1,175 matches
-
n-a uitat să dăruiască din suflet pentru suflet, ajungând acolo unde era nevoie și când era nevoie, bucurând comunități întregi și oameni simpli, aducând zâmbete ce fuseseră uitate pe fețele copiilor cu probleme și răspunzând mereu prezent în fața oamenilor necăjiți. Plecat din Sebeșul de Sus la o vârstă la care alți tineri încă dezleagă tainele cărților și se bucură de frumusețea anilor lipsiți de griji, nea Mitică a continuat lupta cu viața, zbătându-se din răsputeri ca în exil să
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
Nu iese, nu știu ... `om vedea ce facem.” Bineînțeles că nu aș fi luat-o la fugă dacă aș fi fost ales Președintele României, mă interesa, însă, să atrag atenția asupra pensionărimii, handicapaților și a șomerilor, acestei lumi enorme a necăjiților. Îți spun sincer, uneori îți este și rușine că poți mânca, față de alții care n-au. interviu realizat în data de 04 decembrie 2002 și prezent în lucrarea „27 DIALOGURI - Construcții incomplete”, Editura Tiparg,Pitești, 2013
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
de pictură, nu de sculptură, nu de poezie sau proza. În tabere politice. Pro sau contra. Cu marinarul sau fără. Eu sunt pentru contra. Că dacă eram pentru-pentru o duceam altfel. Dar, din totdeauna am pactizat și coalizat cu cei necăjiți. Cu milioanele de oameni simpli care sunt la limita supraviețuirii. Sau sub ea. Unii sunt chiar din familia mea. Trăiesc din pensii mizere, după ce au muncit toată viața. N-au știut să fure, să jecmănească, să escrocheze. N-au știut
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355238_a_356567]
-
o să vie, Dacă ești întunecată ? Stradă veche, pietruită, Și cu bănci de lemn la porți, Unde sunt copiii? Poți Să-mi spui, stradă iubită! Unde-i viața fericită, Când aici noi ne jucam? Unde-i ochiul de la geam, Când bunica necăjită ... Încerca, la loc, să-l pună Cu puțină cocă moale; N-avea sărmana parale, Dar spunea cu vorbă bună: “Să vă ieie, maică, vântul, Că astâmpăr nu aveți! Fete sunteți, ori băieți? Că nu v-ajunge pământul ... Tu, flăcău,... mare
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
țărâna din care a fost luat, s-ar îngriji el și de sufletul său? Că Dumnezeu nu-i cere omului să mute munții din loc. Ar încerca el să fie mai bun, să ajute după puterile lui, pe cei mai necăjiți ca el? Îi pare rău de răutățile pe care le-a făcut și, pe care putea să nu le facă? De nedreptățile pe care, cu știință sau fără știință, le-a săvârșit? Îi pare rău că putea să facă mai
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
În rotirea lentă a unui vals, Să-mi înflorească-n inimă un gând, Iubirii mele să-i dau glas. Cu tine aproape lângă mine Mă simt atât de fericit, Văd toate lucrurile sublime. Când nu ești tu, Mă simt tot necăjit. Fălticeni August 1964 Referință Bibliografică: Cu tine / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CU TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355697_a_357026]
-
Și oricâte aș avea, O durere mă apasă, Aia de-o aveam acasă, Dar că-s singurel pe lume, Boală am, de-aia cu spume, Că mereu ceva-mi lipsește Ce aici nu se găsește Și tot plâng și-s necăjit, Viața parcă s-a sfârșit: N-aud vorbe deocheate, Bancuri proaste, nesărate, Sau înjurături sadea, Apropo de mama mea, N-aud glume fără rost, Ori să fiu luat de prost, Nu tu țeapă, nu tu șmen, Nici pe blat n-
SCRISOARE CĂTRE AMICII DIN ŢARĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346145_a_347474]
-
să se ocupe de bătrânii care nu mai au pe nimeni, care nu mai au putere nici măcar să meargă să-și cumpere o pâine, care au nevoie de o vorbă spusă de cineva în casa lor. Sunt foarte mulți bătrâni necăjiți! Mâine să treacă cineva pe la mine, o să fie o hârtie drept contract, în care o să scriu despre acești bani și destinația lor. Fane Cizmaru se ridică, împinge geanta cu bani mai spre centrul mesei și pleacă, între bălăriile de pe drum
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848” și a punctelor de confluență a prozei lui Bârlea cu opera lui Ion Agârbiceanu constituite din reprezentarea lumii munților și a celor necăjiți, cei prezenți au putut afla că „Fefeleaga” a fost tradusă în 7 limbi dar și că, din păcate, unele dintre lucrările lui Ovidiu Bârlea rămân un univers închis ermetic, de care nu te poți bucura fără glosar, datorită termenilor lingvistici
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Știu doar că, la început, m-a cuprins o răgușeală, mai apoi o toropeală și-n final am ațipit. Însă, de când m-am trezit, n-am mai fost deloc în stare să mai cânt în gura mare și sunt tare necăjit! - Ai dormit din nou în iarbă, zorile când au venit, roua te-a acoperit și pesemne ai răcit! Mai bine te pui pe treabă și-ți ridici un adăpost ca să fii de frig ferit, iar ca să-ți revină glasul, nu
NECAZUL LUI FLORINEL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368928_a_370257]
-
Suntem, brusc, cea mai de rahat nație de pe glob. Eu m-aș întreba: cui prodest? Am luat în urmă cu ceva timp o decizie. Să nu spun nimic urât despre țară, popor și conducători, oricât aș fi de revoltat sau necăjit. Să nu aplaud și nu particip la nicio defăimare - fie ea și la mișto - a simbolurilor istorice și culturale românești. Bune sau rele, valorile care ne leagă reprezintă principala noastră forță ca popor. Pe ele putem clădi și restul. Fără
STOP MANIPULĂRII ROMÂNIEI de BRAD FLORESCU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369014_a_370343]
-
a mea bunică Zâmbitoare, blândă și vioaie, De statură era puțintică Și umbla ca furnicuța prin odaie. Pe creștet lin mereu mă mângâia C-o mână caldă, albă și muncită Și sufletu-mi plăpând îmi alina Când suspinam și eram necăjită. Căsuța primitoare și curată Pentru mine era un paradis, Toate-ncăperile erau parfumate Cu mere, pere și gutui....un vis. Iarna pe geamul din odaia mică Țesea tablouri dantelate, flori Iar merele cu-obraz ca de bunică Mă îmbiau cu
BUNICA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370834_a_372163]
-
mult...foarte mult, orice-mi pică-n mîna și așa-mi umplu timpul cînd nu dorm cu capul pe banca și visez... Nu știu cum va fi în vacanță asta - mi-e și puțin frică, nu știu de ce - dar acum sînt tare necăjit - ce ți-au făcut acei făcători de bine... Referință Bibliografica: Petiție către vremurile odioase IV / Sorin Andreica : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 215, Anul I, 03 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Sorin Andreica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE IV de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370957_a_372286]
-
totdeauna, așa cum ne-am promis. Singura femeie care a fost prezentă tot timpul în gândurile lui. A fost ispitit, dar numai o dată. Avea o seră de legume. Mai angaja el cu ziua pe câte unul ca să-l ajute. O femeie necăjită l-a rugat s-o primească să-i muncească câte ceva pe acasă, că nu avea din ce trăi. Bărbat nu avea, deși ținuse vreo trei, dar toți se prăpădiseră din cauza băuturii. De la ei se pricopsise cu șapte copii. Toți erau
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
mult...foarte mult, orice-mi pică-n mînă și așa-mi umplu timpul cînd nu dorm cu capul pe bancă și visez... Nu stiu cum va fi în vacanța asta - mi-e și puțin frică, nu stiu de ce - dar acum sînt tare necăjit - ce ti-au făcut acei făcători de bine... Într-o zi fiind în practica dinainte de absolvire mă duc până la mătușa mea la Timișoara care lucra la spitalul județean la cabinetul de Planing Familial să cumpăr verighetele pentru nuntă pe care
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
a întâmplat în acei ani la Chișinău a fost un vis extraordinar. Dar, fiindcă mai există sârmă ghimpată, frontieră la Prut, mi-a venit să fac această melodie. Căci, Prutul continuă să sângereze până azi, mai curg lacrimi de oameni necăjiți, de suflete despărțite. E o doină, pentru că numai prin doină poți să exprimi durerea acestui neam. Mă bucur că elanul nostru din acei ani renaște în această mișcare unionistă. Am participat și la Marșul Unirii de pe 5 iulie curent. În
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
bucurii. Doar pentru el îndurase atâtea... „Când era gravidă cu Radu”, își aduse aminte Lina, „Gică umbla cu Mia, o femeie oacheșă din sat”. Lina era și ea la fel de măslinie la ten. „La ce-i mai trebuia Mia?”, gândea femeia necăjită. „Dar așa era felul lui Gică. Îi plăcea schimbarea!” Săraca Lina, a stat tremurând în iarba înaltă din curtea femeii, să-și aștepte bărbatul ieșind din casa Miei. A stat toată noaptea, în aerul rece, tăios. Înghețase toată! Dar Gică
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
grele Purtate cu obidă, de popor. O zi pe an îți suntem datori, țară, O zi pe an măcar, să te cinstim, Destul în rest, te facem de ocară Când pentru alții, din nevoi, spetim. Mi-e dragă țara asta necăjită Ce speră că-ntr-o zi va prospera, Vă jur, oricât aș fi de îndârjită Am s-o iubesc mereu, e țara mea! Referință Bibliografică: E țara mea! Adriana Papuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2162, Anul VI, 01
E ȚARA MEA! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370510_a_371839]
-
instalațiile sanitare din Spania scrie „Rocă”! Chiuvetă e „Rocă”, cadă de baie „Rocă”, bideul „Rocă”... până și acolo unde face... titicaca scrie „Rocă”... George: Auleo muica, taci din gură că ne aude lumea! Ce-or fi având espaniolii cu mine!? (necăjit) Am avut eu și mai rele decât astea! Știai că la o lansare de carte pe care am făcut-o la București, m-a acroșat o cucoana... silicoane la piept, silicoane la buze... „Domnule Rocă, aș vrea să vă întreb
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
ne va îndulci inima și ne va fermeca auzul și de pe scenă.” Iosif Vulcan nu contenea să laude efortul artiștilor bucureșteni care veneau, fie vară, fie iarnă, fie sănătoși, fie bolnavi(cum au fost, nu o dată), fie obosiți, săraci și necăjiți... să rostească texte teatrale în limba română, pe scenuțe adesea mici și neîncăpătoare, pentru românii din Transilvania.. El îi numea „sacerdoți ai scenei române”, care vin și „ne cercetează din cînd în cînd...spre a ne încînta cu farmecele limbii
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
pace și de liniște, insuflându-i acestuia bucuria de viață, dăruindu-i, din bucuria sa interioară, din credința sa, din visele sale. Citind cuvintele acestor oameni simți bucurie, și bucuria îți poate aduce ție sau celui de lângă tine (obosit, rănit, necăjit) o picătură de dragoste, o scânteie de lumină și speranță, o întrezărire a păcii interioare și implicit exterioare. ”O punte/ Între două inimi, O punte/ Între două lacrimi, O punte/ Între două sorți, Să treci Tu peste ea, Eu cred
” VISE TÂRZII” VOL 2- VERSURI de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370732_a_372061]
-
timp sau anotimp, de a încuraja, de a mobiliza... "Încetează să-ți mai plângi de milă de parcă n-ar mai fi durere că a ta în lume!" ............................................................. Te plângi, pentru nimicuri, zi de zi, dar nu realizezi că alții, mai necăjiți or fi. Ei, poate, au dureri mai mari și au nevoi, dar tac și le suportă, că-s eroi. Dacă durerea vrei să ți-o alungi, încearcă prin a ajuta pe cei ce sunt, cu-adevărat de viață vitregiți.” Ar
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
Conducător! Ce scandal o să iasă! O să fim făcuți sabotori, infractori și dușmani ai poporului muncitor! I-auzi dom’le să distrugem ideile scrise de Geniului Carpaților!” Și iarăși, și iarăși, dragii mei tovarăși... erau cu toții cu capul în pământ. Supărați, necăjiți, chinuiți de neputință! Până când o altă idee salvatoare apare pe buzele unui coleg prezent la dezbateri. „O să-i rugăm pe cei de la întreprinderea tipografică a orașului să ne facă o frumoasă cutie căptușită cu catifea... în care să adăpostim prețiosul
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
Toate Articolele Autorului E - N MIEZUL IERNII E-n miezul iernii, asta-i, vrei nu vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof
E-N MIEZUL IERNII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1830 din 04 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369685_a_371014]
-
a consolat cu reala lege a naturii care o va adormi sub zăpadă până la primăvara viitoare când viața se va trezi din nou iar micile bobițe vor germina transformându-se în alte flori minunate. Uitându-mă cu milă la planta necăjită... observai cum o mică lăcustă vroia parcă s-o înveselească așezându-se pe tulpina ei pe care o clătina de zor, parcă s-o reînvie! Își freca piciorușele din spate ca un arcuș de vioră dar nu reușea să scoată
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]