910 matches
-
de piatră. Cred în sfidarea legendară, în râsul nebunesc al omului sănătos, înfruntând un Dumnezeu care nu există. Dar cred mai ales că, în acea seară în care Don Juan îl aștepta la Anna, comandorul n-a venit și că necredinciosul a simțit, după ce miezul nopții trecuse zadarnic, teribila amărăciune a celor ce-au avut dreptate. Accept însă mai degrabă acea povestire care-l îngroapă de viu, la sfârșitul zilelor sale, într-o mănăstire. Nu pentru că latura ei religioasă ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
al cunoașterii transmoderne a lui Dumnezeu: "Gândurile Mele nu sunt gândurile voastre". Dumnezeu cheamă la cunoaștere astfel: "Căutați-L pe Domnul, / și când Îl veți afla, chemați-L; / iar când El Se va apropia de voi, / atunci să-și părăsească necredinciosul căile / și nelegiuitul sfaturile / și să se întoarcă la Domnul"240. O astfel de apropiere/cunoaștere este scopul adevăratei epistemologii creștine, pe care, altminteri, am relevat-o și în comentariul la teologia Părintelui Stăniloae, dar, evident, din perspectivă ortodoxă, asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vlahi, sunt așa numiții daci și bessi”, renunțându-se la portretul în culori întunecate din care face parte citatul. Iată cum îi descrie Kekaumenos pe vlahii sud-dunăreni: „Să știți de la mine, voi și ai voștri, că al vlahilor neam este necredincios la culme și stricat, nici lui Dumnezeu ținând credință dreaptă, nici împăratului, nici rudei sau amicului, ci silindu-se a-i amăgi pe toți. Mari mincinoși și tâlhari vestiți, ei sunt pururi gata a jura prietenului cele mai groaznice jură
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în rândul celor ce plăteau kharadj (haraci) și era dintre aceia care dădeau soldați sultanului, care niciodată nu a ieșit din făgașul servituții și al supunerii, prin vești ticluite, prin zvonuri fără temei și prin vorbe mincinoase și lăudăroase, acest necredincios ignorant a fost abătut de pe calea cea dreaptă. A fost împins și a ajuns să distrugă și să jefuiască unele provincii din Rumelia, care se aflau în vecinătatea și apropierea Iflakului” Mărturia cronicarului Idrîs Bedlîsî este posterioară evenimentelor și reflectă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Mare cu Apusul, trebuie să avem în vedere, ceea ce trebuie să se fi știut și de Domnul Moldovei, că vremea când Apusul dispunea de capacitatea de ofensivă, pe vremea cruciadelor, era demult apusă, iar acum, când pericolul venea din partea altor „necredincioși”, turcii otomani, deși dispunea de forță economică, nu era dispus s-o pună la „bătaie” și așa se face că cea de-a doua Romă, Constantinopolul, a căzut în mâna lui Mahomed al II-lea, la 1453. Orice împotrivire contra
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiecare zi, datând din ziua descoperirii, 12 aspri care fac prețul unei zile de muncă; 4. Cel care va întrebuința măsuri nedrepte (în ceea ce privește cântarul) adică mai mici ca cele regulate de obiceiu, va fi pedepsit cu lovituri ca nelegiuit și necredincios; 5. Acela care va tăia o vie sau alți arbori fructiferi i se va tăia mâinile și va plăti amendă; 6. Cel ce va da foc la o pădure, dacă se întâmplă ca câțiva arbori fructiferi să fie consumați i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
un moment dat, în Evul Mediu, cruciații, porniți să elibereze Ierusalimul și Mormântul Sfânt din "mâinile" credincioșilor lui Muhammad, s-au văzut loviți de împotrivirea băștinașilor, care-i socoteau pe de o parte invadatori, iar pe de altă parte și "necredincioși", deoarece creștinii nu venerau pe profetul lor. Cei mai înverșunați s-au dovedit a fi membrii sectei musulmane arabe "hashihishin" (asasin), care ucideau fără scrupule creștinii, luptând până la unul, convinși că, murind pentru credința lor religioasă vor avea parte de
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
din America, au dovedit-o cu prisosință. Extremiștii cu convingeri religioase profunde îi socotesc inferiori pe cei care nu aparțin comunității de la care ei se revendică. În consecință, îi descriu, în mod deliberat, în termeni denigratori care dezumanizează, numindu-i necredincioși, câini, copii ai lui Satan sau socotindu-i necurați sufletește. Autoritățile clericale fie ayatollahi sau mollahi, preoți sau rabini, pastori sau reverenzi își îngăduie să recitească, în maniera proprie, pentru uzul credincioșilor, textele sacre oferind interpretarea care justifică, din punct
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
politic. Musulmanii moderați care locuiesc în SUA sau în alte părți puteau fi deranjați. Dar adevărul care "doare" este mai bun decât o minciună care "măgulește". Pentru a reduce impactul, este necesar să facem distincția între învățăturile Coranului despre exterminarea "necredincioșilor" și poporul musulman însuși, care ignoră, sau respinge deschis astfel de învățături. Același principiu se aplică oricărei religii. De exemplu, cei mai mulți catolici cunosc foarte puține despre învățăturile tradiționale ale Bisericii lor cu privire la pedepsirea ereticilor. Mulți catolici ar fi îngroziți la
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
bun și atotputernic când există atâta nedreptate pe l ume? Biserica nu știe să explice această contradicți e. Cu ce argumente susține Biserica să crezi în Dumnezeu pentru a ajunge în rai, când de a lungul istoriei, și credincioși și necredincioși au avut aceeași soartă?! Și apoi de ce ar fi mai bun un credincios în fața lui Dumnezeu, decât un necredincios? Numai simplu fapt de a crede sau a nu crede în ceva ipotetic, îi duce pe oameni în rai sau în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ce argumente susține Biserica să crezi în Dumnezeu pentru a ajunge în rai, când de a lungul istoriei, și credincioși și necredincioși au avut aceeași soartă?! Și apoi de ce ar fi mai bun un credincios în fața lui Dumnezeu, decât un necredincios? Numai simplu fapt de a crede sau a nu crede în ceva ipotetic, îi duce pe oameni în rai sau în iad? Oare nu i prea mare pedeapsa pentru o vină ipoteti că? Dar oare acest mod de a gândi
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
o dorește Dumnezeu; însă, oricît de rea ar fi, cetatea pămîntească în sine este un lucru măcar în parte bun, după cum se vede din faptul că și animalele respectă anumite legi. Totul însă în mod relativ: pacea și ordinea celor necredincioși sînt în esență false. Adevărata cetate așadar este numai cetatea cerească, organizată pentru a asigura cetățenilor săi adevărata libertate, cea creștină: cetatea pămîntească nu are dreptul să fie numită astfel. De aceea, republica romană, imperiile asirienilor și egiptenilor, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mijloace apolitice, cum ar fi cooperarea tehnică cu alte națiuni sau organizații internaționale. Dar ori de câte ori încearcă să-și realizeze scopurile prin intermediul politicii internaționale, trebuie să se implice în lupta pentru putere. Cruciații au vrut să elibereze Locurile Sfinte de sub dominația necredincioșilor; naziștii au dorit să deschidă Estul Europei colonizării germane, să domine continentul și să cucerească lumea. Deoarece toți au ales puterea pentru a-și atinge aceste scopuri, au fost actori pe scena internațională 2. Două concluzii derivă din acest concept
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să-i prindă de brațe și să-i oblige să-și plece capul pe ambasadorii și membrii suitei lor când se prezentau în fața sultanului. După obișnuitul schimb de discursuri dintre reprezentantul străin și primul-ministru, funcționarii exclamau: „Întru slava Celui Veșnic, necredincioșii trebuie să se încline în fața gloriosului nostru sceptru”. Umilirea delegaților trebuia să simbolizeze inferioritatea puterii țărilor pe care le reprezentau. În epoca președintelui Theodore Roosevelt, toți diplomații erau primiți împreună pe 1 ianuarie pentru a-și prezenta urările. Președintele Taft
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
posibil, să oferim un răspuns mulțumitor la o Întrebare sfredelitoare, cu un grad deosebit de dificultate, care macină mintea și conștiința multora, care au trăit, poate, la rându‑le, odiseele lor prin lumea suferinței : de ce jubilează și trăiesc Întru Îndestulare cei necredincioși, iar drepții suferă, năpădiți fiind de dureri, Încercări și necazuri ? Unii dintre cei ce se tulbură și se necăjesc la vederea celor vicioși care se lăfăie În lux și În desfătare, suferă de fapt și „din cauza” Îngăduinței și Îndelungii răbdări
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ritatea celor nelegiuiți, deși mărturisește că nu se Îndoiește de dreptatea lui Dumnezeu, spune : «Tu ești drept, Doamne, dacă mă judec cu Tineă totuși, Întrebând de cauzele acestei inegalități atât de mari, adaugă : «Despre dreptate grăiesc către Tine ; de ce calea necredincioșilor este cu izbândă, de ce este bine pentru toți cei ce calcă legea și fac nedreptăți ? I‑ai sădit și au prins rădăcini, cresc și fac roade bune. Tu ești aproape de buzele lor, dar de inima lor ești departeă. Deplângând prăbușirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
era o câmpie vastă care se Întindea dinaintea lui. A fost surprins de alterarea inexplicabilă a geografiei și a meditat la ce ar putea să Însemne aceasta. Dintr‑o dată, a auzit trei armăsari care duceau călăreți ce păreau a fi necredincioși arabi. Veneau cu repeziciune către el din partea opusă a peninsulei atho‑ nite. Au părut că au ajuns la porțile mănăstirii aproape dintr‑o dată. Azarie a văzut un tânăr, În jur de 18 ani, ieșind de pe porțile mănăstirii. Ținea un toiag
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
contrariul, mai ales unui public atât de sceptic; numeroși musulmani care nu îl agreau pe bin Laden îi împărtășeau totuși nemulțumirea față de unele măsuri ale Statelor Unite. Ar fi trebuit măcar să fie atenți atunci când acesta vorbea despre "epurarea" Țării Sfinte de necredincioși, despre restaurarea controlului musulman asupra Ierusalimului și despre reînvierea spiritului războinic existent la începuturile Islamului. Ar fi putut chiar să clatine din cap atunci când li s-a spus că întregul popor american era vinovat pentru măsurile reprobabile ale guvernului Statelor Unite
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
și nu de ceea ce reprezintă. Pentru a da mai multă intensitate emoțională cauzei lor, liderii teroriști amintesc cu insistență de vremurile lui Mahomed, când războinicii islamici și-au proclamat pentru prima dată credința, măturând din calea lor pe eretici și necredincioși. Evenimentele de la 11 septembrie au reprezentat o victorie psihologică, descrisă în termeni elogioși ca "atacul sfânt care i-a distrus pe nesăbuiții infideli americani și i-a ajutat pe mulți tineri să se trezească din somnul adânc în care se
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
semnificative. Funcția polemică a doctrinelor se adresează tensiunii create între identitatea și continuitatea tradiției și bogata înțelegere a adevărului. Înțelepciunea seculară este adeseori contrată de diverse clauze doctrinale și întâlnim apologia care revendică adevărata credință și luptă împotriva detractorilor și necredincioșilor. Revelația primară ca depozit de credință se referă la un fondator cum este Zoroastru, la un profet precum Moise, la vechi scrieri cum sunt vedele, sau la un eveniment precum iluminarea lui Buddha, revelațiile lui Mohamed, legătura directă a divinității
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Datorită cercetărilor de istorie conceptuală 17, astăzi știm că originea conceptului de nihilism trebuie plasată încă și mai mult în trecut. Făcând abstracție de sensul insuficient atestat pe care Augustin l-ar fi folosit când îi apostrofa ca nihiliști pe necredincioși, termenul, în varianta nihilianismus, apare la Gauthier de Saint-Victor. Acesta îl folosește pentru a desemna erezia cristologică potrivit căreia logosul divin fiind etern și nu creat, umanitatea îl privește pe Hristos numai ca accident. Un astfel de "nihilism teologic" ar
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din case era caldă chiar dacă trebuia să fie făcută pe ascuns. Unii creștini care și-au construit casa nu și-au construit-o la strada ci mai depărtată de gard pentru ca să nu poată fi urmăriți așa de ușor. Vizitele la necredincioși erau făcute tot seara după muncă. Fratele Cornel Miculiț, diacon la aceea vreme, spunea „astăzi n-am lucrat nimic pentru Domnul” și așa obosit plecau împreună cu familia Leric prin casele din Miniș și Cuvin. Când ajungeau le spuneau ceva din
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
Botezul îi tămăduiește pe toți, deci inclusiv pe prunci. „La Ierusalim - precizează Sfântul Ambrozie - era această scăldătoare, în care se însănătoșea în fiecare an câte unul; dar nimeni nu se tămăduia înainte de a fi coborât îngerul. Se tulbura apa din pricina necredincioșilor, ca să le fie semn că îngerul coborâse. Pentru aceia (era) semn, pentru tine credință. Pentru aceia se cobora un înger, pentru tine Duhul Sfânt; pentru aceia se tulbura un lucru creat, pentru tine lucrează Hristos Însuși, Stăpânul creației. Atunci se
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
sfintei: "Tu nu trebuie să mai stai de vorbă cu oamenii, ci cu îngerii"10. Teresa de Ávila era, prin ardoarea ei, spune Cioran, "atât de fascinantă, încât ai sentimentul credinței, chiar dacă nu crezi (...) Primejdia convertirii îl paste pe orice necredincios care o citește cu pasiune pe spaniolă această"11. Cioran vorbește despre atracția irezistibila a beatitudinii extazului mistic, "experiența extremă", pe care consideră că trebuie trăită numai în singurătate. Excesele sfinților l-au atras prin latura lor provocatoare, amăgit de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
doar lipsa de comunicare cu semenii, ci eșecul în a găsi o punte de dialog cu Dumnezeu. Încercările sale repetate de apropiere de instanța superioară, care a întors spatele fără concesii acestei biete ființe care este omul, deoarece "chiar și necredinciosul aspiră să stea de vorbă cu Unicul" 18, reprezintă cea mai dureroasă limită a lui Cioran, încât se întreabă dacă viața nu este cumva "un pseudonim al lui Dumnezeu." Cioran îl provoacă pe Dumnezeu la un dialog deschis cu creația
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]