plictisit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în această dispută, îi alungase pe trimișii lui Nobunaga și-și intensificase pregătirile militare. Acum, îl închisese pe Kanbei în pușcărie. „Se pare că i-a sunat ceasul. Of, ce trist,” medită Kanbei. Fără a-și regreta propria soartă, deplângea neștiința lui Murashige. După ce glasurile se îndepărtaseră, vizeta se închisese la loc, dar Kanbei observă dintr-o dată o foaie de hârtie care căzuse înăuntru. O luă, dar n-o putu citi în noaptea aceea. În celulă era atât de întuneric, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
apropiindu-se. Mitsuhide simți respirația fierbinte a vărului său arzându-l ca febra unui bolnav. — De ce vrei să-mi risc viața? întrebă el într-un târziu, în loc de răspuns. Înțelegea prea bine ce plănuia Mitsuhide să facă, așa că acum simula intenționat neștiința. Se agăța de speranța că, într-un fel sau altul, își mai putea trage vărul înapoi de pe marginea prăpastiei. La auzul cuvintelor lui Mitsuharu, venele de pe tâmplele lui Mitsuhide se reliefară și mai accentuat. Glasul îi devenit nefiresc de răgușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
azi din cauza bolii și îi trimite scuzele sale Seniorului Samboshi. De asemenea, a mai menționat că speră să-l primiți în audiență, stăpâne. Așteaptă de câtva timp. Katsuie dădu din cap, acru. Deși era furios că Hideyoshi simula cu scrupulozitate neștiința în întreaga afacere, și el trebuia să se prefacă a nu ști nimic, iar acum îi acordă lui Kumohachi audiența. În continuare, arțăgos, Katsuie puse întrebări după întrebări. Ce fel de boală avea Hideyoshi? Dacă se hotărâse să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Este vorba despre o problemă care ne doare. Mihai-Răzvan Ungureanu: Noi vorbim despre un acord bilateral între două state: Ungaria și România, care acord - și cu asta mă străduiesc de câtva timp încoace să spun, este adevărat, mai curând împotriva neștiinței decât împotriva relei-credințe - nu vizează deposedarea nici unei fundații moștenitoare de ceea ce i se cuvine prin drept. Dimpotrivă, nu are alt scop decât acela de a construi o ocazie, o posibilitate ca tineri din Ungaria sau tineri din România să poată
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
o pierdere pentru Rusia daca ea, procurîndu-și obiecte de trai din alte locuri și nu din România, le-ar fi plătit și mai scump. Apoi să nu uităm că parte din aceste pierderi ale soldaților, individual vorbind, erau de atribuit neștiinței lor de-a se orienta, iar pe de alta că și traiul românilor s-a scumpit, fără ca producțiunea să se augmenteze în mod considerabil. Din contra încă. Afară de aceea cheltuielile statului român ca atare, după cât știm noi, nu sânt de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
colinele undoiate și {EminescuOpX 74} munții cu dumbrăvi a țărilor apusene sânt acolo înlocuite prin șesuri fără de capăt. În tendențele de cucerire, în așa-numitele misiuni istorice cari-și caută marginile naturale nu e nimic dedesupt decât pur și simplu neștiința și gustul de spoliare. În zadar caută un popor în întinderi teritoriale, în cuceriri, în războaie ceea ce-i lipsește în chiar sufletul lui; sub nici o zonă din lume nu va găsi ceea ce Dumnezeu i-a refuzat sau mai bine zicând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu. fapte sau date) la constituțiuni străine și voiește a dovedi că înstrăinarea a trei ținuturi ale țării nu-i decât o rectificare de graniță. Citarea de autorități dovedește însă trei lucruri: 1. lipsa de cugetare proprie 2. specularea asupra neștiinței publicului, căruia nu i se dă nici i se poate da cartea întreagă cu spiritul ei, ci numai bucățele cari se potrivesc cu panglicăria argumentatorului 3. evidența adevărului combătut, de vreme [ce] ploaia de citate e egală cu capitulațiunea. Citarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]