507 matches
-
ei de viață. Cînd încurcăturile ajung la apogeu, Andre Ehrl König își face din nou apariția. Petrecuse incognito o săptămînă de amor, în compania unei tinere contese. Între timp, moare editorul iar criticul este cel care rostește, la ceremonia funebră, necrologul acestuia. Hans Lach, care întreținea și cu soția editorului o relație amoroasă, se refugiază cu aleasa inimii sale, liberă în sfîrșit, în Insulele Canare. Pentru cititorul german inițiat în secretele lumii literare, în strategiile de culise ale vanităților și veleităților de
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
după el, toți editorii ulteriori, chiar prezentă în ediția completă, din 1908, de la Minerva. Despre Nirvana au existat, destulă vreme, controverse privind formula sa, așa cum a apărut în volumul din 1892 Note și schițe. La origine, a fost, negreșit, un necrolog despre Eminescu. Zarifopol, comentînd eseul, îl publica, la începutul celui de al treilea tom al ediției sale (1920-1931 pînă la al patrulea volum), sub titulatura de "Reminiscențe și notițe critice", reluînd, aici, o parte din volumul Note și schițe. Mai
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
nu se poate. În distribuție: un american bogat și excentric, Cyrus Ott, care fondează gazeta, în 1954, naiba știe de ce; Llyod Burko, prestator de servicii de presă, corespondent la Paris, bătrân, depășit, falit și fără subiecte; Arthur Gopal, autor de necrologuri, viitor redactor de cultură; Hardy Benjamin, redactor economic, complexată și veșnic la dietă; Herman Cohen, vânător de greșeli; Ruby Zaga - colega lui imposibilă de la corectură; Winston Cheung, aspirant ghinionist la postul de corespondent la Cairo; Craig Menzies, vânător de știri
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
după colț. Hardy își află o fericire șchioapă lângă un hipiot și gașca lui, cărora le devine un soi de menajeră. Sfârșitul ziarului o găsește la Londra, lucrând ca reporter și întreținându-și în continuare iubitul. Arthur Gopal, care scrie necrologuri și se complace să fie cel mai neînsemnat om din redacție, primește o lecție dură de viață. Fetița îi moare într-un accident, și zgâlțâitura asta îl face să se ia în serios. Ajunge redactorul paginilor de cultură și, când
Străini la Roma by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2821_a_4146]
-
suferința lui și pentru cinismul pe care se vede obligat să-l învețe de tânăr: „Am visat mereu să am forța cuvintelor, să pot face orice numai «din cuvinte». Am probat-o la înmormântarea tatălui, scriindu- i ca un nebun necrologul. Tăieturi, reveniri, ștersături și puhoi de lacrimi. Patetic. Când, după prima frază, ditamai preotul a izbucnit în plâns, m-a bufnit râsul în biserică. Mi-am dat seama cât e de prost. Îl fac praf niște cuvinte. Mă făceam că
Biografii contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4400_a_5725]
-
o excelentă idee: aceea de a aduna din presa zilelor următoare tragediei reacțiile sub șocul bruștei dispariții. De la reconstituiri ale accidentului, ale ultimei zile din viața scriitorului, la relatări de la înmormîntare - făcute de reporteri de "fapte diverse" și pînă la necrologuri semnate de scriitori, oameni de teatru, pictori - incursiunea documentară te duce cu 52 de ani în urmă. Aflăm astfel, din relatarea lui D. I. Suchianu, că la înmormîntarea de la Cimitirul Filantropia s-a adunat o mulțime imensă, nu doar foarte numeroase
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
apărute în majoritatea publicațiilor bucureștene, din ultimele zile ale lui mai și pînă în iulie 1945, se alcătuiește un portret viu și complex al omului Sebastian, dincolo de convenționalele elogii funebre, așa cum fusese cunoscut de prieteni și colegi în diferite împrejurări. Necrologurile semnate de Camil Petrescu, Margareta Sterian, Perpessicius, Teodorescu-Braniște, Petru Comarnescu, Anton Bibescu, Alexandru Kirițescu, I. Peltz, Ion Biberi și încă mulți alții aduc întîmplări și nuanțe inedite, completînd autoportretul din Jurnal. Toate cele 8 pagini ale "Ediției speciale" alcătuite de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9534_a_10859]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul: o supraviețurie prin desolemnizare, un fals necrolog al faptelor mărunte, un "loc de veci" nu o dată fascinant, cuprins fiind de vegetația vieții. Sau cu vorbele lui Mircea Eliade: "E surprinzător cum lucrurile cele mai puțin însemnate, cele mai puțin solemne și cele care evită cît mai net
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
o epopee captivantă, presărată cu aventuri ilicite. Schubert a trăit puțin și cu precădere retras, cu o notorietate mărginită mai curînd la cercul prietenilor, potriveala ingrată a istoriei respectînd clasica regulă că, în materie de lauri, gloria vine postum. În necrologul apărut pe 27 decembrie 1828 în Allgemeine Wiener Theaterzeitung, portretul compozitorului e schițat sec: „Schubert a trăit doar pentru artă și pentru un mic cerc de prieteni”, iar acuratețea verdictului se impune prin concizie. Cînd trăiești doar 31 de ani
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
către Eminescu. Mai mult încă: numindu-l pe Eminescu "poet național", Negruzzi replica acelor adversari care îl acuzau pe poet de absența trăsăturilor specific românești. Că nu a fost vorba de o abilitate de circumstanță o dovedește repetarea calificativului în necrologul apărut în revista Junimii: "s-a stins un mare poet național"4. La funeralii, D. Aug. Laurian susține că "ducem la groapă o glorie națională"5. După cîteva zile, în periodicul botoșănean "Curierul român" se deplînge moartea "celui mai puternic
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
probabil, din cauza evenimentelor din decembrie 1989, care ne-au surprins pe amândoi. L-am revăzut în ianuarie 1990 la Paris, când, în bulibășeala istorică de la Assamblée Nationale, niciunul dintre noi n-a apucat să evoce înțelegerea veche de șase ani. Necrologul de la care pleacă însemnările de față arată cât de bine îl cunoștea Cioran pe Noica. (Radu Cosașu mi-a dat un telefon în care s-a mărturisit entuziasmat - mi-a permis să reproduc cuvântul! - de portret). E sigur că toți
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
Bratu Iulian Jurnalistul GSP Cătălin Tolontan scrie necrologul pentru ProSport, după ce Mediafax a anunțat că ediția tipărită a ziarului de sport din trustul Pro nu va mai apărea zilnic începând cu 9 decembrie, urmând să apară ca supliment al publicației Ziarul Financiar. Iată ce a scris Cătălin Tolontan
Adio ProSport! Tolontan scrie necrologul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/60099_a_61424]
-
Ion Dur nu are stil, textele sale nedepășind pragul comun al narațiunii abstracte. Dar sub unghiul ideilor, Ion Dur este exegetul onestității echilibrate și comentatorul intuițiilor fine. Cu precădere atrage analiza pe care o face imprecațiilor lui Goga la adresa lui Maiorescu (necrologul acid pe care poetul l-a scris în 1917), alături de distincțiile în marginea gazetăriei lui Sandu Tudor. Spre sfîrșitul volumului, autorul iese din logica exegezei și intră în atmosfera literelor încinse, cum se întîmplă în Primejdia culturii de estradă, text
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
-și retragă din librării cărțile. Un caz încă mai revoltător este cel al lui Roald Dahl, faimosul autor de literatură pentru copii (dar și „antisemit învederat”: la moartea lui, în 1990, au existat proteste privind faptul că „The New York Times” omisese, în necrologul pe care i l-a dedicat, să menționeze ieșirile violent antisemite ale, altminteri, „delicatului” scriitor). Dahl pune fără să ezite ștampila resentimentului și a disprețului, iar Hugh Trevor-Roper, alt „progresist”, a declarat: „N-aș vărsa o lacrimă dacă vreun musulman
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
inconfortabil. Lui Slavici, lui, nu i s-au iertat mult mai multe „păcate”, deși nici unul de care să se fi făcut cu adevărat vinovat. Cam tot ce i s-a reproșat, uneori cât se poate de vehement (a se vedea „necrologul” scris de Goga!), ținea de o idee preconcepută sau de necunoașterea publicisticii lui din timpul ocupației, pe care, de la Lovinescu la E.Simion, nu pare s-o fi citit nimeni. Slavici a fost, dintre ardelenii din ultima parte a secolului
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
francezii nu se sfiesc să-i numească astfel pe creatorii de lux) care a dominat cea de a doua jumătate a secolului trecut. În filmul lui Bertrand Bonello vedem, la un moment dat, redacția cotidianului Libération, căutând o deschidere pentru necrolog, la câteva minute după aflarea veștii morții celebrului personaj. „Să-i spunem Bărbatul care iubea femeile", propune un ziarist. „Nu, asta este dintr-un film, răspunde un altul, făcând cu ochiul iubitorilor lui Truffaut, autorul cunoscutului L'homme qui aimait
Cannes 2014: Bărbatul care iubea femeile by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/62230_a_63555]
-
apoi, în Convorbiri Literare din 1 noiembrie 1876 o recenzie elogioasă în care remarcă modul inteligent de utilizare a izvoarelor și "metoda critică comparativă" folosită pentru demonstrarea romanității românilor. În același an Eminescu scrie în Curierul de Iași un scurt necrolog al celebrului romanist Friedrich Diez (1794-1876) pe care îl elogiază pentru faptul "de a fi nimicit pe cale științifică toate basmele despre originea slavă a limbei romanești" - Diez a studiat limba română în contextul limbilor romanice. Pentru Eminescu originea romană este
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
au lucrat ca să unească toate elementele contra mea, încât au adus în cele din urmă și pe bătrânul Barițiu, bietul de el, să le facă treburi contra mea, insinuând în „Transilvania” că vreau să propag între români «spiritul nemțesc»”9. Necrolog cu 15 ani înainte de moarte Gazetarul Octavian Goga avea să anunțe moartea lui Slavici în 1910, deci cu 15 ani înainte ca decesul să survină cu adevărat. Episodul este cunoscut, însă dedesubtul lui se împiedică de nedumeriri. Căci este evident
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
v-a determinat să realizați un film despre Aglaja Veteranyi? L. M.: Cînd am aflat din ziare vestea morții ei m-am decis să fac acest film. A fost o împrejurare foarte tristă. Ea a murit pe 3 februarie 2001, necrologul l-am citit în ziarul FRANKFURTER RUNDSCHAU cîteva zile mai tîrziu. Numele ei era oricum ieșit din comun și imediat am avut o revelație: o văzusem pe Aglaja Veteranyi cu doi ani în urmă la concursul literar Ingeborg Bachmann, la
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
ereditatea l-a ajutat să „adune... impresiile copilăriei și vieții de la țară”2. Imaginea scriitorului sporește considerabil în intensitate după moartea sa, când cei care l-au cunoscut țin să-i contureze pregnant făptura. Primul o face N. A. BOGDAN, în necrologul apărut la câteva zile după înmormântare, susținând că lumea Iașului îl remarcase mai întâi ca „orator iubit și popular” prin adunări electorale, unde trecea ca „vajnic adversar al junimiștilor”, după care Eminescu a văzut în el un talent „neinfluențat de
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
cetățean, un institutor conștiincios și un bun pedagog, un om de talent original...” Tot Bogdan revine și informează cititorii ziarului „Lupta” despre manuscrisele găsite și despre inițiativa fiului, Constantin Creangă, de a finanța editarea scrierilor tatălui său. IACOB NEGRUZZI, în necrologul din „Convorbiri literare”, 1 febr. 1890, observă un Creangă „original în apucături și iubitor de inovații”, cu referire la „răspopirea” sa, de fapt eliminarea disciplinară din diaconie, pentru că purta pălărie în loc de potcap, dar datorită acestei întâmplări va ajunge curând „unul
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
Lumea evree, dar și în altele trecînd de aceasta, să-i spunem, specializată fizionomie, dar păstrîndu-se în limitele aceleiași preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
vitabilă și sfîntă - ne închinam pioși că într-un templu și ne rugăm să-i fie �țarina ușoară�, ușoară că viețile multora, pe care mîna lui îi ajutorase". Peste cîteva luni, în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
supărau, cu imaginea lor de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață și să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog eseistic (publicat în gazeta Scenă), vorbind în Mîntuirea tot despre tragedia lui Rodion, ca poet și publicist, afirmă: Într-o epocă de neprecizie sufletească, în care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
după părerea mea, n-a mai existat nici o posibilitate de a comunica, dinspre Est spre Vest, experiența absolută a terorii totale". "Poetul-vieții-mele" Extremistul de centru Radu Cosașu îi consacră lui Geo Dumitrescu rubrica din Dilema veche (nr. 43/2004), înlocuind necrologul în a cărui "urgență" nu s-a putut înscrie cu un inspirat portret literar. Liniile portretului se adună în jurul unei "faculté maîtresse", cheia originalității lui Geo Dumitrescu, aceasta fiind, după Radu Cosașu, "potența whitmaniană" unită cu bucureștenismul: "Geo Dumitrescu pornește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]