1,749 matches
-
asiduu se numără și Moldova, ale cărei descoperiri au contribuit major la îmbunătățirea fondului cultural autohton. Potrivit celei mai recente statistici, din anii '90 ai secolului trecut, în spațiul de la est de Carpați s-au găsit 1.020 de așezări, necropole, tezaure monetare, dar și descoperiri izolate, caracteristice veacurilor V-XI, care provin din 776 de puncte cercetate în 516 localități. Acestora li se pot alătura alte 200 de vestigii semnalate, dar pentru care există rezerve, deoarece, înainte de toate, trebuie verificate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Comparativ cu numărul mare al așezărilor, se cunosc doar două morminte izolate. Acestor complexe li se adaugă și 10 descoperiri izolate (monede bizantine singulare sau din tezaur și obiecte vestimentare). Surprinde raritatea descoperirilor funerare (izolate sau care pot aparține unor necropole), chiar dacă ele există în restul spațiului est-carpatic. O posibilă explicație ar putea fi și lipsa unor cercetări sistematice de amploare, care să acopere prin săpături un spațiu mai extins. Rămânem la ideea că numărul cimitirelor era mult mai mare decât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
DESCOPERIRI FUNERARE Studierea elementelor componente ale vieții spirituale a oferit și oferă în continuare o imagine completă asupra modului de viață și de înmormântare a membrilor unei comunități umane, indiferent de perioada istorică. De regulă, unei așezări îi corespunde o necropolă, care păstrează rămășițele foștilor locuitori. Analiza stațiunii, completată de cea a cimitirului, permite emiterea unor concluzii pertinente despre viața și obiceiurile populației dintr-o anumită zonă. Creștinismul, chiar și în forma inițială, nu este specific mediului rural, ci a pătruns
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
general și nicidecum definitoriu. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Comparativ cu etapa corespunzătoare culturii Sântana de Mureș, numărul așezărilor și al cimitirelor din perioada secolelor V/VI-VII este foarte mic. Surprinde disproporția dintre așezări (98) și morminte izolate/necropole (două), descoperite în Bazinul Bârladului (fig. 1, 2, 4), situație ce se menține și pentru restul Moldovei. Una dintre explicațiile referitoare la raritatea mormintelor ia în calcul cercetarea unei suprafețe reduse, inexactă și lipsită de profunzime, în locul unei cercetări extinse
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prea mică a săpăturilor pentru a dezveli morminte de înhumație, de regulă găsite la 1,50-2m. În intervalul secolelor V/VI-VII, pe teritoriul Moldovei, s-au descoperit în total 12 morminte izolate sau care pot fi părți ale unor necropole (incertitudinea provine din cercetarea incompletă a locurilor unde s-au găsit mormintele). Printre acestea se numără și cele două de la Fundu Văii (Fundoaia)-Lipovăț (punctul Vatra satului) și Dănești (punctul Zlătărești), ambele din județul Vaslui: Datele rezultate din analiza celor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În decursul secolului V, ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est, iar mâinile pe lângă corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arealul bazinului, căci mormântul descoperit la Dănești - Vaslui este de înhumație. În lipsa unor argumente, care să dovedească o creștere a numărului mormintelor de incinerație printre autohtonii habitatului amintit, credem că prezența ambelor rituri în restul Moldovei, la Secueni, Săbăoani - Neamț (necropole de înhumație), Lozna-Străteni (Botoșani), Udești - Suceava, Cândești - Vrancea, Hansca și în Basarabia, la Cobusca Veche (cimitire de incinerație), poate susține generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Pe baza aceleiași statistici, de la jumătatea anilor '90, numărul stațiunilor arheologice din veacurile VIII-IX, pentru spațiul Moldovei, se ridică la 310, identificate prin periegheze în 260 de localități. La acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru această perioadă. Conform repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
posibile părți ale unor cimitire). De această dată, vestigiile s-au descoperit în apropierea Haltei C.F.R. Dodești și la Vinețești-Cordeni (Oltenești). Dacă, pentru primul caz, este semnalată doar urna de incinerație a unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unui mormânt izolat ori, poate, rătăcit dintr-o necropolă, în celălalt avem de-a face cu un cimitir de incinerație, din care doar trei urne au fost găsite in situ, restul fiind distruse accidental. Celor două descoperiri li se adaugă necropola de înhumație de la Stoicani - Galați; practic, sunt singurele vestigii funerare specifice secolelor VIII-IX, identificate momentan pe teritoriul Moldovei. Siturile respective au oferit slabe informații despre obiceiul înmormântării comunităților umane, din Moldova, dar au confirmat practicarea celor două rituri funerare. Din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în unele așezări, s-ar putea interpreta respectarea unor criterii familiale sau social-economice. Distrus în întregime, cu excepția acelor urne, cimitirul putea cuprinde, după cum s-a presupus, 100 sau chiar 200 de urne. Din informațiile de pe teren, se pare că această necropolă nu avea morminte de înhumație, fapt ce exclude existența unui cimitir biritual. Caracteristicile materialului ceramic, din cele două situri funerare amintite, au permis încadrarea urnelor funerare în aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ce exclude existența unui cimitir biritual. Caracteristicile materialului ceramic, din cele două situri funerare amintite, au permis încadrarea urnelor funerare în aspectul cultural de tip Hlincea I, specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete informații, precum și lipsa totală a unor necropole de înhumație, nu permit formularea unor concluzii pertinente despre obiceiul înmormântării membrilor comunităților locale, motiv pentru care s-a apelat la unele date, preluate din analiza necropolei de la Stoicani - Galați, amplasată în afara bazinului. Pornind de la aceste considerente, se pare că
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specific secolelor VIII-IX. Aceste puține și incomplete informații, precum și lipsa totală a unor necropole de înhumație, nu permit formularea unor concluzii pertinente despre obiceiul înmormântării membrilor comunităților locale, motiv pentru care s-a apelat la unele date, preluate din analiza necropolei de la Stoicani - Galați, amplasată în afara bazinului. Pornind de la aceste considerente, se pare că defuncții erau orientați V-NV, E-SE și E-NE - V-SV, așezați pe spate, cu mâinile pe piept, abdomen sau pe lângă corp. Gropile mormintelor erau patrulatere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Oncești și Lichitișeni - Bacău , păstrarea unor trăsături de influență veche slavă (profilul prelins al corpului vaselor, forma buzei), datorate tocmai acestei simbioze etno-culturale. Drept urmare, pentru etapa veacurilor VI-VII și chiar mai târziu, nu s-a identificat nici o așezare sau necropolă „pur slavă”, iar de la începutul secolului VIII și până la finalul veacului XI, ceramica din inventarele siturilor arheologice a căpătat un aspect mai fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ar fi schimbarea climei (încălzirea ei). De această dată, situația înregistrată în Bazinul Bârladului nu mai face excepție, din arealul Moldovei, cercetarea siturilor arheologice indicând mici creșteri demografice (fig. 11). Această fluctuație etno-demografică se reflectă în numărul așezărilor și al necropolelor, în modul de dispunere al acestora și nu în ultimul rând în inventarul arheologic. În bazin, pentru ambele perioade analizate (secolele VI-VII și VIII-IX) există un echilibru în privința numărului așezărilor (98 și 92), a descoperirilor funerare izolate (două și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
caracterul protoromânesc al culturii Dridu. 1. AȘEZĂRI În Bazinul Bârladului, pentru etapa anterioară s-au identificat 99 de vestigii, majoritatea așezări, iar dintre acestea doar șase au fost cercetate sistematic. În secolele VIII-IX s-au descoperit doar două morminte izolate/necropole, puține față de numărul stațiunilor. Descoperirile arheologice, din secolele X-XI, depășesc perioadele anterioare, datorită menținerii creșterii demografice, chiar și la scară redusă comparativ cu restul teritoriului Moldovei. Acest fenomen a fost determinat de perioadelor de acalmie politică și de relațiile pașnice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperit în aria bazinului (158), pe teritoriul a 121 de localități. Dintre acestea 135 sunt așezări, găsite în urma cercetărilor de suprafață, din care 12 au fost investigate arheologic (sondaje sau săpături sistematice). Restul de 23 de vestigii reprezintă morminte izolate/necropole (11) și alte diverse (12) obiecte izolate (Anexa 2, harta III). Spre deosebire de perioadele anterioare, pentru secolele X-XI, numărul mormintelor izolate/cimitire descoperite în Moldova (20) este mai mare, dintre care peste jumătate aparțin bazinului. Chiar și în aceste condiții se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în stațiunile eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului II sunt caracteristice acestei faze, precum cele de la Spinoasa, Dănești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana și Dodești. c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uman, pe o bucată de gresie (Gara-Banca) - pl. LXVI; LXIV/8, 11; LIX/1. În cazul armelor și uneltelor, necesare membrilor acestor comunități, amintim vârfurile de săgeți, îndeosebi cel cu vârful bifurcat (Dodești), foarte apropiat ca tip celor descoperite în necropola de la Lukașevka sau în situl de la Frumușica-Florești (ambele în Basarabia). De asemenea, se evidențiază vârful de săgeată foliform, cu peduncul, de la Gârbovăț-Ghidigeni, similar exemplarelor găsite la Mânzătești-Mălușteni, Comănești și Roșu. Celelalte săgeți au peduncul sau tub de înmănușare și se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
umane pentru una dintre formele de relief, ci au fost „exploatate” majoritatea lor: colinele, șesurile, văile și terasele râurilor, platourile, amenajările artificiale ale solului (movilele) etc. Acest nonconformism este aplicat încă din perioada preliminară culturii Dridu, secolele VIII-IX, în cazul necropolei de la Vinețești-Cordeni și a mormântului izolat de la Halta C.F.R. Dodești, poziționate de-a lungul unor pante. Pentru veacurile X-XI, necropola de la Bârlad-Prodana și mormântul dublu de la Dumeștii Vechi se aflau situate pe terasa Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amenajările artificiale ale solului (movilele) etc. Acest nonconformism este aplicat încă din perioada preliminară culturii Dridu, secolele VIII-IX, în cazul necropolei de la Vinețești-Cordeni și a mormântului izolat de la Halta C.F.R. Dodești, poziționate de-a lungul unor pante. Pentru veacurile X-XI, necropola de la Bârlad-Prodana și mormântul dublu de la Dumeștii Vechi se aflau situate pe terasa Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
nu a fost surprins în spațiul analizat, am fost nevoiți să apelăm la un teritoriu adiacent, tot din arealul est-carpatic, care să ne ofere argumente concludente în sprijinul ideii amintite. Astfel, una dintre puținele situații birituale s-a înregistrat în necropola de la Brănești-Orhei (Basarabia), unde, dintr-un total de 98 de morminte, doar trei erau de incinerație (M79, M80, M81), depuse în vase, modelate la mână (M80) sau la roată (M79, M81), la adâncime mică (0,20-0,35 m) și lipsite
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aramă și argint, mărgele din piatră ori din sticlă multicoloră) și vestimentare (catarame și nasturi globulari). Obiectele casnice (amnare, cute, ace, cârlige, fusaiole) încheie gama diversității inventarului funerar din cimitirul de la Brănești. Potrivit trăsăturilor antropologice și a similitudinilor cu alte necropole medievale românești sau din aria carpato-dunăreană acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
acest cimitir a fost atribuit, corect de către specialiștii români, unei comunități autohtone și nefondat (potrivit autorilor) unui grup slav, răsăritean, ce ar fi trecut de la păgânism la creștinism (potrivit inventarului, trăsăturilor antropologice și a ritualului practicat). Caracteristicile inventarului au datat necropola amintită în secolele X-XI. În privința mormintelor de incinerație, lipsa spațiului amenajat rugului a provocat unele controverse în privința contemporaneității acestora cu restul necropolei, astfel că părerile specialiștilor basarabeni și români sunt împărțite, ultimii catalogându-le mai timpurii decât celelalte. Alte cimitire
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]