2,163 matches
-
însoțesc plăgile pot fi incomplete, prin înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc.
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
asepsie perfectă, în absența oricăror semne inflamatorii. Avantajele acestei suturi sunt: rapiditatea vindecării, cicatrizarea per primam, scurtarea timpului de spitalizare și imobilizare. În plăgile cu pierdere de substanță cutanată, sutura nu va fi efectuată în tensiune deoarece compromite vascularizația determinând necroze complicând evoluția. În aceste cazuri se vor practica fie incizii de degajare, fie grefe de piele. sutura secundară care se efectuează în plăgile ce necesită supraveghere clinică și bacteriologică zilnică, fără fenomene inflamatorii, dar depășind 8 ore, sau în cazul
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este inadecvată. Hipotensiunea și toxemia sunt cauzele necrozei tubulare acute sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
este de obicei păstrată de unde posibilitatea regenerării nervoase spontane. Leziunile toxice apar în urma injectării accidentale intraneurale, de substanțe toxice iritante sau prin resorbția unor produși cu acțiune bacteriostatică aplicați local în plăgi. Leziunile termice sunt grave deoarece determină distrucție prin necroză nervoasă și realizează, de obicei, neurotmezisul. Existența leziunii nervoase duce la modificări anatomice la distanță în întreg segmentul dependent de nervul respectiv, caracterizate prin prezența alterărilor trofice și vegetative. 12.5.2. SIMPTOMATOLOGIA Interesarea funcțională sau morfologică a nervului determină
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla); putregaiurile umede (caracterizate organelor suculente fiind produse în principal de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
transmiterea este destul de frecventă, aceștia păstrând capacitatea de a retransmite virusul cel puțin 30 dezile ca în cazul speciilor Xyphinema index și X. italiae ce atacă vița de vie; prin ciupercile parazite cum ar fi: Olpidium brassicae ce transmite virusul necrozei tutunului, Synchytrium endobioticum ce transmite unele virusuri la cartof și Polymixa betae transmite virusul ce produce rizomania la sfecla de zahăr. Modificări citologice, anatomice și fiziologice induse de virusuri la plante Celulele parazitate de virus au cloroplaste mult mai mici
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Celulele parazitate de virus au cloroplaste mult mai mici, mai puține și mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de îngălbenire. O parte din virusuri produc deformări din care cauză pe frunze apar gofrări sau bășicări iar în țesuturi pot apare necroze și degenerarea floemului. Unii arbori și pomi fructiferi infectați virotic pot prezenta scurgeri de gome și lignificări defectuoase sau se constată acumularea hidraților de carbon în frunze.În interiorul celulelor parazitate pot să apară incluziuni amorfe sau cristaline de 5-30 µm
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
material semincer sau de plantat, liber de virusuri. În prezent se folosește în diagnosticarea virozelor testul ELISA. Simptomele produse de virusuri la plante În funcție de organul atacat simptomele se pot clasifica în mai multe grupe: simptome foliare sub formă de decolorări, necroze,deformări sau reduceri ale limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către toamnă acestea să reapară evidente
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Solanum, Atropa, Capsicum, Datura, Hyosciamus, Lycopersicum, Nicotiana, Petunia, Physalis și de acest lucru trebuie să se țină seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat și la igiena culturală. Virusul prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome diferite, necroze inelare albe cu mozaic verde sistemic, necroze inelare albe cu tulpini brunificate și cea de a treia grupă ce dă numai necroze brune pe frunze. Aceste trei grupe au temperaturile de inactivare 70oC, 72-73oC și respectiv 75-76oC. Virusul este deosebit de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Petunia, Physalis și de acest lucru trebuie să se țină seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat și la igiena culturală. Virusul prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome diferite, necroze inelare albe cu mozaic verde sistemic, necroze inelare albe cu tulpini brunificate și cea de a treia grupă ce dă numai necroze brune pe frunze. Aceste trei grupe au temperaturile de inactivare 70oC, 72-73oC și respectiv 75-76oC. Virusul este deosebit de rezistent, în suc persistă 250 zile iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
producerii materialului de plantat și la igiena culturală. Virusul prezintă 3 grupe de tulpini ce dau simptome diferite, necroze inelare albe cu mozaic verde sistemic, necroze inelare albe cu tulpini brunificate și cea de a treia grupă ce dă numai necroze brune pe frunze. Aceste trei grupe au temperaturile de inactivare 70oC, 72-73oC și respectiv 75-76oC. Virusul este deosebit de rezistent, în suc persistă 250 zile iar în frunze la -20oC chiar 12 luni. Epidemiologie. Transmiterea virusului în natură se face prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au fost înregistrate în 1981 în Transilvania. Simptome. Virusul prezintă mai multe tulpini a căror simptome variază în funcție de rezistența soiului, de momentul infecției, de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe foliole se observă marmorări, îngălbeniri urmate de necroză și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele necrozate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi necrotice alungite. Talia plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze. Agentul patogen Potato virus Y face parte din grupa Potyvirus, are molecula de ARN în formă de filamente flexuoase de 684 x 11 nm și formează în celulele epidermice agregate lamelare. Virusul Y prezintă 3 grupe de tulpini ce dau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
un cornet. Soiurile sensibile prezintă pe foliolele răsucite și clorozate, o colorație dată de antociani. Într-o fază mai avansată a bolii se răsucesc toate foliolele, acestea devin rugoase, rigide, casante și dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au necroze în floem ceea ce împiedică migrarea amidonului spre tuberculi, acesta rămânând în frunza ce devine rigidă și casantă. Plantele virotice vor forma în sol tuberculi de dimensiuni mai mici, din care în anul următor apar plante de talie mică, cu internoduri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele și determinarea micoplasmelor produc la plante boli grave cu evoluție sistemică întrucât multiplicarea lor rapidă în floem duce la blocarea circulației substanțelor nutritive spre rădăcini provocând acestora ofiliri și necroze. Simptomele cele mai evidente la plante sunt: cloroze (Aster yellows), hipertrofii (Tomato big bud), nanism ( dwarf), filodii (Clover phyllody), proliferări și aspermii(Onion proliferation), elasticitatea lemnului (Apple rubbery wood), atrofia fructelor (Applechat fruit) . Stolburul solanaceelor Stolbur disease - Mycoplasma Stolburul este
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din spațiile protejate. Simptome. În prima parte a evoluției sale, această boală prezintă simptome asemănătoare fusariozei, produce o ofilire lentă a celei de a 3-4 frunze de pe tulpină. Ofilirea începe în perioada de înflorire-fructificare și este însoțită de îngălbenirea și necroza limbului frunzelor, în timp ce pețiolul rămâne turgescent. Ofilirea se extinde apoi și în sus și în jos la restul frunzelor, în special pe spațiul dintre nervurile care rămân verzi. În final se îngălbenesc și pețiolurile, se usucă, pe ele alternând frunzele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz. Ofilirea este produsă și datorită toxinelor lycomarasmina și acidul fusaric produse de patogen. Acumularea de amoniu și de fenoli în zona afectată, urgentează necroza țesuturilor. Agentul patogen Fusarium oxysporum Schl. f. sp. lycopersici (Sacc.) Snyd. et Hans., fam. Tuberculariaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un tal hialin ce pătrunde prin rădăcini în vasele conducătoare, pe care le obstruează
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bacteriilor cu invazia și distrucția țesuturilor care sunt urmate de eliberarea de exoși endotoxine; consecința acestor procese este o reacție de răspuns la agresiune cu manifestări locale și generale. Infecțiile chirurgicale sunt, frecvent, polimicrobiene, se complică, de regulă, cu supurație, necroză, gangrenă, focarul primar nu se vindecă spontan, iar baza terapiei o constituie incizia cu sau fără drenaj. După un secol de chirurgie aseptică și peste 50 ani de chimioterapie antimicrobiană, infecția rămâne în atenția chirurgilor. Sursele de infecție s-au
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
tinde să se extindă în lungul planurilor anatomice (mionecroza clostridiană și fasceita necrozantă); abcesul dacă nu este drenat crește distrugând mai mult țesut și fistulizează la exterior sau în organele vecine; flegmoanele se extind în lungul planurilor grase sau prin necroza de contiguitate; extinderea infecției prin limfatice este apanajul, mai ales, al streptococilor și al stafilococilor; extinderea sanguină apare în cursul bacteriemiilor și septicemiilor; abcesele hepatice pot complica apendicita acută, ca rezultat al pileflebitei. Infecțiile chirurgicale evoluează în două faze: locală
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În acest proces intervin diverși produși microbieni cu acțiune enzimatică care determină necroza sau liza țesutului conjunctiv. Cel mai frecvent necroza este provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
țesuturilor de la nivelul porții de intrare, urmată de multiplicarea germenilor și diseminarea acestora în țesuturile vecine și/sau la distanță. În acest proces intervin diverși produși microbieni cu acțiune enzimatică care determină necroza sau liza țesutului conjunctiv. Cel mai frecvent necroza este provocată de Stafilococ auriu, Streptococul piogen, Clostridium perfringens, Pseudomonas aeruginosa care secretă diverse enzime cu efect distructiv asupra țesuturilor (colagenaze, hialuronidază, streptokinaze, hemolizine, lecitinază etc.). Diseminarea la distanță se poate face pe cale sanguină (direct sau indirect prin tromboflebite și
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
3 care stimulează precursorii medulari ai seriilor hematopoetice, 4 și 6 care au rol în proliferarea și diferențierea limfocitelor B, 5 care este factor de creștere pentru eozinofile; interleukinele 6 și 8 acționează sinergic cu interleukina 1 și factorul de necroză tumorală pentru a determina modificările sistemice din șocul septic; factorul de necroză tumorală (TNF) alfa (secretat de macrofage) sau beta (limfotoxina secretată de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
au rol în proliferarea și diferențierea limfocitelor B, 5 care este factor de creștere pentru eozinofile; interleukinele 6 și 8 acționează sinergic cu interleukina 1 și factorul de necroză tumorală pentru a determina modificările sistemice din șocul septic; factorul de necroză tumorală (TNF) alfa (secretat de macrofage) sau beta (limfotoxina secretată de limfocite) cu efect citostatic și citotoxic; este un important factor de catabolism proteic intens (numit din acest motiv și cașectină) care activează în cursul proceselor neoplazice sau inflamațiilor cronice
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]