1,073 matches
-
ce sunt, Îmi spune cu un surâs ce nu mai are nimic omenesc. E-adevărat, asta a fost Întotdeauna tehnica lor: uneori ei Își neagă lor Înșile propria existență, alteori proclamă puterea ordinului lor pentru a-l intimida pe cel neștiutor. Noi suntem mereu altceva decât credeți voi, fii ai lui Belial (zice acum acest seducător de suverani). Dar tu, Saint-Germain... — De unde știi că sunt eu cu-adevărat? Îl Întreb tulburat. Surâde amenințător: — M-ai cunoscut În alte timpuri, când ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe marchizul creștin Conrad de Monferrat și-i instruiește pe doi dintre ai săi, care se infiltrează printre necredincioși, copiindu-le obiceiurile și limba, după o pregătire grea. Travestiți În călugări, În timp ce episcopul din Tyr dădea un banchet În cinstea neștiutorului marchiz, Îi sar În spate și-l rănesc. Unul dintre Asasini este omorât imediat de gărzile marchizului, celălalt se refugiază Într-o biserică, așteaptă să-i fie adus rănitul, sare asupra lui, Îl lichidează și-și dă duhul fericit. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trecut?“ A doua zi Jacopo Îi restituise trompeta lui don Tico. După vreo două săptămâni, familia părăsea târgul ***, reîntorcându-se spre viitor. 10 MALKUTH 120 Dar ceea ce mi se pare că trebuie deplâns e că-i văd pe unii idolatri neștiutori și proști, care... imită perfecțiunea cultului din Egipt; și cum caută divinitatea, de care n-au habar, În excrementele unor lucruri moarte și neînsuflețite; cum În felul acesta Îi batjocoresc nu numai pe păstrătorii divini și știutori ai cultului, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pe care Jake le atârnase de toate tavanele din casă. Accidente puteau să se petreacă - Alice accepta această realitate. Orice om trăiește cu ele. Dar ceea ce i se întâmplase ei nu fusese un accident. Jake știuse la fel de bine, pe cât de neștiutoare fusese ea, că protecția folosită pe parcursul acelei prime și pasionale întâlniri era aproape cu siguranță neadecvată. Jake îi sacrificase dreptul de a-și decide propriul viitor în favoarea obsesiei lui de a recicla până și lucrurile nereciclabile, lucruri ridicole și nerecomandate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spre barcagiu să-i dea indicații În birmaneză: Ia-o pe ruta ocolitoare, prin piață. Fără ca Walter și ceilalți să știe, Pată Neagră vorbea destul de bine engleză, dar mereu i se păruse că e În avantajul lui să se prefacă neștiutor și să tragă cu urechea la ce se vorbea. Niciodată să nu arăți o armă Înainte de a fi nevoit s-o folosești. Tatăl lui Îl Învățase asta. O amintire amară, pentru că tatăl lui nu avusese arme când ar fi avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
când pui un labrador liniștit lângă o persoană agitată? Sau un collie sperios lângă o persoană calmă? Dar un terier căpos cu o persoană indecisă? Cine pe cine schimbă? Ar putea exista combinații cu efect terapeutic?“. Ce prostii. Biata domnișorică neștiutoare greșise adresa. Se opri o clipă căutând cadrul teoretic potrivit... Poate ceva despre personalitatea și adaptabilitatea diferitelor specii... Începu să noteze: explică fundalul științific, ergo, paleoantropologia umanoidului Erectus În trecut și acum. Da! Și biologia diversificării speciilor - niște analogii darwiniste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai îndrăznețe. Printre ele regăsim: creșterea numărului membrilor de partid cu 200 % (!!!), confecționarea uneltelor agricole pentru țăranii din satele limitrofe, organizarea de serbări și șezători culturale pentru „luminarea și cultivarea muncitorilor”, precum și înființarea unei școli - în cadrul Atelierelor -, pentru alfabetizarea muncitorilor neștiutori de carte. Toată strădaniile s-ar fi concretizat numai că, în final, apare sabotorul: inspectorul Atelierelor și inginerii. Un scris de mână grăbit îi deconspiră, în finalul documentului, laolaltă cu criza materiei prime, care făcea imposibilă creșterea cu 50% a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ironie, CL, 1988, 11; Mircea Mihăieș, Dialog cu criticul Ioan Buduca, O, 1988, 50; Dan C. Mihăilescu, „Arca” lui Buduca, T, 1989, 2; Țeposu, Istoria, 176-178; Al. Cistelecan, Ioan Buduca, ECH, 1994, 1-3; Mircea Mihăieș, Cât profan, atâta eseu. Știința neștiutorului, „Cuvântul”, 1995, 4; Adriana Babeți, Războiul nevăzut, O, 1995, 4; Al. Cistelecan, Ioan Buduca față cu Apocalipsa, VTRA, 1995, 10; Octavian Soviany, Apocalipsa unui postmodernist, CNT, 1996, 6; Cornel Ungureanu, Haiducirea lui Ioan Buduca, O, 1997, 8; Daniel Cristea-Enache, Plagiatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285912_a_287241]
-
acesta fiind făcute „de cineva interesat de amănunte militare”, după cum crede Gorovei. Am discutat în amănunt despre afirmațiile făcute de cronicar în legătură cu lupta de la Baia. Un cronicar care nu știa că un loc întărit nu poate fi atacat cu cavaleria, neștiutor cu privire la organizarea militară a Moldovei, înseamnă că nu este nici măcar un amator în probleme de istorie militară. Afirmațiile sale în legătură cu lupta de la Șcheia sunt confuze. Nu numai că nu este un expert militar, cum l-au considerat unii, dar el
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la un moment dat, "...ce voi face dacă voi ieși din acest teribil nihilism?" Atitudinea în fața realității însă se trage tot de la Eminescu, de a cărui ființă spirituală și materială se simte atât de legat, încât criticul exclamă: "Doamne, ce neștiutori suntem de Eminescu! Brusc, mi-aduc aminte că l-am visat pe Eminescu și poetul m-a dojenit aspru că nu-i cunosc opera." De ce numere și de ce labirint? Trecând peste notarea strictă, curentă a cugetărilor în cele aproape o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
regizat. Prezența îngerilor deghizați în sunete imperceptibile, în ecouri mici, umbre în spatele luminilor candelabrelor îngreunate cu cristale de munte. Poate o expresie a Echinoxului de iarnă, când ceva se schimbă în viața plantelor, care influențează secret viața și visele oamenilor neștiutori de proiectele din stele. A nins mult, și drumurile, dis-de-dimineață, au lucire de perle. Am visat busuioc înflorit, cu flori mici, albe. Îmi înfundam capul în frunze și flori, aspirând parfumul din tufele vii. Ce melancolie! Deși știu că viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o singură țintă: stoarcere de bani. Falanga, pedeapsă polițienească pentru greșeli mici, se putea răscumpăra cu câțiva galbeni de la acești ispravnici, iar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
chipul. Să nu mă întrebați, fiindcă nu știu să vă spun cum arăta. Țin minte doar cum se uita la mine. Nu-mi mai era frică. Știa ce sunt. Nu dorise un cal. Pe mine mă vroia, așa cum eram, încăpățânat, neștiutor și... măgar. Ei, da. Eram măgar iar Regele știa asta. Nu avea de ce să-mi fie rușine sau frică. Nu spunea nimic. Doar se uita. Și tot ce-mi spusese mama despre soare și stele, despre flori și câmp, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și un corp ca al unei păpuși Barbie balerină care dă impresia că-și poate răsuci membrele de cauciuc În toate pozițiile imaginabile, fără a-și pierde zâmbetul vesel. În ciuda acestor atuuri, dispoziția ei generală era veșnic una de cățel neștiutor, cu limba atârnându-i afară, care, În combinație cu vidul din creier - aș insulta grav pernele dacă aș spune că avea puf de gâscă - Îmi permitea să manifest față de ea o atitudine de superioritate Îngăduitoare mai degrabă decât una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
se aud de obicei la un foc de artificii. Dar și zvonurile alarmante intraseră în acțiune. Unii spuneau că apa opărită se revărsase în întreg sistemul Insitutului și curgea pe robinetele bazinelor din Camere, gata să-i înece pe bieții neștiutori care se scăldau, așa cum se întâmplase în trecut - se presupunea - cu bătrânul acela care murise. Numeroși înotători ieșiseră grăbiți din Bazinul Exterior, pentru că li se spusese sau gândiseră singuri, că întregul bazin se va umple în curând cu apă clocotită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
comunicații radio anunță că în această dimineață nu s-a putut stabili legătura cu Venus. Această știre îl deprimă pe Gosseyn și-i readuse în atenție o realitate care îi preocupa subconștientul de când părăsise palatul. În fond, el era la fel de neștiutor, ca și cele cinci miliarde de ființe omenești care nu cunoșteau altceva decât cele ce li se spunea. Ba, mai rău, el care se înfruntase cu pericolul într-o acțiune care, dacă se gândea bine, mirosea a melodramă de la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de ei, de el Însuși, Antonio adormi, visând confuz că avea din nou douăzeci de ani, că era la mare și se jucau cu mingea, sau făcea o partidă de șah pe o plajă aglomerată, plină de fete drăguțe și neștiutoare, că Înota În apa limpede, se scufunda și, dintr-o dată, simțea că alge maronii se Încolăceau În jurul lui, panglici umede și filiforme a căror atingere Îl trezi. Și fu conștient imediat, fără cale de scăpare, că nu-și dorea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Luni de zile, cu studenții săi, rătăcise ca-ntr-un labirint fără a se apropia de centrul lui nici măcar cu un pas, și fără a găsi vreo ieșire. La Început Îi considerase ca pe o șansă. Puștii aceia gălăgioși, dar neștiutori și avizi de cunoaștere erau materia umană cea mai interesantă pe care o Întâlnise și pe care, foarte probabil, nu avea s-o mai Întâlnească În anii care urmau. I-ar fi plăcut să-i descifreze ca pe un popor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Pauza pentru cafea nu era prevăzută. Operatoarea de la postul 9 - o brunetă cu care uneori făcea presupuneri asupra stării civile a tânărului șef de departament, cel cu mutră de spot publicitar, pe care Îl curtau majoritatea telefonistelor, Încă tinere și neștiutoare Într-ale căsătoriei - dădu pe gât, cu o grimasă de dezgust, conținutul unui păhărel de plastic, și o Întrebă, bine dispusă, dacă primise mesajul. — Care mesaj? exclamă Emma. — A, mă rog, nu știu... se grăbi să spună cealaltă, dându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
vandali și distrugători ai proprietății altora. — Trebuie să-i Îngrijesc, tată, se Îmbolnăvesc foarte des, lui Mabuse trebuie să-i scot măselele, a făcut abces. Știi că și câinii suferă de boli de dinți? spuse Aris. Elio clătină din cap neștiutor. — M-am gândit să fac rost de un loc, undeva, la țară, pentru a-i putea adăposti pe toți, În casă nu mai Încap. Sâmbătă am mai găsit unul, Îl aruncaseră În Tibru, Într-un sac plin cu bolovani, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
eram la Început, când eram fericiți. Nu scrieți prea multe minciuni. Arătați puțin respect. Și milă, dacă puteți. Îi iert, totodată, și orgoliul inutil. Sărmana Emma, frumoasă În ultima ei zi, așa cum n-a mai fost de ani de zile - neștiutoare, palidă, nehotărâtă, cu eșarfa portocalie atingând trotuarul, mâinile subțiri ce sâcâie Într-una fermoarul poșetei: voia s-o deschidă ca să fumeze o țigară, dar se Înțepenise. Antonio cunoștea poșeta aceea violetă, Îi cunoștea toate hainele. — Mă bucur pentru tine, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
din linii drepte și suprafețe de lumină pură și din pete de Întuneric catifelat, dar mai ales din multe obiecte sparte sau stricate și din exasperarea părinților și din acea presimțire a aventurii și a pericolului care Îți Îmbată mintea neștiutoare - mucul unui mugure care crește la piciorul unui munte. Și toată treaba asta se Întîmplă Într-un bloc din periferia unui cartier standard comunist, la mijlocul anilor ’70. Stă mărturie această poză: la 4 ani, așezați unul lîngă altul În același
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ceea ce se Întîmplă acum e ceva normal. Ceaușescu n-a vrut să accepte planul lui Gorbaciov și lucrurile au Întîrziat... au Întîrziat și se produc violent, se pare că Încăpățînarea acestui dobitoc costă vieți nevinovate... Mă vede cum casc gura neștiutor și se amuză. — N-ai de unde să știi lucrurile astea, ești prea tînăr. E mai bine... Practic, de mai bine de o lună a căzut și Zidul Berlinului... OK... stai puțin să vedem cum vine treaba... Prea tînăr? Despre povestea
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aveam să descopăr că nici unul din visele, gândurile, entuziasmele de-atunci nu aveau să mă părăsească - asta înseamnă, gândeam, că e însăși natura care ne ține, în partea nevăzută a firii noastre, așa cum ne naște. Mă gândeam, uneori, la moarte. Neștiutor și orgolios, ca un european care n-a străbătut niciodată jungla ecuatorială, alungam acest ultim gând, ca o imposibilitate, ori de câte ori îmi venea în minte: „Ești tânăr, îmi spuneam, acum totul e simplu. În primul rând, moartea nu există pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
respiră aerul rece al dimineții de iarnă. Se simțea înviorat: ai fi putut crede că sub aerul acela albastru și soarele perfect rotund și roșu, ca o magnificență, avea să stăpânească zilele acelui an. Stătea nemișcat. Nu peste mult...era neștiutor ca noi toți ai pământului... Îmi venea să-l mângâi, să-l mai sărut o dată, încovoiat de duioșie, dar i-aș fi deranjat, poate chiar speriat, clipa de iluminare. Iubitul.... 17. Trecătorul mea tată!... Dacă ai fi trăit... Deodată ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]