585 matches
-
de-a-ntregul în fire. Probabil că mă aflam acolo de vreun ceas, mintea mea începând să se scuture încet de ceața care o năpădise, când circaziana își făcu apariția. Nu știu ce m-a frapat înainte de toate. Să fi fost chipul ei neasemuit de frumos, și totodată atât de descoperit vederii, doar o eșarfă de mătase neagră strângându-i pletele blonde? Să fi fost talia ei, atât de fină în orașul acela unde nu sunt apreciate decât femeile hrănite din belșug? Sau poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
macatul obișnuit o față de masă veselă cu bordură colorată și cești optimiste cu boboci de trandafir, cu ceainicul la fel, și zaharnița, cit și farfurioare multe pline cu prăjituri felurite. Cu mâini grase și urâte, Lina servea cu o îndemînare neasemuită. Ceaiul, zahărul, untul, prăjiturile, toate deodată îți veneau la gură fără știre. Meșteșugul ăsta uimea pe Mini și o mulțumea. Ca toate ființele prea slabe sau prea avântate avea nevoie de a fi ocrotită. Ceaiul bunei Lina era ocrotitor. - Aprindem
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
senzația rară a fuzionare! acelor nimburi deopotrivă transparente, la voluptatea acelor .... armonioase de atome, impalpabile, la penetrațiunea luminei în lumină, la ceva fără de realizare în cuvânt și de o realizare senzorială deosebită. îndeplinită, ea lăsa făpturei fizice capacități ele bucurie neasemuită în gesturile simple ale vieței. Mini se mira de atmosfera, joasă de azi a interiorului Rim. Totuși avea convingerea lucrurilor relative. Știa ce târziu se aplicase la scenă platforma mobilă care era o lege curentă a vieței sociale. Nivelul, așa
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
KCIE, Reprezentantul Maiestății sale în statele Punjabului, un semizeu imperial. Turneul prin cele douăzeci și cinci de principate de sub tutela sa, are loc într-un nor de cadouri, distracții și ceremonii de gală și se desfășoară în conformitate cu protocoale atât de fine și neasemuite încât par nepământești, eterice, o formă platonică de campanie politică. Anul acesta, sir Wyndham a rămas la Fatehpur până târziu, la începerea sezonului. Se apropie vremea caldă, când toți englezii devin nervoși și indeciși. Se pare că va fi necesar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sale, ca și când ai putea fi orb și nu l-ai vedea. Eu să fac chestia asta? se holbează la tine cu ochii în flăcări. Dacă această identificare a noastră cu o idee nu ne-ar duce adesea și la o neasemuită trufie, ar trebui să ne admirăm de dimineața și până seara. Dar curând această identificare devine intolerabilă. Începem să pretindem ca toți ceilalți să adopte ideea noastră și devenim cu atât mai agresivi cu cât ni se sugerează de ici
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ce-l ținuse departe de bucuria propriilor sale visuri. Nu trimise, până la urmă, nici măcar o scrisoare. Diogenis Dagdelinis se arăta un om blând, cuminte și fericit În felul lui: nici prin cap nu-i trecuse vreodată că, din iubire pentru neasemuit de frumoasa lui fiică, se Înfăptuiseră crime Îngrozitoare. Marea lui grijă era să-și mărite fata, căci cu adevărat și el credea că s-ar fi găsit cu greu un bărbat care să se Însoare cu asemenea nepământeană ființă. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
speri. Și că s-admiri un pom în floare, Ast timp prea scurt de-acum îmi pare; Veni-voi dar, de voi putea, Să-l văd și-n strai mîndru de nea. Edgar Allan Poe Elenei Elenă, frumoasă-mi pari neasemuit Că luntrile nicee ce vreodat' Pe marea 'nmiresmată au croit Drum lin de apă și-au purtat Spre țărm natal, pribeagul nu-știu-cînd plecat. Sălaș aveam cîndva pe marea tumultoasa Dar chipul tău cel clasic, cu păr de nestemata Și vraja
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
moale că mierea care se revarsè peste pèduri, accentuând culorile de foc galben ale toamnei, precum și liniștea din aer, strèbètutè doar de stridentele metalice ale roților de tren, toatè aceastè lume vèzutè de la fereastra trenului îmi apare, în aceste clipe, neasemuit de frumoasè și intangibilè, încremenesc tècut, de teama că nu cumva, fècând vreo mișcare bruscè, sè se topeascè totul în aer, Pentru trenul meu, însè, nu existè opriri în aceste locuri, iar felul în care, unduindu-se printre dealuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
luat pe sus și învârtit prin odaie în pași de dans. Iancu îl purta în brațe ca pe un copil. Era atât de ușor. Apoi îl așeză în picioare și își lăsă mâinile pe umerii lui. ― Dar... dumneata Nicolache, divinule, neasemuitule, de ce ai luat tu numai un singur bilet? Nicolae zări deodată sluga, care aștepta liniștită lângă ușa podului. ― Te-a trimis mama, Romico? ― Domnița Ecaterina mi-a poruncit să nu-i mai apar în față dacă nu v-aduc jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
boieri. Nicolae și Iancu o ridicară de subsuori și o depuseră pe podium, lângă domnița Ecaterina, care o primi cu brațele deschise. ― Ne-ai răpit cu totul, draga mea. Ne-ai reamintit momentele de grație care ne delectau pe vremea neasemuitului meu soț și iubit. În timp ce gazda îi prezenta favoritei sale invitații, Iancu își tot iscodea unchiul. ― Dumneata Nicolache, spune-mi repede cine este? ― O femeie, dragul meu nepotache, dacă înțelegi ce vreau să spun. ― Femeie, femeie! Văd și eu bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sau un zdrăngănitor din lăută. Cercuri de curioși se fac și se desfac În jurul povestitorilor, cititorilor În palmă, Îmblânzitorilor de șerpi. În mijlocul pieței, pe o estradă șubredă Înjghebată În grabă, se prezintă tradiționala competiție a poeților populari care celebrează Samarkandul neasemuit, Samarkandul de necucerit. Judecata publicului este instantanee. Unele stele urcă, altele coboară. Peste tot, se Înalță focuri de lemne. Suntem În decembrie. Nopțile sunt deja aspre. La palat, ulcioarele cu vin se golesc, se sparg, hanul este stăpânit de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și istoria prescurtată a acestora până la năvălirea mongolă. Șirin Îmi citi ultimele rânduri, al căror scris Îl descifrai cu greu: „A trebuit să fug din Alamut În ajunul nimicirii sale, spre Kirman, ținutul meu de baștină, luând cu mine manuscrisul neasemuitului Khayyam din Nishapur, pe care am hotărât să-l ascund chiar În acea zi, nădăjduind să nu fie regăsit Înainte ca mâinile oamenilor să fie vrednice a-l deschide. În această privință, mă Încredințez Preaînaltului, El călăuzește pe cine vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
parterului. Era 6 iulie și garsoniera plutea în clar-obscur până departe. Intrusul se lăsă să cadă pe primul fotoliu și-și răsuci o țigaretă. Scoase apoi din buzunar bibeloul favorit, cățelul Chilot, și-l depuse pe raftul de păpuși. Când neasemuita Adely se deșteptă, o mângâie pe creștet și-i permise să intre prima la toaletă. După ce fecioara termină cu machiajul, Leo extrase din raft al doilea volum din Joyce și se zăvorî cu el în baie. Îmbrăcați în faianță, pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lua act că, potrivit cronicilor, ilustrul Ioan de Hunedoara a avut, la asediul Belgradului, un sfetnic, un curtean și un camarad fidel, care i-a stat alături până ce marele nacealnic a căzut răpus de ciumă, la Zemun, după acea victorie neasemuită. Vorbesc despre un cavaler-călugăr franciscan, un gentilom care, ca și mine, a ales de bună voie calea glorioasă a credinței și a spadei depunând, în Ordinul său monahal, cele trei voturi: de castitate, de sărăcie și de supunere, întru comuniunea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
am fi vrut să vedem niciodată; în camera goală, cel mult de trei pe trei, stăteau față în față doi copii complet dezbrăcați. Raza se filtra în părul băiatului și desena fin pe ciment gleznele și tălpile fetiței. Copiii erau neasemuit de frumoși. Păreau foarte blonzi în lumina aurie, în părul băiatului ardeau cârlionți aurii și roșcați, iar fața îi părea luminată de ochii tiviți cu pieliță neagră. Șanțul de sub nări se desena mai adânc ca niciodată. Buzele erau strânse și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
privească mai de aproape costumul Maitreyiei, bijuteriile și ornamentele, și inginerul a acceptat cu humor, aducîndu-și fata de mână, căci Maitreyi se rezemase de fereastră, cu buza de jos tremurând și cu șalul căzîndu-i pe frunte. A fost o scenă neasemuită acel examen al veștmintelor, acea cântărire în mâini a bijuteriilor, urmată de exclamații și entuziasm, de întrebări și răspunsuri transcrise stenografie de Lucien în carnetul lui de note, în timp ce Maitreyi nu mai știa unde să se uite și tremura toată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ideile lui Alex. Pentru moment, încercă s-o transpună în practică în casa de vară Papucul, mutând un scaun de bambus cu o pernă roz pe el și așezându-l sub o gravură contemporană, care reproducea „Casa Băilor de o neasemuită frumusețe“ din secolul al XVIII-lea, cea care fusese dărâmată pentru a lăsa loc actualului Institut. Obținu efectul dorit. Era sâmbătă seara. Clopotele bisericii St. Olaf, foarte distincte pe vreme umedă, mai ales când vântul sufla dinspre apus, dădeau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
curând neplăcut. Cu mine lucrurile stăteau mult mai rău: în asemenea ocazii eram de-a dreptul fericit. Dar mai bine să nu mai vorbim de asta. Să vorbim mai bine de politețea mea. Era binecunoscută si totuși indiscutabilă, prilejuindu-mi neasemuite bucurii. Dacă aveam norocul, în unele dimineți, să pot ceda locul în autobuz sau în metrou cuiva care era limpede că-l merită, să ridic de jos un obiect ce-i scăpase din mână vreunei doamne bătrâne și să i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
au pierdut o asemenea comoară, dar nu oricum, ci: „În zilele lui Ioan voievod, când au prădat turcii și tătarii toată țara noastră și când însuși a pierit.” În acea clipă mi-am amintit spusa lui Grigore Ureche privitoare la neasemuita moarte a lui Ioan Vodă cel Cumplit (1574): „Văzându Ioan vodă tocmala și făgăduința mare...de la turci că-i vor face pre voie...cum au pohtit el, s-au gătitu să margă la pașa, în tabăra turcească...Acolo, dacă l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și anume aceea că trebuie să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru toate darurile naturii pe care le-a primit din belșug: legume, fructe, pomi, flori, apă, soare, pământ și tot ce ne înconjoară. De ziua lui, băiatul îi face un neasemuit dar mamei sale: o inimioară sculptată în lemn de cireș pe care îi scrie un mesaj de dragoste și mulțumire. Pentru că mama este cel mai scump cadou pe care micuțul îl primise chiar din mâinile lui Dumnezeu, cea care i-
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
la zile festive; delegată la conferințe și congrese, la sărbători și aniversări cu caracter reprezentativ a meseriei, a ramurii de textile românești, a unor vestite expoziții, organizate în străinătate, acolo, unde, produsele combinatului aveau atâta căutare, și se bucurau de neasemuite aprecieri. Ca om al muncii, actuala mătușă Alba, a strălucit, și ea,în calitate de persoană, a făcut să strălucească și brățara de aur, profesiunea, pe care a avut puterea s-o ridice la cote perpetuu superioare, dar, a strălucit, și ca
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
reprezintă numai sunete în sine, disparate, care, puse împreună, să poată alcătui o imagine, un gând, un tot. Ele sunt mesaje care străbat perdeaua grea a timpului, a uitării, a aflării dincolo de ființă, semne trimise de un spirit superior prin neasemuita lui putere de creație, prin posibilitatea de a rupe toate barierele înălțate în calea comunicării inimilor, nesocotind secoli și evenimente. Câțiva spectatori părăsesc sala. Sub locurile rămase, acum, libere, uneori chiar pe ele, se odihnesc, foarte vinovate în completa inocență
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
și am simțit lucrarea Sfintei Treimi, sub oblăduirea Sfântului Ioan Botezătorul, patronul spiritual al acestei nestemate perle din șiragul neprețuit al sfintelor așezăminte bisericești, ale neamului românesc, greu încercat. Râvna și truda fraților călugări, ridică sfintele așezăminte la rang de neasemuită valoare culturală și spirituală, care ne situează în lume ca unici. Să nu uităm: Dacă nu vom prețui ce au făcut frații noștri întru credință, vom dispărea ca neam și țară. Bunul Dumnezeu să-și reverse binecuvântările Sale peste noi
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
un miriapod, de genul celor care se tîrau lent pe pămîntul zgrunțuros, cum le văzuse în filme, dar pe drumul neted se mișca atît de rapid, că era deja departe cînd reușeai să-l identifici. — Armata! strigă Jack cu zîmbet neasemuit de pofticios. Acum o să vedem acțiune. Ura! Ura! Ura! Alergă pe trotuar strigînd și făcînd semne unui taxi care se pusese în mișcare în șirul de mașini. Taxiul opri la bordură și Jack sări în el. Lanark îl urmări cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Printr-o singură propoziție, te-aș fi transformat în cel mai servil dintre admiratorii mei, dar cititorul s-ar fi răzvrătit împotriva amîndurora... Mi-aș fi dorit să te fac să semeni mai mult cu moartea. Ea e un păstrător neasemuit. Fără ea, cele mai frumoase lucruri devin încetul cu încetul niște farse, dacă insiști să mai prinzi o vreme de trăit. Dar refuz să discut probleme de familie cu tine. Spune-i-le lui Monboddo. Du-te, te rog. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]