1,323 matches
-
manuali, pensionarilor practicând activități neagricole ca ocupații secundare și, cu nivelul cel mai redus, persoanele inactive și agricultorii. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Profile socio-economice ale diverselor tipuri de ocupare neagricolă la populația din comunitățile rurale Indicatori de profil Ocupare neagricolă numai inactivi numai ocupare agricolă rurală alte categorii de ocupare ca ocupație principală ca ocupație secundară Total nemanuală în comunități rurale navetă urbană manuală în comunități rurale Vârsta medie 39,5 35,4 38,6 53,7 56,6 47
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
venituri și avere Categorie de populație Indicatori de stratificare socială Ponderea categoriei medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie a indicelui standardizat de bunuri în gospodărie** Manageri, profesioniști și tehnicieni în sat 6,19 12,07 2,10 Muncitori neagricoli în sat 5,81 4,35 4,86 Persoane ocupate extralocal, neagricol 5,52 5,79 11,40 Lucrători în servicii și funcționari în sat 4,39 6,53 2,75 Persoane inactive 1,05 -0,35 35,94 Agricultori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
medie a indicelui de venituri personale standardizate* medie a indicelui standardizat de bunuri în gospodărie** Manageri, profesioniști și tehnicieni în sat 6,19 12,07 2,10 Muncitori neagricoli în sat 5,81 4,35 4,86 Persoane ocupate extralocal, neagricol 5,52 5,79 11,40 Lucrători în servicii și funcționari în sat 4,39 6,53 2,75 Persoane inactive 1,05 -0,35 35,94 Agricultori în sat -0,89 -2,99 42,94 Total 1,2294 -0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Agricultorii sunt cei foarte săraci, iar inactivii (pensionari, casnice, elevi) cei săraci. Împreună, cele două categorii formează aproape trei sferturi din populația rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de abordare, individuală și familială, navetiștii ocupă o poziție intermediară pe scala stratificării rurale. De la ERNA spontană la cea sprijinită prin politici Puncte critice în sistemul ERNA din România. Ocuparea în sectorul rural-neagricol (persoane care lucrează în rural în ocupații neagricole) reprezintă cca 20% din ocuparea rurală, dar aduce în jur de 37% din venitul total asociat cu ocuparea rurală ( REF Ref48996560 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A12). Toate datele prezentate sprijină ideea, potrivit căreia, creșteri mici ale ocupării neagricole rurale ar putea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rural în ocupații neagricole) reprezintă cca 20% din ocuparea rurală, dar aduce în jur de 37% din venitul total asociat cu ocuparea rurală ( REF Ref48996560 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A12). Toate datele prezentate sprijină ideea, potrivit căreia, creșteri mici ale ocupării neagricole rurale ar putea aduce creșteri semnificative în venitul local pentru reducerea sărăciei ( REF Ref48977835 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A10). Modalitatea de realizare a acestui lucru se poate determina numai pe baza abordării de sistem (Figura SEQ Figura \* ARABIC 2). Starea actuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a dezvoltării insuficiente a ERNA în țară este legată de starea necorespunzătoare a instituțiilor relevante pentru acest tip de economie. Tipurile de bază de instituții care ar putea contribui la sporirea ocupării în sectorul RNA sunt serviciile sociale locale, unitățile neagricole independente conduse de întreprinzători și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Antreprenoriatul și dezvoltarea IMM-urilor sunt de importanță critică pentru dinamica și veniturile activităților ERNA. Nivelul ridicat al inflației și dificultățile în a obține credite cu cost scăzut au contribuit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și mijlocii (IMM). Antreprenoriatul și dezvoltarea IMM-urilor sunt de importanță critică pentru dinamica și veniturile activităților ERNA. Nivelul ridicat al inflației și dificultățile în a obține credite cu cost scăzut au contribuit în mare măsură la subdezvoltarea sectorului privat neagricolă în comunitățile rurale. Cele mai multe dintre satele românești au numai mici buticuri cu alimente și băuturi reprezentând sectorul privat neagricol ( REF Ref48997572 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ridicat al inflației și dificultățile în a obține credite cu cost scăzut au contribuit în mare măsură la subdezvoltarea sectorului privat neagricolă în comunitățile rurale. Cele mai multe dintre satele românești au numai mici buticuri cu alimente și băuturi reprezentând sectorul privat neagricol ( REF Ref48997572 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător în activități NA. Procentajul de gospodării cu cel puțin un membru care intenționează să devină patron sau întreprinzător este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
A13). Antreprenoriat non-agricol Numai 2% din totalul gospodăriilor rurale au cel puțin un patron sau întreprinzător în activități NA. Procentajul de gospodării cu cel puțin un membru care intenționează să devină patron sau întreprinzător este de circa 6% . Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societăți private este mai răspândită în satele dezvoltate din județele sărace. Din cauza numărului foarte redus al acestor unități, este greu de explicat variația teritorială sau socială a fenomenului. Intenția de a deveni întreprinzător sau patron este mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
al acestor unități, este greu de explicat variația teritorială sau socială a fenomenului. Intenția de a deveni întreprinzător sau patron este mai ușor de explicat pe baza datelor din sondaje. Există o probabilitate mai mare de a deveni întreprinzător/patron neagricolă pentru bărbații cu studii superioare, cu un consum ridicat de mass-media și care trăiesc în familii cu experiență/relații bune de migrație internațională ( REF Ref48997623 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A11). Simplul fapt că persoana sau altcineva din familie a călătorit sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
activităților generatoare de venituri în statele sărace are un impact cert pentru reducerea sărăciei. Cazurile cu cel mai mare succes vor fi citate în legătură cu activitatea Fondului Român pentru Dezvoltare Socială. În aceeași familie a programelor anti-sărăcie cu impact asupra economiei neagricolă în zonele rurale sunt programele adresate comunităților de rromi, sprijinite în mare măsură în ultima perioadă din resurse ale CE. De asemenea, o contribuție pozitivă în sprijinirea ERNA au indirect ONG-urile care contribuie la integrarea comunităților locale într-un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la stimularea ERNA. În fine, dar nu în ultimul rând, ar fi de menționat necesitatea ca politicile de combatere a sărăciei rurale să fie, în tot mai mare grad, orientate spre măsuri active și să încorporeze tot mai mult ocupațiile neagricole. Procese spontane cu impact asupra ERNA. În domeniul proceselor spontane cu impact negativ asupra ERNA putem menționa declinul abrupt al navetei sat-oraș, declinul industriei urbane și al industriei constructoare în contextul tranziției românești la economia de piață după 1989 prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
proceselor spontane cu impact negativ asupra ERNA putem menționa declinul abrupt al navetei sat-oraș, declinul industriei urbane și al industriei constructoare în contextul tranziției românești la economia de piață după 1989 prin încercare și eroare. Naveta în sine implică activități neagricole dar nu ERNA. Ea funcționează însă ca o condiție care stimulează ERNA, ca o sursă de venit suplimentar care poate fi convertit în ocupare rurală neagricolă. În seria de procese spontane cu impact pozitiv asupra ERNA se pot menționa creșterea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
economia de piață după 1989 prin încercare și eroare. Naveta în sine implică activități neagricole dar nu ERNA. Ea funcționează însă ca o condiție care stimulează ERNA, ca o sursă de venit suplimentar care poate fi convertit în ocupare rurală neagricolă. În seria de procese spontane cu impact pozitiv asupra ERNA se pot menționa creșterea bruscă a migrației circulare internaționale și dezvoltarea ONG-urilor. Fig. SEQ Figura \* ARABIC 3 Componente ale sistemului ERNA relevante pentru România anilor 2000. Anexa 1: Adaptarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a ocupațiilor ISCO88 (COM) în cazul României este necesară pentru tratarea unor seturi de date de volum redus (precum cele furnizate prin sondajul UE-FSD). Reducerea clasificării standard a ocupațiilor pentru ERNA trebuie realizată astfel încât să capteze principalele categorii de ocupații neagricole. Datele calitative și cantitative existente sugerează că, pentru problemă sunt relevante distincțiile referitoare la conținutul manual-nemanual al muncii, educația primară, liceală sau superioară și situarea rurală vs. urbană a lucrătorilor. Existența unui salariu este asociată în zonele rurale mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grad înalt; Manageri de grad scăzut; Profesioniști (grupul 2 în ISCO88); Tehnicieni (grupul 3 în ISCO88); Funcționari și lucrători în servicii (grupurile 4 și 5 și subgrupul 91 în ISCO88); Muncitori calificați (grupurile 7 și 8 în ISCO88); Muncitori necalificați neagricoli (subgrupul 93 în ISCO88); Muncitori agricoli (grupul 6 și subgrupul 92 în ISCO88); Alții. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Distribuția principalelor grupuri ISCO în funcție de conținutul manual/nemanual al muncii Grupuri majore ISCO88 nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
date românești este indicată după rezidența în mediul rural sau urban în Tabelul A5. Ponderile de manageri, profesioniști și tehnicieni sunt deosebit de scăzute pentru comunitățile rurale, sugerând faptul că ar putea fi regrupate ca având un profil similar nemanual și neagricol, chiar dacă au un profil educațional diferit (mai ridicat pentru profesioniști). Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 4. Prima reducere empirică a clasificării ISCO88, în funcție de educație și complexitatea muncii Grupuri majore ISCO88 regrupate nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat necalificat Manageri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grad scăzut calificat necalificat Manageri I:1 și educ. 3 II:1 și educ. 1,2 Profesioniști III:2 Tehnicieni IV:3 Funcționari și lucrători în servicii V:4, 5,91 Muncitori calificați și operatori VI:7,8 Muncitori necalificați neagricoli VII:93 Muncitori agricoli VIII:6,92 Altele IX Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 5. Categorii de ocupații după rezidența în mediul rural sau urban, 2001, 2002 Categorii de ocupații (regrupare ISCO88) Rural Urban Total 2001 2002 2001 2002 2001
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
6 9,6 5,00 lucrători în servicii 7,5 7,8 23,0 22,4 14,9 15,0 6,00 muncitori calificați 16,7 17,9 37,8 38,0 26,8 27,8 7,00 muncitori necalificați neagricoli 2,9 2,0 2,8 2,1 2,9 2,0 8,00 agricultori 68,1 67,0 4,0 3,0 37,4 35,3 Total 100 100,0 100 100,0 100 100,0 Sursa: ACOVI 2001
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1,00 manageri, profesioniști și tehnicieni 4,8 5,2 32,3 34,5 18,0 20,7 2,00 lucrători în servicii și funcționari 7,5 7,8 23,0 22,4 14,9 15,0 3,00 muncitori neagricoli 19,6 19,9 40,6 40,1 29,7 29,8 4,00 agricultori calificați și necalificați 68,1 67,0 4,0 3,0 37,4 35,3 Total 100 100 100 100 100 100 Sursa: ACOVI 2001
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Total 100 100 100 100 100 100 Sursa: ACOVI 2001, 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării. INS Anexa 2: Predictori ai ocupării forței de muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de viață în gospodării. INS Anexa 2: Predictori ai ocupării forței de muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0,51 0,55
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de relief dominantă și pentru modul de folosire a terenurilor agricole. Pondera mare de teren arabil din total teren agricol este specifică județelor de câmpie. ** Categoria de referință - județ localizat în Muntenia sau Dobrogea. *** Dacă în seria predictorilor pentru ocuparea neagricolă se adaugă nivelul de educație (ponderea populației rurale de peste 11 ani care în 1992 absolvise o școală de nivel post-gimnazial) atunci acesta devine cel mai puternic predictor. Pondera de teren arabil din total teren agricol încetează să mai aibă coeficienți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]