3,535 matches
-
existențialiști". Scopul principal al bandei este "să strice jucăria" comuniștilor. Membrii ei - în special Georgică Scarlat și Dan, cărora li se alătură, fără voie, Adrian Marina, îndrăgostit de Lena - sunt blazați în exces și, sartrieni declarați, propun teorii absconse ale neantului. În plus, se droghează cu alcool și morfină și țes utopii abracadabrante. Georgică, care și-a pierdut părinții într-un bombardament, se simte "pierdut, definitiv pierdut", "isprăvit", "mort" și e terorizat de gândul că "pe cadavrul meu, domnii comuniști construiesc
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
terorizat de gândul că "pe cadavrul meu, domnii comuniști construiesc socialismul". În numeroase rânduri vehiculează teoriile heideggeriene sau sartriene: "universul e absurd", iar "societatea și natura sunt niște jucării absurde, niște mașini de tortură"4. Visează o "realizare practică a neantului" prin care să fie "deșurubat totul". Utopia sa ar fi posibilă printr-o "revoluție adevărată", adică totală, nu doar limitată la lupta de clasă a comuniștilor. Aceștia sunt "dușmanii, cu optimismul lor infam, cu constructivismul lor grosolan și naiv"5
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
E ca și cum, într-un spartanism deșuchiat, am arunca în prăpastie tocmai elementele culturale cele mai sănătoase și mai bine dezvoltate. Moartea Monicăi Lovinescu a repus cu acuitate problema testamentelor și-a moștenirilor. Am văzut o pleiadă de lăudători iviți din neant înălțând osanale conștiinței care, alături de Virgil Ierunca, a fost decenii în șir - nu mă sfiesc s-o afirm - un dascăl al neamului. Moartea acestui extraordinar personaj ne lasă cu o întrebare grea: cine va duce mai departe ideile din testamentul
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
un măr, eu voiam să fiu prima pe fază și să le sar în întâmpinare. Ceva-ceva tot am câștigat până-ntr-a patra: ori de câte ori aveau poftă să mai molfăie sau cronțăne una-alta, veneau ață la mine, nu întrebau în neant. Fiindcă cel mai abitir se înfrupta Gigel Drăghici, începând dintr-a doua, copiii nu mă mai beșteleau Andibandicacarandi, Chiști sau Pișpi, ci mă strigau Penelopa lui Gigel, deși mi-ar fi plăcut mai mult să-mi spună Diana. Uneori însă
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
arată constant într-o fină și amănunțită aplecare spre scene din realitatea dură. Fiecare text al său urmărește o suferință de observator, al lumii ce se sălbăticește fără istov, al subțierii răbdării de a-i suporta grăbirea ca spre un neant interior, ca spre autopărăsire într-o singurătate fără traducător. Dorul de a comunica normal, de a te manifesta cu bunătate asupra semenilor neurastenici, o face pe tânăra poetă să pară a exagera, cu trecerea prelungită în revistă a maladiilor timpului
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8616_a_9941]
-
mediocre. Povestea vorbii este prefigurată până la detaliu. Istoriile cuprinse în volum, construite pe modele străvechi, dar cu personaje din Valahia primei jumătăți a secolului, apar doar de dragul concluziei moralizatoare, plictisitoare prin repetare. Capodopera Povestea vorbii n-a luat naștere din neant, ci în urma unor tentative semireușite dispuse pe ani. Singura scriere pe teme contemporane, care nu mai descinde din trecutul imemorial, este reportajul versificat despre catastrofa din martie 1847, despre incendiul care a distrus atunci o bună parte a Bucureștilor. Memorabilul
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
fi fost mai multe decît cele ajunse pînă la noi aproape din întîmplare? Fără îndoială că da. Iar acest fapt le sporește considerabil valoarea - ca și regretul nostru că o neobișnuită promisiune literară s-a stins, ca atîtea altele, în neant.
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
iertat, ori de câte ori, ca orice adolescent, am greșit. Liceu, liceu, loc de-ntâlnire cu ai vieții tineri ani, Te părăsesc cu nostalgie, lăsându-ți ție ale mele visuri mari. Azi, pornesc spre o nouă zare, pășesc stingheră spre neant, Să îmi găsesc un rost în lumea asta mare, să uit să plâng, încet eu să răsar. Mă simt pustie fără tine, curaj - mi-e frică să arăt, Dar amintirea ta îmi dă putere să înfrunt, să lupt, chiar și
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
pămătuful unei flori care a aterizat la cel mai voluminos exemplar mamifer este o întîlnire de grație. Echilibrul se poate realiza între dimensiuni, comunicarea este posibilă între polii cei mai îndepărtați atît timp cît există un principiu care scoate din neant pe cel care are o voce. Locuitorii Whovillului au fiecare cîte o voce, iar vocea lor se face auzită la unison abia cînd o singură voce, a celui mai mic, fiul primarului, se face la rîndul ei auzită. Ea este
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
reușite, ci - direct - de niște modele de surclasare ale celor mai curajoase opere de imaginație. De niște fantezii complete și complexe. De niște mitologii personale. Așadar, ducând raționamentul până la ultimele lui consecințe, un roman ca Urbancolia nu apare tocmai din neant. Înțeleg gluma și o gust. Dar nu pot să nu depistez, în spatele ei, o anume impaciență în fața dorinței de reinventare. Pe care o încearcă, din când în când, orice autor realmente puternic. Căci asta e, parafrazată, Urbancolia. O carte despre
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
expresiei. Există în artă o putere temperamentală ca și în biologie și ea este strâns legată de creatorul ei. Aceste accente constituesc substanța adevărului artistic, fără de care o operă de artă nu învinge timpul, ci se pierde împreună cu el în Neant. Prin ce miracol desbaterea dintre inspirația și hotărârea conscientă a artistului nu-și pierde sinceritatea, este greu de explicat. Și această sinceritate trebue să fie transfigurarea unui elan, datorit unui șoc pornit din lumea obiectivă și care va duce la
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Lucreția BOBE Putem marca momentul exact al începutului ascensiunii extraordinare a interpretei: colaborarea cu formația BUG Mafia la piesa “Cine e cu noi”, de la care s-au scurs circa 10 ani. Dar asta nu înseamnă că ea a apărut din neant, peste noapte, căci iată ce declară cu sinceritate: “Întotdeauna mi-am dorit să cânt, am știut că menirea mea e aceea de a dărui. Sunt împlinită când ofer iubire și emoții pentru publicul meu fidel, prin piesele pe care le
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
Borges în această listă?), ci am să mă rezum la boicotarea scriitorilor americani al căror impact a fost și continuă să fie planetar. Parcurgând lista celor "nemuriți" de Academia Suedeză, se observă imediat preferința pentru scriitori parcă dinainte condamnați la neant (cine își mai aduce aminte de mai vechii Eucken, Pontoppidan, Gjellerup, Sitteler, Benavente, Undset, Karfeldt, Jensen, sau de mai recenții Laxness, Agnon, White, Martinson, Johnson sau chiar de contemporanii Cela ori Fo?) A vorbi, în acest context, de "dialogul culturilor
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
ură, De tine însuți dezgustat; o nadă A bestiei ce nu-ți ascultă mintea, Prostește înghițită, stând dovadă Smintelii ce te-mpinge înaintea Pierzaniei: având, să n-ai; o vrere Stârnită de o dulce așteptare, Urmată de extaz, apoi durere: Neantul absolut, minciuna care Te duce-n iad, știi bine, da-i ești rob, și o urmezi ascultător, neghiob. CXXXVIII Ea jură că-i o sfântă! Cine-o crede? Să-i spun că jură strâmb? O, n-are rost. Sau poate
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
starea generală a literaturii române în clipa de față. Am trăit grozăvia acelor ani de după 1974, cînd cultura noastră a fost silnic desprinsă de contextul european firesc, valorile tradiției naționale falsificate sau chiar respinse și aruncate în urîta groapă a neantului, iar orice efort de creație autentică, supus unei puternice presiuni de înstrăinare sau înăbușit în fașă". Sunt adnotate în aceste cîteva pagini incendiare o seamă de carențe intolerabile ale vieții culturale, de cinice imixtiuni ale puterii în creația și existența
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
toate la un loc. Asta implică, însă, dacă înțeleg bine, și o reciclare a conceptului de vanitate, care n-ar fi chiar așa de reprobabil cum se înfățișează la prima vedere. "Pînă la urmă, glăsuiește Unamuno, vanitatea este groaza de neant, de mii de ori mai înspăimîntătoare decît infernul însuși". Deci un vanitos ne-ar putea inspira înțelegere, compasiune... Din păcate, nu sînt, nu mai sînt (chiar dac-am fost nițel, cîndva, foarte demult) vanitos spre a mă bucura de un
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
pe forțele proprii pentru a scăpa de mafioți periculoși, a supraviețui mediului amenințător și pentru a găsi cheia misterelor. „E un mister vechi de peste 150 de ani ce s-a întâmplat cu acest vas de război, care a dispărut în neant, iar Dirk este hotărât să-i dea de capăt“, spune regizorul Breck Eisner, care debutează în cinematografie cu acest film. Așa începe povestea, care va sfârși la mii de mile depărtare, în mijlocul deșertului Sahara. Aventurierii descoperă în curând că vasul
Agenda2005-51-05-timpliber () [Corola-journal/Journalistic/284529_a_285858]
-
de sociologie (Ed. Humanitas, 69 lei); Arthur Phillips - Egiptologul (Ed. Polirom, 28,99 lei); Truman Capote - O vară de răscruce (Ed. Polirom, 16,90 lei); Tudor Octavian - Povestiri alese, vol. I-II (Ed. Jurnalul, 44 lei); Adela Toplean - Pragul și neantul (Ed. Polirom, 19,80 lei); Liviu Bordaș - Iter in indiam (Ed. Polirom, 27,90 lei); Radu, principe de Hohenzollern-Veringen - Palatul Elisabeta: centrul regalității în România de azi (Ed. Humanitas, 79 lei); Gabriel Troc - Postmodernismul în antropologia culturală (Ed. Polirom, 22
Agenda2006-20-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284967_a_286296]
-
cu dulci accente arhaice presărate printre neîntâmplătoare citate din Cartea Sfântă. Iar pentru că părintele Țâru are, pe lângă harul preoțesc, și har poetic, o altă carte nouă ce-i poartă semnătura, apărută tot la Mirton, adună laolaltă versuri sub titlul „Hamadriadele neantului“ într-un op dens pe care autorul însuși îl definește drept „filosofie a vieții, cu capcanele, ispitele și încercările ei“. Simboluri naționale l Concurs de artă fotografică Până în 12 martie, pasionații artei fotografice, amatori sau profesioniști, indiferent de vârstă, se
Agenda2006-04-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284662_a_285991]
-
aud, ca pe o moarte, respirația umbrei (...) aud, ca pe o moarte, respirația nopții/ și într-o bună zi voi muri/ bolnav/ de nemurire// colocvială, respirația umbrei” (colocvială respirația umbrei). Un text introductiv circumscrie un simțămînt al dezarmării ființei în fața neantului intuit într-o ambiguitate a acestuia, apt și totodată inapt a adăposti transcendența: „un idol cu ochii-n lacrimi/ m-a țintuit peste manuscrise/ l-a înduioșat/ Zădărnicia cu care/ gloria abisului meu/ se închina/ de-o viață/ la inexistența
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
opera unor antecesori ca cei din gruparea „Iconar“. Acesta e cazul lui Mircea A. Diaconu din Studii bucovinene, intenția criticului sucevean mergînd spre o analiză a operei „iconarilor“ din care imprecațiile ideologice să lipsească. Și cum opera nu apare din neant, ci din spiritul unei epoci, Mircea A. Diaconu așază biografia „iconarilor“ în context, descriindu-le optica, idealurile și scăderile. Prima ciudățenie e că gruparea își trage numele de la o revistă a cărei viața efemeră, durînd numai trei ani (1935-1938), nu
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
să credem că viața s-a dezvoltat în scară, în con sau în cine știe ce altă matriță ascendentă, cînd de fapt totul e proiecția antropomorfă a minții noastre asupra unui proces care nu are sens, scop sau motivație transcendentă. Plutim în neant și o facem degeaba, restul e fantasmagorie menită a ne seda mințile înnebunite de spaimă. Pentru geneticianul Dawkins, religia e un virus social care trebuie stîrpit, pentru entomologul Wilson omul e o insectă socială căruia prejudecățile stupului i-au inculcat
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
Gabriel Dimisianu G. Ibrăileanu este probabil primul exeget al lui Caragiale care a văzut în personajele acestuia expresii ale golului spiritual. A vorbit, în legătură cu eroii caragialieni, despre „neantul sufletului lor”, despre „conținutul acestui zero”. O linie de interpretare pe care o regăsim la importanți critici postbelici. Pentru Valeriu Cristea, de exemplu, „Mitică e un exponent al vidului, un mesager al inconsistenței”. Pentru Mircea Iorgulescu eroii lui Caragiale sunt
Cheia textuală by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4324_a_5649]
-
artistul frunzăririi, împlini-voi prin chin săltăreț definiția existării ? Ori mă voi abate de la suprafața totului și mă voi pierde ?” Dacă rabzi stilul, merită să iei în serios aceste întrebă ri - și să nu răspunzi. „A avea sau nu sentimentul neantului, iată ce împarte pe oameni în două categorii - ce zic ? - în două specii.” Ca pe vremea când erai repartizat la locul de muncă dar, având ceva pile, obțineai transferul, l-am obținut și eu. Mă simt mai împlinit, mai egal
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
operele, dar și istoria receptării lor, le dau la această întrebare. În interiorul capitolelor tematice, după o scurtă introducere sintetică, analiza urmărește tema în succesiunea cronologică a operelor care o ilustrează. Capitolele mari se intitulează „Zborul și predestinarea”, „Blestemul și periferia”, „Neantul și melancolia”, „Inițierea și balansul”, „Drumul și cenușa”, „Visul și nebunia”, sintagme și teme frumoase, dar analiza în sine a operelor deviază de la subiect și nu aș putea spune că există concluzii ferme despre „ce rămâne” din fiecare și în
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]