3,901 matches
-
dispozițiile criticate nu își au corespondentul în Codul silvic, neexistând în cuprinsul acestuia referiri la noțiunea de „titlu executoriu“ atribuită controlului de fond. Totodată, nu sunt respectate nici prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, deoarece textul este neclar și echivoc. ... 11. Concomitent, autorii arată că prin Legea nr. 175/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere și a lucrărilor
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
În final, se apreciază că textul criticat înfrânge și principiul unicității de reglementare și condiția evitării paralelismelor legislative, conducând la posibilitatea de interpretare diferită și contradictorie în activitatea instanțelor judecătorești, aplicarea sa efectivă fiind viciată de existența unor dispoziții contradictorii, neclare, incomplet formulate, de natură să încalce textele constituționale și convenționale invocate. Se încalcă și dreptul la un proces echitabil prin imprevizibilitatea, neclaritatea și inexistența reglementării specifice referitoare la o eventuală contestare, ceea ce conduce la imposibilitatea contestării efective a unui
DECIZIA nr. 560 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270765]
-
și titularul dreptului de autor încălcat, pe de altă parte, care se îmbogățește cu triplul sumei ce ar fi fost legal datorată. ... 4. Se mai arată că, în ceea ce privește noțiunea de „sume legal datorate“, textul legal criticat este neclar, imprevizibil și arbitrar, aspect ce rezultă din practica instanțelor judecătorești, care au pronunțat soluții diferite, datorate faptului că nu există o definiție legală a acestei noțiuni. ... 5. Se mai invocă și Decizia Tribunalului Constituțional din Polonia din 23 iunie 2015
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
73. După cum s-a statuat în jurisprudența conturată în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
procedura hotărârii prealabile. În argumentarea punctului de vedere doamna procuror a subliniat că sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere la interpretări multiple. Or, întrebarea formulată prin încheierea de sesizare nu se circumstanțiază unei veritabile probleme de drept, întrucât prevederile legale ce se solicită a fi interpretate sunt clare, iar aplicabilitatea lor în
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept. Totodată, sesizarea în procedura întrebării prealabile trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce și care ar putea da naștere mai multor soluții. Per a contrario, procedura nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială
DECIZIA nr. 21 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256499]
-
maximă a măsurii administrative a conducerii persoanei la sediul poliției și raportarea doar la sintagma „de îndată“ pentru efectuarea verificării situației de fapt, luarea măsurilor legale care se impun și părăsirea sediului poliției după finalizarea acestor activități și măsuri, sunt neclare și imprecise. Lipsa unei delimitări temporale a măsurii conducerii persoanei la sediul poliției conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat, deoarece întinderea dispunerii măsurii se poate decide în mod arbitrar, creând premisa aplicării ei ca rezultat al unor interpretări sau
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Având în vedere aceste considerente, Curtea
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
o poate delega, pe calea întrebării prealabile, instanței supreme. ... 62. Problema de drept, redactată în termenii sesizării, nu este una care să se circumscrie cerințelor art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât nu vizează interpretarea unei norme de drept neclare, nici măcar pe cea a stabilirii raportului dintre norma generală și cea specială (un principiu de drept a cărui aplicare, de altfel, nu poate ridica vreun grad de dificultate în practica instanțelor), ci înlăturarea unei dificultăți a instanței de trimitere
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
procedură civilă, în înțelesul dat acestora conform jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 76. Pe de o parte, instanța de trimitere nu supune interpretării o normă de drept echivocă, neclară, căreia să îi fi stabilit incidența în cauză, ci, dimpotrivă, prevalându-se de instituția unui „drept de opțiune“, inexistent în materie, solicită instanței supreme stabilirea normei de drept aplicabile raportului juridic concret dedus judecății. ... 77. Pe de altă parte, actele
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
4 și 6 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Or, Curtea constată că o astfel de critică - potrivit căreia art. 39 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală contravine art. 1 și 21 din Constituție, fiind neclar și lipsit de previzibilitate prin comparație cu dispoziții din legea specială a cadrelor militare - nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. ... 13. Cu privire la raportarea de către autorul excepției a dispozițiilor atacate la prevederile altor legi, Curtea, în jurisprudența
DECIZIA nr. 93 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256420]
-
la Strasbourg a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, iar nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. În acest context, Curtea subliniază că normele de procedură criticate nu trebuie interpretate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
care stabilesc măsuri punitive, sancțiuni contravenționale, așa cum sunt art. 66 lit. a) și art. 65 lit. h), constată că, deși, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, contravențiile intră în sfera ilicitului penal, reglementările sunt neclare, imprecise și imprevizibile. Așa fiind, se întreabă cum ar putea o persoană să fie trasă la răspundere contravențională și cum poate să își facă o apărare efectivă și concretă în fața unei instanțe de judecată atunci când va trebui să
DECIZIA nr. 10 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256506]
-
Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii. Așa fiind, apreciază că sintagma „cursul prescripției se întrerupe“ din cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal este imprevizibilă și neclară. Această situație își are originea în pasivitatea legiuitorului, care, după publicarea deciziei de admitere, nu a intervenit legislativ astfel cum prevăd dispozițiile constituționale. Arată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, prin Decizia nr. 174 din 15 mai
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
3) din Legea nr. 72/2016. ... 7. Mai departe, autorul susține că sintagma „nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților“ din cuprinsul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 este neclară și deci contrară standardelor de claritate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât elementele de referință nu pot fi anticipate de către destinatarii normei juridice. În plus, acest text legal este contrar art. 73 și 115
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
prevăzute este întru totul legitimă. ... 19. Mai departe, autorul susține că sintagma „nevoile curente și de perspectivă ale sistemului de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților“ din cuprinsul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 este neclară și deci contrară standardelor de claritate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât elementele de referință nu pot fi anticipate de către destinatarii normei juridice. ... 20. Cu referire la această critică, Curtea reamintește că, deși este
DECIZIA nr. 903 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256579]
-
mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai
DECIZIA nr. 623 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256689]
-
Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. ... 45. Întrucât obiectul procedurii prevăzute de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală constă în interpretarea unor norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, care sunt determinante pentru soluționarea pe fond a cauzei, iar finalitatea demersului constă în împiedicarea apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, se apreciază că instanța supremă nu poate fi învestită cu chestiuni privind aplicarea legii, acest atribut revenind, în exclusivitate
DECIZIA nr. 32 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256988]
-
a obținut un mandat de reprezentare de la puterea executivă, în timp ce altor entități nu li se permite acest lucru, creându-se astfel o situație discriminatorie față de celelalte persoane juridice. Se susține că textele de lege criticate sunt neclare, permit o aplicare nelegală și o interpretare neconformă Constituției, promovând discriminarea între persoane juridice. ... 7. Se arată, totodată, că principiul legalității consacrat prin art. 1 din Constituție, precum și regulile impuse prin Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă
DECIZIA nr. 163 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257494]
-
dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia (...). Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
majorității calificate de două treimi, ce urmează a se aplica numai unei sfere restrânse de hotărâri ale consiliului local. Din această perspectivă, dispozițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce privește sintagma „hotărâri privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise și pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliul local, cu orice implicații patrimoniale, oricât de îndepărtate și de echivoce ar fi, va trebui adoptată cu majoritatea calificată. ... 14. Prin urmare, în opinia autorului excepției, sintagma „hotărâri
DECIZIA nr. 218 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257630]
-
sau folosirea sunt variante alternative ale infracțiunii de spălare a banilor, care poate fi săvârșită, prin aceste acte materiale, doar de o altă persoană decât autorul infracțiunii predicat. Se susține că, și din această perspectivă, reglementarea incriminatoare supusă analizei este neclară, conducând la ideea că doar transferul bunului dobândit printr-o infracțiune săvârșită de altă persoană poate constitui infracțiunea de spălare de bani. Se subliniază că, în măsura în care a fost nevoie de intervenția instanței supreme, prin procedura prevăzută de
DECIZIA nr. 112 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257590]
-
să impună cu necesitate o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât prin parcurgerea normelor juridice în discuție nu ia naștere o îndoială rezonabilă asupra conținutului lor și, ca atare, dispozițiile nu sunt neclare. Se observă că legiuitorul a ales să nu enumere expres și limitativ cauzele în care reprezentarea Ministerului Public se face de către procurori specializați, ci a ales să înșiruie cu titlu de exemplu câteva cazuri, apelând, în final, la o
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
dificile de drept. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia (...). Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
nr. 15 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 3 august 2020. Ca atare, instanța supremă a statuat în mod constant că, pentru a fi admisibilă, sesizarea trebuie să vizeze dispoziții legale neclare, echivoce și care pot conduce la pronunțarea unor soluții diferite, nefiind permisă apelarea la acest mecanism de unificare a practicii judiciare atunci când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident încât nu lasă loc la îndoială. Faptul că
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]