499 matches
-
unul. El a și plecat in heaven la câteva luni după festival, cu „ajutorul“ unui avion defect... Apoi Alan Wilson, mort cu numai o săptămână înaintea lui Jimi, apoi alții, pe care nu-i mai pomenesc, doar nu scriu vreun necrolog! Cum însă asocierea între noțiunile rai și moarte este - măcar în cazul unora - inevitabilă, aproape aș coti articolul spre asemenea gen literar cu oarecare tradiție... Dar, mie unuia, Monterey Festival îmi redă la fiecare vizionare cu ochii larg înrourați senzația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
DIN IAȘI de Dan I. Papuc, Editura Mirton - Timișoara, 2010, pp.75-77. Viorel Murgescu a păstrat toată viața o profundă recunoștință foștilor săi profesori, iar pentru profesorul sau de matematică din liceu, Benone Constantinescu, a publicat un frumos și amănunțit Necrolog în Gazeta Matematică, seria A, iunie 1968. Mai menționam de asemenea activitatea depusă în calitate de membru în unele comisii de examinare pentru admiterea la doctorat în Institutul Politehnic, în comisiile de examinare la matematici din cadrul examenelor pentru doctoranzi și în comisii
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
50. Curs de Analiză matematică și Matematici speciale. Rotaprint Inst. Politehnic Iași, Vol. I - 1973, Vol. ÎI - 1979, Vol. III - 1977. 1980. 51. Curs de Algebra liniară și Geometrie analitică, Vol ÎI. Rotaprint Inst. Politehnic Iași,, 1980. E. Diverse 52. Necrolog - Benone Constantinescu. Gazeta Matematică și Fizica seria A, LXXIII, 6, iunie 1968. Prof. Dr. Ion ENESCU (1930-1989) Profesorul Ion Enescu - În memoriamCuvânt rostit de Prof. dr. Ion Crăciun Sunt deosebit de onorat că la această sesiune În memoriam, dedicată unor mari
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mihăescu este scrutat din perspectiva universului moral și tematic. Multe scene și pasaje au "factură și forță dostoievskiană", autorul sugerând o evoluție viitoare ce-l poate arăta drept "cel mai înzestrat dintre romancierii noștri de școală rusească." Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban "un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori" , așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care a făcut cercetări în Maramureș: Claude Karnoouh, Constantin Noica et la quŒte d'une essence de la tradition roumaine (Comunicare la colocviul Identită Roumaine, Paris, 27-28 mai 1988) și Constantin Noica: Mătaphysicien de l'ethnie nation (Inalco, nr. 6). Un necrolog sensibil retușează ceea ce ar fi putut părea o polemică agresivă chiar în momentul decesului. Echivocă, să recunoaștem în primul rând din cauza contextului politico-ideologic din țară era și o a doua acțiune, la fel de controversată. Este vorba de planuri de colaborare cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
specificismului său românesc atât de declarat, Noica a avut în permanență și evidente aspirații culturale europene. Se observă la el, și pe acest plan, o foarte specifică oscilare și ambiguitate. Am notat câte ceva în acest sens și în micul nostru necrolog 20. Chiar și cei mai apropiați discipoli n-au asimilat (și spre meritul lor !) gesticulația verbală a acestui anti occidentalism strident și, în soluțiile sale practice, de-a dreptul utopic, himeric. Gabriel Liiceanu comenta în același sens, în dialogul amintit
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Însuși simfonii pe colțuri de hârtie. 9 ianuarie 1987. Aproape concomitent cu Alină și părinții lui Alexandru Malin Tăcu, revista ,,Cronică”, publicație care Îi găzduise 26 În paginile ei poezia debutului, sub semnătură lui St. O. (Ștefan Oprea) apărea un necrolog În aceeași notă familială și responsabilă: ,,A adormit de liniște, ca florile din poezia să. Diminețile se gândesc Încă la el, iar el, În genunchi, trage noaptea din luna și se Îmbracă În ea, vestejindu-se că un trandafir albastru
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și mai darnica cu spațiul, reliefând În materialul publicat că familia și ieșenii, poate Întreaga societate românească, pierduse nu numai un om ci și un poet În formare, făcând ca pe obrajii multora să se mai Înșiruie alte lacrimi, publicând necrologul pomenit Într-un capitol anterior. Și urmau versuri, multe versuri. Cu ,,Teiul lui Eminescu”, ,,Primul avion” și... ,,Trandafirul de câmp”. Trandafirul albastru de câmp care, atunci când Îi vine vremea ori inoportun se vestejește că și... Malin. Sandu Malin Tăcu, devenit
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
meu soț de mai mult timp cu atâta demnitate și capacitate”. Sau, în Curierul de Galați, citim: „La revizia ce am făcut azi la tăietoare, am dovedit că s-au tăiat 40 boi, împreună cu subcomisarul respectiv”...Iată cum suna un necrolog: „Săftica Vrânceanu născută Pleșescu, socia iubită nu numai de sociul ei, Vasile Vrânceanu”... Prostii gogonate se scriau și la case mai mari. Poftim de citiți ce putea să scrie o instituție importantă: „România, Protoieria urbei Iassi, 1871 octombrie 11, No
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mult cu cât, foarte curând, începuse să semene ciudat cu vizitatorul mamei lui. Și, cum era de așteptat, zeflemelile mahalalei și, mai târziu, ale colegilor de clasă contribuiseră foarte tare la asta. Deschizând un ziar ca să citească micile anunțuri, descoperi necrologul unui avocat celebru și, în fotografia care însoțea articolul, îl recunoscu pe Unchiul. În alte fotografii, făcute la înmormântare, o puteai vedea pe văduvă, în mare doliu, cu fața ascunsă sub văl, și alături de ea, doi tineri, foarte distinși, cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
apoi, mamei și Silviei. O cutie mică de carton făcea notă separată. Conținea câteva scrisori de la Filip către tatăl ei, printre care și aceea pe care Nel o citise cu patruzeci de ani în urmă, și o tăietură de ziar: necrologul generalului Pompilian Aldan, tatăl lui Filip. Hârtia, ruptă pe îndoituri și cu literele șterse, era greu lizibilă. Se înțelegea totuși că învățătorul avusese dreptate, generalul murise în 1941, la Odessa. Câțiva ofițeri superiori, numeroși ofițeri, subofițeri și soldați simpli își
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
a spus, tot ce se putea face a fost făcut și că nu ne mai rămîne decît să mînuim piesele jocului 27. În operele sale de după 1980, autorul francez prezintă imaginea intelectualului european alienat, martor la prăbușirea modernității, al cărei necrolog îl scrie cu detașare și ironie. Perspectiva sa cinică și nihilistă asupra epocii moderne se poate foarte bine remarca și în cartea sa de călătorii America (1988), unde Baudrillard, călătorind 28 prin SUA ghicește viitorul țării din prezentul ei. Sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
preotul Constantin Popescu, această realitate fiind atestată și la 10 septembrie sau 14 noiembrie 1958. Din consiliul parohial făceau parte la 1958 N. Păduraru, V.I.Țibichi și V.T.Țibichi . Preotul Constantin Popescu ține În zilele de 9-10 ianuarie 1958 un necrolog În biserică prilejuit de moartea fostului prim ministru comunist dr. Petru Groza (7 decembrie 1884 -7 ianuarie 1958) , iar la 4 martie 1959 susține referatul intitulat Coexistența pașnică a popoarelor europene . În calitate de preot paroh al parohiei Bâcu Frenciugi, Constantin Popescu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
mă vrea, să se agite pentru mine. Șapte-opt luni mai târziu însă am intrat în UE. SĂ vă spun exact cum am ajuns la Berlin. Într-un aeroport, am deschis revista The Economist acolo unde totdeauna se află rubrica de necrologuri. E pe ultima pagină și e o capodoperă literară. Pe pagina din dreapta, de obicei, fiind ultima pagină a revistei, sunt reclame - de multe ori, pot să fie reclame de slujbe - și era o ofertă de pro‑ fesor pentru Catedra de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
văzut-o pe bătrâna doamnă Maniu istovită de oboseală și suferință. Nu se știe unde au fost duse...” Deabia după două luni s-a anunțat eliberarea lor... Cât de mult au așteptat bucovinenii sosirea trupelor române ne-o spune și necrologul profesorului Emil Forgaci, ultimul luptător căzut pe ogorul de glorie al muncii intelectuale în Bucovina, publicat în Glasul Bucovinei din 11 decembrie 1918: „Mult a așteptat acest suflet ceasul Mântuirii și n-a vrut să-și părăsească învelișul șubred, până
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimic nu-i arăta sosirea acelora pe care îi aștepta. Prietenii iau adus în casă câțiva ofițeri români pentru a-l convinge că da, oastea României a venit și aceasta a fost ziua cea mai fericită în viața profesorului Forgaci.” Necrologul se încheia: „Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua Unirii, a eliberării și a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ici copiind un desen de pe o mobilă veche, colo fotografiind o poartă țărănească, iar mai departe cumpărând o ladă afumată descoperită de el în fundul vreunui pod pentru care plătea bucuros oricât i se cerea din puțina sa leafă”... (G.Rotică, necrolog din 1921 despre profesorul arhitect Ion Ștefureac în Glasul Bucovinei din 7 iulie 1936 - care a colaborat și la Junimea literară, unde a publicat un studiu despre construcția 121 caselor românești în Bucovina - Junimea literară, anul V, 1909, nr.2
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moartea), din Verlaine și din Victor Hugo (Napoleon), M. Pricopie traduce din Horațiu, Eichendorff și Victor Hugo. Colaborează și semnează versuri: Gr. Sălceanu, Al. Gherghel, Ion Bentoiu, N. Timiraș, R. Vulpe și D. Iliescu, recenzii la cărți și reviste, iar necrologurile pentru Ioan N. Roman și Vasile Pârvan apar nesemnate. * Analele Dobrogei, revista Societății culturale Dobrogene, apare în 1920 la Institutul de arte grafice și Editura „Glasul Bucovinei”, anul V și VI (1924 și 1925), director C.Brătescu. „Dl. C. Brătescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sale scrieri), D. Marmeliuc (Sofocles, Aias, Trachinii, Antigona: Studiu istoric literar), M. Gaster (Întocmirea spătăriei). La rubrica de recenzii volumul cuprindea prezentări de cărți și reviste, române și străine. Colaboratorii mai semnau cronici și dări de seamă privind activitatea Institutului, necrologurile pentru: I. Bianu, V. Bogrea, Vasile Pârvan. Format tipografic 17x24 cm. Au mai semnat materiale: A. Ieșan, Simion Reli, Vasile Gherasim, C. Brătescu, Al Bocănețu, R. Cândea, Dragoș Protopopescu ș.a. * Buletinul Institutului de istorie și limbă a Universității din Cernăuți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că”scopul foii va fi cel de mai înainte, și încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G. Vârgolici - dedicate poetului V. Alecsandri, un necrolog dlui Ambroziu Dimitrovici, un studiu „Mișcări în cestiunea unificării ortografiei române”, Cântece poporale, bibliografie, extrase din protocoalele ședințelor Comitetului Societății. Foaea aduce mărturii și despre ceea ce făcea biserica în vremea aceasta. Ziarul Albina din Viena consemna că deși primele încercări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22/1887), „Ce e amorul „ (nr.12/1887), „Atât de fragedă” (nr.1/1888), „Somnoroase păsărele” (nr.13/1887), „Dorința” (nr11/1887). Cu prilejul morții lui Eminescu, Revista politică reproduce fragmente din articolele publicate în Tribuna, Democrația, Lupta, dar și necrologul Veronica Micle (nr.17/1889). Prin Revista politică se anunță apariția în februarie 1888 a Almanahului Societății Academice socialliterare România jună din Viena, volumul II din Familia (1865 1945), se reproduc anecdote versificate de Th.D. Speranția, se publică articolele: Documente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
esență la două ordine de idei. Din punctul de vedere al istoriei studiilor religioase, avem o galerie de portrete ale unor personaje de primă importanță în câmpul istoriei religiilor, care cu greu își găsește vreo paralelă în recenziile pretențioase, în necrologurile oficiale, în dicționarele biografice. Amândoi au un gust formidabil pentru înțepătura ironică și demistificatoare (nu întâmplător, în adolescență, și unul, și celălalt citeau cu entuziasm Stroncature ale tăiosului scriitor italian Giovanni Papini), chiar dacă cel mai caustic-feroce este, cu siguranță, suedezul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
aproape îl concura pe cel al cuceritorului macedonean, de la Mediterană până în India. Explorase civilizațiile Iranului și ale țărilor învecinate, fiind, ca și maestrul său Nyberg, deopotrivă iranolog și semitist” - cf. Jacques Duchesne-Guillemin, „Geo Widengren (1907-1996)”, StIr 25 (1996), pp. 263-272. Necrologul restituie cu reverență profilul aristocratic al savantului traversând aproape întreg secolul învingător și ale cărui pasiuni cavalerești amintesc discret de participarea sa ca ofițer, din partea armatei suedeze, la războiul ruso-finlandez (1941). 2 Vezi scrisoarea lui Eliade către M.P. Nilsson, cf.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ca visiting professor, la Columbia University, New York. După el, Eliade avea să-l recomande pe Anton Zigmund-Cerbu (1924-1964), care din 1960 până la moarte a fost profesor de istorie a religiilor orientale și studii budiste la Columbia. Despre A. Zigmund-Cerbu, vezi necrologul lui Eliade, dar mai ales studiile lui Arion Roșu, prieten și coleg, „De l’histoire des études orientales à Paris: Anton et Liza Zigmund-Cerbu”, Bulletin d’études indiennes 17-18 (1999-2000), pp. 21-32; (cu adăugiri) „Anton et Liza Zigmund-Cerbu, orientalistes de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]