1,056 matches
-
pe lângă Biserica Ortodoxă Română Buna Vestire. La acea dată nu exista nici o publicație în limba română. Lipsa presei în perioada 1900-1950 este explicabilă, pentru că primii emigranți, veniți în perioada anilor 1900-1914, erau țărani cu câteva clase primare. Unii erau chiar neștiutori de carte. Este însă de neînțeles faptul că nici între 1950-1990 nu a existat în Québec o presă scrisă în limba română, deși în această perioadă existau printre canadienii de origine română persoane bine pregătite pentru a o putea face
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
brusc și Ionuț apăru cu obrajii îmbujorați și cu bereta de marinar căzută șmecherește pe o parte,zâmbind fericit. - Bună dimineața! Știam eu că nu pleci fără mine! - Bună dimineața, voinicule! Păi unde să plec fără tine? se făcu Gabi neștiutor. - Cum unde, la saloane, la bolnăviori, uite mi-am adus și bonețica! și o scoase din buzunărel, o pitise anume de mami să nu o vadă, poate că nu l-ar fi lăsat să o ia. Laura îl văzuse și
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
Acasă > Poezie > Amprente > PEISAJ HELIOTROPIC Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1958 din 11 mai 2016 Toate Articolele Autorului Neștiutoare, ți-am sacrificat viața suflete Clipă de clipă, ăn de an Crezând în altceva decât în tine, firește, Inima-mi ticăia într-un ceas de catran. Goală de tine, am plâns pe umăr de noapte Dar zâmbet pe buze dimineață
PEISAJ HELIOTROPIC de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378480_a_379809]
-
bine! - OF, nenea Gabi, pe tine nu pot să mă supăr! Supărat sunt pe injecție, dar vreau să mă fac bine repejor, duminică sărbătorim ceva. - Da? Păi ce sărbătoare-i duminică, eu nu am auzit de niciuna! se făcu Gabi neștiutor. Bunica zâmbea și ea, îi mai venise inima la loc. - Cum, ce zi? Tu nu știi că este ziua mea, că fac cinci anișori? Cum să uiți așa ceva, nenea Gabi? Buni face tort, iar mami îi invită pe prietenii mei
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378856_a_380185]
-
treceau anii, Gabriel se simțea tot mai neîndreptățit de părinți și bunici. Nu că dragostea lor pentru el ar fi dispărut peste noapte, ci pentru că el socotea că primea tot mai puțin față de Gavrilă, fratele său atât de nevinovat și neștiutor în ceea ce privește gândurile și zbuciumul lăuntric al primului născut. Se depărta încet, încet, de părinți și bunici, cu durere și disperare în suflet. Îi venea să plângă, adeseori, din nimic, numai la gândul că este mai puțin iubit decât fratele său
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
înțeleg între ele. Propunerea, indiferent de unde apare este discută, nu contrazisă, iar ceilalți care constituie sfatul conducător, eventual, o completează Ați mai auzit de o asemenea tâmpenie, ai noștri să nu aibă ultimul cuvânt? Numai necuratul poate fi atât de neștiutor încât să nu fi auzit despre Obșoruri ca Panama. Dracii de malaezieni de pe pământul vulturilor învestesc banii câștigați (cinstit) în insula lor ca să creeze locuri de muncă. Auzi prostie! Păi cum să producă averea bani dacă dai salarii? Nu este
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
de mult plâns le-ai dat; Bucură-te, cel ce trufia înțelepciunii lumești ai îngenunchiat; Bucură-te, că în chip minunat pe credincioși i-ai ajutat; Bucură-te, podoaba de mult preț a ierarhilor; Bucură-te, cel ce luminezi mintea neștiutorilor; Bucură-te, Sfinte Ierarhe Nectarie, mare făcătorule de minuni. Condac 10: Ajutor și acoperitor te numesc toți credincioșii care s-au îndulcit de hrana binefacerilor tale. Căci, dintre cei ce te-au chemat cu credință, nici unul nu a rămas nemângâiat
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
sărăcie. Vrem dreptate, vrem adevăr și respect! Nu ne temem de cei plătiți, scoși în față să își apere mișcările mârșave, furtul și minciuna, e clară ordonanța din noapte, legiferează hoția, fără rușine, cu emfază își manifestă nedumerirea sub chipuri neștiutoare sau amenințătoare! În spitale e jale, locuri de muncă inexistente, buget făcut pe ureche grijă lor cea mare să scape de dosare! De acuzații grave, de justiție de orice stigmat, să își ia bogăția și să fugă din România! Numai
STINDARD de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381015_a_382344]
-
ei înșiși („Gnothi seauton” în greacă, „Nosce te ipsum” în latină). Aidoma celebrului paradox „Știu că nu știu nimic” (paradox doar în formă, nu și în conținut, dovadă spusa admisă ca adevăr evident și indiscutabil: „Toată viața înveți și tot neștiutor mori”), invitația socratiană pentru cunoașterea sinelui este interminabilul și mereu actualul proces de întoarcere a individului spre el însuși prin neobosita conștiență a autoreflexivității. Vasăzică, nu-i un îndemn la cunoașterea trupului, ci la cunoașterea lăuntricului cu ajutorul rațiunii. Introspecția este
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
sărăcie. Vrem dreptate, vrem adevăr și respect! Nu ne temem de cei plătiți, scoși în față să își apere mișcările mârșave, furtul și minciuna, e clară ordonanța din noapte, legiferează hoția, fără rușine, cu emfază își manifestă nedumerirea sub chipuri neștiutoare sau amenințătoare! În spitale e jale, locuri de muncă ... Citește mai mult A înflorit țară în februarie!Străzi centale aburindede voci în zi și noaptese ridică cu demnitate,cu abur, cu durere,din piepturi curate șipure, renăscute idealuri.Se lupta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
viscol și sărăcie. Vrem dreptate,vrem adevăr și respect! Nu ne temem de cei plătiți,scoși în față să își aperemișcările mârșave,furtul și minciuna,e clară ordonanța din noapte,legiferează hoția,fără rușine,cu emfază își manifestă nedumerireasub chipuri neștiutoare sau amenințătoare! În spitale e jale,locuri de muncă ... IX. REVOLTĂ, de Lia Zidaru , publicat în Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017. Și dacă mai avem azi o tară, e fiindcă în stradă se strigă tare și răspicat, și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381027_a_382356]
-
cunoscut și sub numele de „Moș Ion Roată”, un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc, susținător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia și al reformei agrare din Principatele. Se spune ca semna prin punerea degetului muiat în cerneală, fiind neștiutor de carte, oficial semnând cu parafa primită în Divanul ad-hoc, dar era înzestrat nativ cu o minte agera și o judecată dreapta, fiind cunoscut ca un om cinstit, „cu gâdilici la limba”, fiindcă spunea adevărul fără menajamente, neavând „ascunzători în
24 IANUARIE UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381216_a_382545]
-
pe lângă Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire”. La acea dată nu exista nici o publicație în limba română. Lipsa presei în perioada 1900-1950 este explicabilă, pentru că primii emigranți, veniți în perioada anilor 1900-1914, erau țărani cu câteva clase primare. Unii erau chiar neștiutori de carte. Este însă de neînțeles faptul că nici între 1950-1990 nu a existat în Québec o presă scrisă în limba română, deși în această perioadă existau printre canadienii de origine română persoane bine pregătite pentru a o putea face
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
mai strâmtase. Ochiuri de apă îi impugeau trăinicia. În adânc, scrâșnete de gheață ruptă îi făceau urechile ursoaicei să vâjâie. Încălziți de zbeng și nu numai, puii se lăsau ademeniți de clipocitul vesel al rotocoalelor de apă ce-mpodobeau întinderea. Neștiutori încă, profitau de grija slăbită a mamei aflate la păcătoasa de pândă și sturlubatici se fugăreau încolo și-ncoace. Minune li se părea jocul pe gheață, de-ar ține hârjoana o vecie! Dar ce să vezi, nenorocul îi paște! Mezinul
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
aprins, Singurătatea mi-a fost drumul Pe care-am mers cu glasul stins. Va fi pe-o floare-un bob de rouă, Prin vârf de plopi va bate un vânt, Atunci vom râde amândouă, Floarea în soare, eu - în pământ. Neștiutoare ca o apă lină Și lacul tace. Eu sunt mai adâncă, Neștiutoare ca o apă lină, Am plâns amar cerând o zi senină, Coroana bucuriei mi-a fost stâncă. O pasăre străină și frumoasă... Ce a tăiat în lung și
TREI POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381533_a_382862]
-
stins. Va fi pe-o floare-un bob de rouă, Prin vârf de plopi va bate un vânt, Atunci vom râde amândouă, Floarea în soare, eu - în pământ. Neștiutoare ca o apă lină Și lacul tace. Eu sunt mai adâncă, Neștiutoare ca o apă lină, Am plâns amar cerând o zi senină, Coroana bucuriei mi-a fost stâncă. O pasăre străină și frumoasă... Ce a tăiat în lung și-n lat pământul Și, fără tril, pe foaie doar cuvântul i-a
TREI POEME de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381533_a_382862]
-
când mă plimbam de mână cu bunica mea pe aleile tomnatice, pline de frunze care foșneau la fiecare pas. Atunci nu înțelegeam ce înseamnă sfârșit, credeam că toți trăim veșnic într-o lume lipsită de probleme. Atât de naiv... de neștiutor. Privind frunzele căzând ușor pe pământ, am întrebat: „Bunico, noi nu murim, nu-i așa? Suntem veșnici”. Cu glasul ei cald și dulce mi-a răspuns, privind în zare: „Nimeni și nimic nu e veșnic, nepoțelul meu, doar Dumnezeu. Toți
SFÂRŞIT?! de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380938_a_382267]
-
de tot, pe mâini - Cât cinci pogoane pe un an, de pâini - Amară-nghițitură, drept vă spui - Cât să te-abții de apa nimănui, Și să înghiți, dar tot pe bani, în sec, Lumina din Apus, curgând la bec! CÂNTECUL NEȘTIUTORULUI Aveți grijă ce vă doriți în viață - Poate că odată Toate dorințele purtate-ntre tâmple Or să se-ntâmple. Poate chiar ieri, poate azi, poate mâine. Poate Lumea, poate o singură pâine. Și nu veți putea. Nu veți putea. Nu
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
-ne șoptit și căscând într-una, semn că eram deocheați. După puțin timp ne-a trecut, parcă ne luase răul cu mâna. Era o adevărată năzdrăvană bunica, însă noi după ce am aflat despre strigoi, nu ne-am resemnat să rămânem neștiutori. Era aceasta o mare taină, pe care eu și Ionică ne-am retras către muchea Gemenii la locul nostru secret, de întrunire să ne sfătuim cum să o dezlegăm singuri, având în vedere că adulții ne considerau prea mici pentru
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
întru refacerea lui, prin revolte de mari proporții! Și încă ceva. Întrucât grosul celor care nu vor să știe de obligații cetățenești (ei știu că au doar drepturi), nu sunt numai simpli locuitori și beneficiari ai ajutoarelor sociale, ci și neștiutori de carte (poate fi numită masa de manevră a partidelor criptosocialiste), trebuie pur și simplu excluși de pe listele electorale. Chiar așa, căci tot ce doresc unii ca aceștia este permanentizarea actualei stări de lucruri, plină ochi de nemuncă, nerușinare, furtișaguri
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
condensat pentru cafea, ceai negru englezesc la pliculețe și alte minunății. Ca unul care nu mai fusesem într-un hotel de lux, cu ceaiul am pățit-o rău de tot! Eu până atunci nu mai servisem ceai englezesc și fiind neștiutor, am desfăcut ambalajul și am introdus pliculețul în paharul cu apă fierbinte, ce era fixat într-un suport metalic frumos ornamentat. L-am lăsat acolo și m-am ocupat să-mi întind untul pe feliile de pâine prăjită și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
poezie „La oglindă” scrisă de George Coșbuc și interpretată magistral de cântăreață de muzică populară Angela Moldovan. Am folosit transcrierea fonetica - adica după ureche - pentru că versurile să păstreze ritmul și să poată fi citite și de niște umili și demodați neștiutori asemeni mie. Iată ce a ieșit: O bătrână într-o gară, adică O old uman într-o gară O old uman într-o gară / Și esc pe o fetișoara: “Litlî gărl, ai esc ceva: / Uer is da Târgoviștea, Litlî gărl
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
că ajung eu și acolo. Când i s-a dat cuvântul, bărbatu-său și-a căutat conferința în toate buzunarele că nici el nu putea să țină minte ditamai titlul, cu un titlu ca ăsta poți să omori toți elefanții neștiutori de carte dintr-o junglă, și-a căutat cum ziceam conferința prin toate buzunarele dar n-a găsit decât sandwichiul lui cu slănină de două' ș' doi că din aia de optsprezece nu se mai găsește de la un timp. Și
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
matematic ce va fi în viitor, ca națiunea noastră nu va dispărea și că acesteia trebuie sa-i rămână simbolică avere, clădita împreună cu ceilalți, si de el-de acel om care, cu eforturile minții sale și-a transcris pe foaia albă, neștiutoare, valoarea scriiturii ce se va așterne, înnegrid-o cu semnele venite de undeva, de un <> neștiut, transmis de Unică voința Dumnezeiasca celui ales pentru a întregi patrimoniul cu peste 200 de cercetări și studii de istorie literară română, cu peste 50
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mici, negre, cu urechile care abia se văd, cu coada șnuruleț, cu boturi ascuțite, cu ochii ca niște puncte și care strigă „chiț-chiț” și care voiau să mă mănânce! - Măi, dar nătăfleț mai ești! Ăia sunt niște prăpădiți de șoricei. Neștiutori cum sunt, căutau joacă. Lasă, culcă-te! Când o să crești mare, o să fii cel mai puternic din ogradă. Pisica îi linse căpșorul zburlit de frică, apoi începu să-i toarcă un cântec de leagăn. Șușurel adormi. Se visă stând într-
MOTANUL ȘUȘUREL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371966_a_373295]