572 matches
-
sac și a postit. Se culca îmbrăcat în sac și umbla cu capul plecat. A început să facă penitență”. Precum Zaheu cere iertare Domnului pentru păcatele sale și spune: „Iată, Doamne, jumătate din ceea ce am dau săracilor și, dacă am nedreptățit pe cineva, îi dau înapoi împătrit” (Lc 19,8). În orice caz, există o cale de ieșire pentru corupți. În acest mod Papa Francisc a asemănat experiența lui Ahab cu cea a „omului bun, care căzuse în corupție: sfântul David
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
și făcea penitență; se căia”. Deci „a cere iertare” este „poarta de ieșire pentru afaceriștii corupți și pentru clericii corupți”. De fapt, „Domnului îi place aceasta: iartă, dar o face când cei corupți fac ceea ce a făcut Zaheu: «dacă am nedreptățit pe cineva, îi dau înapoi împătrit!»”. Dacă acesta este pasul fundamental pe care trebuie să-l facă cel corupt, mai sunt și alte dispoziții care pot ajuta la vindecarea unei inimi corupte. Înainte de toate Dumnezeu de fapt nu îl abandonează
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
pentru aceleași fapte pentru care ceilalți se desfătează cu bunătăți nespuse, când va vedea că el, care a trăit ca un sfânt, este chinuit mai mult decât desfrânații și stricații. Castitatea ereticilor e mai rea decât desfrânarea altora. Desfrânarea altora nedreptățește și face rău numai oamenilor; castitatea ereticilor însă se ia la luptă cu Dumnezeu, insultă covârșitoarea Lui înțelepciune. Astfel de curse întinde diavolul slujitorilor lui! Nu e ideea mea că fecioria ereticilor este curat o născocire a vicleniei diavolului. Ideea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
învățat pe italieni cum să mănânce spaghete, un expert în fonetică susține că era cel mai bun student din Anglia și că intenționa să-i învețe pe americani o engleză fără cusur, doctorul localității se plânge că a fost frecvent nedreptățit de personalitățile din lumea medicală, acuzându-i pe Victor Babeș și pe Gh. Gr. Cantacuzino că și-au însușit descoperirile sale. Culmea mitomaniei o "urcă" însă Mișu Fumuriu însuși care, după fiecare expozeu neverosimil al vreunui mușteriu, se erijează în
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Erau pline de informații: rapoarte pe care Max trebuia să le citească, calcule peste care trebuia să se uite - rezultatul unei munci pe care oamenii de la etajul trei o depuneau chiar în acest moment. Și datoria ei, în loc să se simtă nedreptățită pentru faptul că Max nu o plătea așa de bine ca pe Weston, era să se ocupe de ele și să sublinieze părțile mai importante pentru ca el să nu-și irosească timpul prețios citind fiecare cuvințel. Trase primul dosar în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
ușii. Chestia ciudată și oribilă e că m-am trezit că mă uit să văd cum arăt - nu ca să văd dacă mai era evident că sunt încă prea supărată ca să cobor, ci parcă m-aș fi evaluat ca fiind fata nedreptățită din vreo dramă, cam așa ceva. Fără să mă gândesc, chiar mi-am aranjat părul de la spate într-o formă mai bună, acolo unde mi se lipește mereu de cap. Oare asta-nsemna că nu-mi pasă de ce se-ntâmplă, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
masă și de ziarele care zăceau pretutindeni. Își blestemă În gând dorința care Începea să se trezească și Își promise că de data asta se va comporta exemplar. Annette spuse gânditoare, mai mult pentru ea decât pentru el: —Te-am nedreptățit. Cuvintele astea aproape Îl făcură să izbucnească În lacrimi. Încă din copilărie simțea un fel de dulceață și plăcere când vreun adult Îi spunea asemenea cuvinte sau ceva asemănător. De-abia reuși să-și stăpânească pornirea de-a Îngenunchea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să-mi fie dor de mama, de tata și de Anna. La dracu’! Avea să-mi fie dor chiar și de Helen. Deși poate că nu. Îmi era greu. Încă mai aveam accese de furie și încă mă mai simțeam nedreptățită de James. Îmi era dificil să rezist impulsului de a ridica receptorul și de a-i spune ce ticălos egoist era. De a-i comunica faptul că nu avea nici un drept să mă facă să cred că tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
a ultimei generații de universitari cu studii în Occident, s-a format o nouă generație de specialiști: Alexandru Niculescu, Florica Dimitrescu-Niculescu, Mioara Avram, Gheorghe Mihăilă, Valeria Guțu-Romalo, Matilda Caragiu-Marioțeanu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Romul Munteanu, Ovidiu Drimba. (Pe unii, sunt sigur, îi nedreptățesc prin omisiune involuntară, dar nu a-i înșira aici pe toți este scopul acestor rânduri.) La sfârșitul "obsedantului deceniu", chiar și catedrele de literatură respirau un aer mai proaspăt. Reveniseră în facultate Mihai Pop, personalitate de formație europeană, Al. Piru
Unde ni sunt profesorii... by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8347_a_9672]
-
o releveze nici ei. Dacă România se arată implacabilă față cu noi, ea contează desigur pe sprijinul puterilor; e apoi posibil ca să-și găsească un asemenea sprijin chiar la amicii noștri cei mai buni, cari sânt totdauna gata de a nedreptăți pe Rusia; asemenea se poate ca Rusia să nu insiste asupra acestor pretenții, întîmpinînd rezistență din partea fostului ei aliat. Frontiera noastră naturală trebuie s-o avem, acum ori mai târziu; de câțiva ani mai mult ori mai puțin nu ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Dobrogea ne trebuiesc tocmai pentru că nu sânt slave. Ele trebuiesc cruțate, trebuie să se simtă în patria lor veche, dar într-o mai bună stare, sub o mai bună administrație. Cumcă prin aceasta slavii de acolo n-ar fi nedreptățiți se înțelege de sine. Din nefericire superficialitatea și pospăiala în toate a radicalilor, cunoscuta lor lipsă de respect pentru orice rezultat al unei dezvoltări istorice, cultura lor mai mică decât a lucrătorilor de rând din Apus, ne dau și acum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
are nici o teamă muncitorul de la țară, pentru că Dumnezeu l-a părăsit, pentru cine știe ce păcate, în mâna acestei administrații, compusă în cea mai mare parte din haitele de cafenegii, din ștrengarii și necăpătuiții de prin târguri. Această corporație liberală și umanitară nedreptățește, batjocorește și jefoaie pe țăran fără nici o milă; sânt membri în această onorabilă corporație al cărora numai numele bagă în năbădăi sate întregi. Aceasta ca stare normală și constantă, fără să mai pomenim că pe la soroace vine și câte o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de Suzy cu totul anodin, adică toți să se poarte cu ea foarte delicat și prevenitor, vai, dumneavoastră sînteți prietena marelui Petrini, un om deosebit, o! un mare om, despre care se va vorbi cândva. El a fost, da, ei! nedreptățit! dar are viitorul înainte! mulți au fost reprimiți în vechile lor funcții! Va fi și el reprimit la Universitate... Nu eram naiv, dar îmi spuneam că adesea grupurile sânt amorfe și într-adevăr nu urmăresc dccît să se distreze, să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o inimă minunată. Plec imediat, puteți fi sigur de asta. — Ce-i cu el? Așa-i încep crizele? îl întrebă, speriată, Lizaveta Prokofievna pe Kolea. — Nu vă impacientați, Lizaveta Prokofievna, nu m-a apucat criza; plec imediat. Știu că... sunt nedreptățit de natură. Douăzeci și patru de ani am fost bolnav, până la vârsta de douăzeci și patru de ani, de la naștere. Luați-mă și acum drept bolnav. Plec imediat, pe loc, puteți fi sigură de asta. Nu roșesc, căci ar fi ciudat să roșesc din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit În debu‑ tul acestui subcapitol, subliniem că, după cum, de regulă, nimeni nu Îl va osândi pe un judecător pentru cei care fură, nedreptățesc, ucid și săvârșesc alte asemenea fapte rele și grobiene, ci Îl vor osândi pe magistrat doar În cazul În care, după ce vinovații sunt prinși și aduși În fața lui, el Îi găsește nevinovați, tot așa, nimeni nu este Îndreptățit să‑i
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
să Îngrijească deopotrivă unele de altele, și „dacă un mădular suferă, toate Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 85 mădularele suferă Împreună” (I Corinteni 12, 25‑26). Cine‑l trece cu vederea sau Îl disprețuiește pe fratele său, pe sine Însuși se nedreptățește. Cum este posibil ? Ne Învață unul din exegeții de vârf ai Patristicii, și anume Sfântul cu gură de aur : „Tu singur ai suferit o vătămare nu mică. Că acela care nu‑l miluiește pe cel sărac cu câte ceva, se duce
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și striga atât de tare Încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m‑au mișcat cele pe care le‑am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva ; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce se aflau la conducerea provinciei, am așteptat‑o să Își termine rugăciunea, ca să o ajut cumva. Am chemat un slujitor de‑al ei căruia i‑am spus : «Cheam‑o aici pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
apostolii postmoderniști, nu e un fenomen agreat de națiunile puternice, consolidate economic și cultural, ci e produsul dramatic al sărăciei și al neîmplinirii în sânul propriei națiuni. Este exodul celor subdezvoltați, al celor care se simt străini în propria țară, nedreptățiți de o putere oligarhică, transformatoare a națiunii într-un dezmăț mafiotic. Culegătorii de căpșuni în Spania au ajuns în condiția mai mult decât dramatică de a constata că în România nu mai au dreptul de a fi slugi și-și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cum ar dori Nicolae Manolescu, dar nici să reducem fenomenul la Mircea Cărtărescu și la "Cenaclul de luni". Este limpede că Manolescu lucrează cu un criteriu modernist acela al valorii. Dacă îl acceptăm, ieșim din canon și riscăm să-i nedreptățim tocmai pe veritabilii postmoderniști, care stau sub semnul epigonismului. De altfel, valoarea nu mai este un reper pentru cultura postmodernistă. Nici criteriul exclusiv al tehnicilor textualiste nu e suficient de relevant, fiindcă unii dintre scriitori le practică, fără însă a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reale, dar și uneia scrise, care a subliniat mereu, În mod obsesiv, faptul că românii și maghiarii au fost inamici de-a lungul secolelor, că „noi” suntem cei care am avut Întotdeauna dreptate, În timp ce „celălalt” a greșit sau ne-a nedreptățit de fiecare dată. Universitarii clujeni, indiferent că sunt români sau maghiari, au datoria de a studia și de a explica aceste resentimente și frustrări ale concetățenilor lor, ajutându-i În acest fel să le depășească. Este o obligație profesională și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în filmul românesc, povestea de dragoste dintre Nelu și Ani nu poartă nici un mesaj. El n-o determină pe ea să apuce pe drumul drept, ea nu-i este alături când el, reprezentând noul, se luptă cu vechiul și este nedreptățit, pentru simplul motiv că nici el, nici ea nu reprezintă nimic, se prezintă doar pe ei înșiși. Morala lor este îndoielnică, dar nu la nivelul marilor concepte - Ani se încurcă cu un inginer din Târgoviște și îl compromite, Nelu vinde
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fi flămând și însetat de dreptate” mai înseamnă și a dori și a ne strădui din toate puterile pentru înfăptuirea dreptății ca virtute socială, atât pentru noi, cât și pentru semenii noștri. Iar când, din pricina smereniei, sărăciei, neîndemânării noastre, suntem nedreptățiți în această viață, să nu ne descurajăm, ci să avem nădejde tare ca vom primi dreptatea noastră, dacă nu chiar în viața aceasta, ca femeia stăruitoare din parabola judecatorului nedrept (Luca 18, 2-7), desigur, în viața viitoare. Simțul dreptății este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
sunt construite clădirile sale sferice se sprijină pe forme rotunde (figura 128); sferele ar constitui în viziunea acestuia unitățile elementare de construcție ale naturii. În cercetarea noastră am constatat că o insistență prea mare asupra linearității vectoriale a sistemului excentric nedreptățește compoziția arhitecturală. Paul Klee numește clădirile tovarășii noștri de suferință, amintindu-ne dependența de forța terestră care ne trage mereu la pământ. Am avut ocazia să i dăm dreptate, dar este la fel de adevărat că forma arhitecturală face mai mult decât
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
astfel - să fie. Altminteri, el rămâne blocat în spațiul pre-ontologic al posibilului și lezează ființa ca ființă reală. El amenință să lase lumea suspendată într-un permanent încă nu, într-o veșnică șovăială la porțile ființei. Temându-se să nu nedreptățească, el comite crima neînființării ființei reale. Nehotărârea este un blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu dincoace, pe teritoriul unei cunoașteri incapabile să se mântuie în act. „Ce e de făcut?“ rămâne o simplă întrebare, o infinită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pe un produs al pământului, în strânsă legătură cu mediul, a determinismului social, în cea de-a doua scrisoare, autorul își manifestă dorința de a-i zugrăvi pe toți țăranii francezi, mai mult, de a crea o istorie a țăranului nedreptățit de repartiția inechitabilă a pământului, singurul mijloc de existență: ”Lucrez la un plan al viitorului meu roman, Pământul; nu voi începe să-l scriu mai devreme de cinsprezece zile. Romanul acesta mă înspăimântă, pentru că, în simplitatea lui, va fi unul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]