1,838 matches
-
Hristos în grădina Ghetsemani; nici nu îl va recunoaște, după Înviere, pe Hristos, așa cum o va face Maria Magdalena. Spre deosebire de cei 3 aleși (Petru, Iacob, Ioan), Andrei nu are o poreclă. El nu se individualizează nici măcar printr-o critică sau negație la adresa lui Hristos: nu are nici un gest de tip Toma Necredinciosul. Numele său este grecesc (și înseamnă bărbat, bărbăție), drept care lui i se vor adresa niște greci care râvnesc să îl cunoască pe rabinul Ieshua, despre care se auziseră atâtea. Dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
catastematică? în mod obișnuit, istoria filosofiei reține faptul că Epicur opta pentru o plăcere imobilă, statică, în repaus, pe când Aristip din Cirene practica o plăcere dinamică. De o parte, Epicur și ataraxia sa: absența tulburărilor, lipsa suferinței, a durerii, negarea negației - în termeni tehnici: aponia; de cealaltă parte, Aristip și plăcerea permanentă stipulată de el, fără limite, activă, voluntară. O plăcere definită negativ în Grădină: să nu suferi, să nu te temi, să nu duci lipsă, să nu pătimești; o plăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
sânge s-a mișcat ca să o convingă să riște să deschidă ochii. Când a văzut iar o cameră albastră și tremurândă, i-a inchis din nou. — Te doare ceva, Ruby? a Întrebat bărbatul. A dat din cap În semn de negație. Asta e bine. Înseamnă că ai leșinat doar. Te vei simți mai bine În câteva minute. Până acum, oaspeții Îngrijorați s-au tot adunat În jurul canapelei. Bărbatul le-a spus că ar trebui să se Îndepărteze pentru că Ruby are nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
unde s-a retras după demisia sa. Lăudat în manualele de jurnalism pentru inteligență și condensare informativă, acest exemplu ni se pare, dimpotrivă, un eșec, la limita impietății. Folosiți cu măsură titlurile interogative: „Cum să slăbim eficient?”. Nu abuzați de negații, mai ales când sunt banale: „Nu mâncați orice, pentru a nu vă îmbolnăvi”. Limitați-vă la un singur verb, mai ales dacă este puternic: „Toate sforile se trag la Cotroceni”. Evitați abuzul de hiatusuri: „Lacrimi, disperare și neputință”. Un titlu
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
celor indirecte, a propozițiilor active în favoarea celor pasive și a propozițiilor pozitive mai degrabă decât a celor negative (este mai bine să spuneți că „o comisie a respins o lucrare” decât că „o comisie nu a acceptat o lucrare” - deoarece negația are, prin natura ei, un impact afectogen asupra oamenilor). ¬ Faza a IV-a: prezentarea. Vorbitorii folosesc metode și tehnici diferite de prezentare; acestea variază în funcție de propria persoană, de subiectul tratat, de audiență, de ocazie etc. În mod general, prezentarea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
literatura de specialitate de către Cantril și Fried, preluate mai apoi de către Edwars (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 537): - evitarea întrebărilor care pot fi interpretate în mai multe feluri; - întrebările să fie simple, clare și directe; - evitarea utilizării unor duble negații; - evitarea întrebărilor care conțin cuvinte tehnice și nefamiliare participanților; - numărul alternativelor de răspuns trebuie să nu fie într-atât de mare încât să producă confuzie; - numărul alternativelor de răspuns trebuie să nu fie atât de mic încât comunicarea să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și că se pot face afirmații simbolice despre ceea ce ar fi el. Desemnările calitative ale conceptului Dumnezeu se pot face prefixând termenii care Îl vizează cu prefixul „supra-”. Astfel, enunțul „Dumnezeu este supraesențial” conține atât o afirmație cât și o negație. Într-un astfel de enunț se neagă esențele „obișnuite”, pentru ca, În același timp, să fie reafirmate În concept drept ceva dincolo de ele. Această ne-determinare a esențelor, datorată trecerii lor Într-un registru mai Înalt, În care intelectul nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
este cea care ne trezește și ne pune în situația de judecată a lumii exterioare și de acceptare sau neacceptare a unei realități în schimbare. Suntem provocați de către criză și acționăm ca urmare a acestei provocări. Există o putere a negației și a negativului în viața noastră. Prin criză, partea întunecată se manifestă, ne provoacă și așteaptă răspunsul nostru. Prin criză întunericul depășește lumina, iar dezechilibrul se impune în fața echilibrului dinamic, viu. În timpul unei crize istorice ,,echilibrul dintre individ și societate
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
După publicarea acestei cărți oamenii vor conștientiza că pot combate efectele crizelor economice și că o criză de mare amploare cum a fost cea din anul 1929 sau cea din anul 2008, poate duce la haos și dezordine socială, la negații profunde și contestări extrem de periculoase. Pentru că așa se întâmplă în mod natural, oamenii doresc mai întâi să le fie satisfăcute nevoile de bază și numai după aceea pot accepta discuții sofisticate despre lume și valorile sale. Lăsați fără mâncare oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
gimnazial), Cluj-Napoca, 1978, p. 224-241. [87] PÂSLARU, ELENA, Implicațiile paronimiei în predarea limbii române ca limbă străină CRIP, 97-98. [88] PÂSLARU, ELENA, Probleme de fonetică a limbii române ca limbă străină, CRIP, 101-103. [89] PÂSLARU, ELENA, Unele probleme ale exprimării negației, CRIP, 99-100. [90] PETEAN IOAN, Modalități de investigare a textului literar în gimnaziu (Aplicații practice), în Caiet de informare metodică pentru limba română (ciclul primar și gimnazial), Cluj Napoca, 1978, p. 199-211. [91] PETROMAN, PAVEL, întărirea caracterului aplicativ al predării-învățării limbii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
170] SIMA, VICTORIA, Preocupări metodico-didactice, Slobozia, 1980, ȘM, 8-9, 168-169. [171] SORESCU, SOFIA, MARINESCU, ELENA, Educarea și stimularea gândirii creatoare a elevilor din clasele I-IV [English abstract], Bulșt Pitești, 1980, 97-101. [172] STANCIU, ALINA, Câteva aspecte metodice ale predării negației la studenții străini [English abstract], StUBB,25, nr. 1, 1980, 60-66. [173] STĂNICĂ, ILIE, Elemente ale metodicii predării citit-scrisului la surdo-muți, PedSpec, 13, nr. 4, 1971, 36-61. [174] SZAPPONYOS ELENA, Activitatea independentă a elevului în cadrul lecțiilor de literatură în liceu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
București - Paris, 1981], Forum, 24, nr. 9, 1982, 92-94. [115] FLOREA, MELANIA; STOEAN, CARMEN, Lecții de conversație. Teorie și practică, București, [TUB], 1982, 184 p. multigr. (UB. FLLR. IL). [116] FRANK, RODICA, IERCAN, ION, NICOARĂ, MONICA, VLAD, FELICIA, STOICHESCU, ȘTEFANIA, Negația - aspecte ale predării, LMV, 1982, 219-225. [117] GALAN, TATIANA, Organizarea și funcționalitatea cabinetului de limba și literatura română în învățământul gimnazial, PLLR, 1982, 151 -158. [118] GERDANOVITS, ANA; POPOVICI, DIANA; SERENCIUC, CORINA, O particularitate a argumentării în discursul tehnico-științific: pronumele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deja format. Cărțile ulterioare nu vor modifica prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical, urmează o alta, nu mai senină, dar cu o negație mai apropiată de meditația melancolică, o negație mai stinsă, mai obosită (Cartea amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din nou o carte explozivă, în fapt cartea cea mai incendiară a lui C. Lacrimi și sfinți (1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
prea mult nici stilul, nici temele. După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical, urmează o alta, nu mai senină, dar cu o negație mai apropiată de meditația melancolică, o negație mai stinsă, mai obosită (Cartea amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din nou o carte explozivă, în fapt cartea cea mai incendiară a lui C. Lacrimi și sfinți (1937) e în același stil (e contestat, aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
te obligă să te îndoiești de toate câte le știi și de toate câte te liniștesc, te insultă vorbind despre națiune spațială (geografică) și nimic mai mult. Greșește, desigur, exagerează, dușul este prea rece, dar ceva ar trebui prețuit în negația cioraniană: faptul că ne somează să ne regândim pe noi înșine și să regândim omul românesc așa cum l-au conceput poeții, antropologii, istoricii lui. Cartea Lacrimi și sfinți poate fi socotită o hermeneutică a sfințeniei. C., care s-a despărțit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Hermeneut al ființei, Cioran situează orice raționament și orice decizie lucidă în descendența fiziologiei. Ea decide, de fapt, în locul nostru. Sau, mai exact spus, nu suntem decât fiziologie și viscere, sânge și nervi. Totul, ca o consecință a cărnii. Iată: „Negația, la mine, n-a ieșit niciodată dintr-un raționament, ci dintr-un soi de disperare primordială, argumentele au venit mai târziu, ca să o susțină. Orice nu este mai întâi un nu al sângelui” (I, 74). În fine, privind în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
termeni, pot fi supuse cuantificării. De pildă, are înțeles să spunem "Unii cosmonauți sunt sovietici". Alte expresii, numele, nu pot fi cuantificate, bunăoară, "Unii Iuri Gagarin sunt sovietici" nu are înțeles. Expresiile din cele două categorii se comportă diferit la negație: 1) "Unii cosmonauți sunt sovietici" " Nici un cosmonaut nu este sovietic" (se schimbă calitatea și cantitatea propoziției); 2) "Iuri Gagarin este sovietic" "Iuri Gagarin nu este sovietic" (se schimbă numai calitatea propoziției). Numele are rolul de a denota un obiect. Denotatul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de circularitate: căci premisele lui presupun adevărul concluziei 197. În ceea ce privește conceptul de ființă necesară, Russell consideră că acest cuvânt necesar poate fi aplicat semnificativ propozițiilor analitice. Russell ar putea accepta o ființă necesară dacă ar exista o ființă a cărei negație în ceea ce privește existența ar fi auto-contradictorie. Lui Russell i se pare imposibil de conceput o ființă a cărui esență implică existența și referindu-se la existență, afirmă că un subiect numit nu poate fi cu adevărat afirmat că există ci doar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în sine"221. În "Monadologia", Leibniz afirmă că "Dumnezeu singur (sau ființa necesară) are acest privilegiu de a trebui să existe, dacă este posibil. Și deoarece nimic nu poate împiedica posibilitatea a ceea ce nu cuprinde în sine nici o mărginire, nici o negație și, în consecință, nici o contradicție, aceasta ajunge pentru a cunoaște a priori că Dumnezeu există. Existența lui Dumnezeu am mai dovedit-o și prin realitatea adevărurilor eterne. Am dovedit-o însă și a posteriori, de vreme ce există făpturi contingente, iar acestea
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru orice proprietate B "x posedă B în mod necesar dacă A determină B. Definiția 3: x există în mod necesar dacă fiecare esență a lui x este în mod necesar exemplificată. Axioma 1: Dacă o proprietate este pozitivă, atunci negația sa nu este pozitivă. Axioma 2: Orice proprietate determinată de o proprietate pozitivă este pozitivă. Axioma 3: Proprietatea de a fi precum Dumnezeu este pozitivă. Axioma 4: Dacă o proprietate este pozitivă atunci este necesar pozitivă. Axioma 5: Existența necesară
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
definiții importante care fac legătură între posibilitate și necesitate (P fiind operatorul folosit pentru posibilitate), respectiv între contingență și necesitate (C fiind operatorul pentru contingență): D1. PS ≡ ~ N ~ S D2. CS ≡ (~ NS & ~ N ~ S) Dacă un enunț este posibil, atunci negația sa nu este necesară. Mai mult, se poate arăta în sistemul S5 că dacă un enunț este necesar, atunci este necesar să fie necesar. Dacă un enunț este contingent, atunci în mod necesar este contingent 238. Este bine-venită în acest
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a specialiștilor 152 consideră că gesturile asista vorbitorul în procesul de accesare a cuvintelor. De fapt, vorbitorul folosește un gest pentru a descoperi cuvântul pe care îl caută.153 Când mișcarea stânga-dreapta a capului, prin care se exprimă (de obicei) negația este făcută frecvent, într-o variabilă continuă, pare a fi un semn de prietenie.154 Există studii 155 în care această mișcare este interpretată drept rezultat al unei atmosfere prietenoase. Cele două posturi, mâinile în șold și poziția mâinilor și
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
scop atenționarea sau poate conștientizarea părinților asupra răspunsului la care s-au angajat. În mod normal, într-o familie în care există probleme serioase de inter-relaționare, un enunț de acest tip poate avea efectul unui semnal de alarmă ce declanșează negația, contestarea de către părinți, găsindu-l neconform cu realitatea relației dintre ei și copil. În materialul video-înregistrat al interacțiunii părinte-adolescent în familiile monoparentale s-a observat predominantă expresiilor faciale specifice emoțiilor pozitive, combinate cu cele negative. Unitățile de acțiune analizate, selectate
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
patru familii La subcategoria la care ne referim, am remarcat un feedback redus din partea adolescentului; în pofida eforturilor părinților de a-si antrena copilul într-un dialog constructiv, atitudinea slab cooperanta a rămas constantă pe durata interacțiunii video-înregistrate. Numeroase au fost negațiile (prin mișcarea stânga-dreapta a capului, așa-zisele zâmbete (oricum în număr foarte redus) aveau doar rolul de a accentua privirea sfidătoare adresată părinților, contactul vizual redus, tendința de a privi în jur, de a privi camerele de filmat, de a
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
persuasion: A cognitive response analysis", în Personality and Social Psychology Bulletin, no.16. Bornstein M.H.,(coordinator), 2002, Handbook of parenting. Mahwah, NJ: Lawrence Erlbaum Associates. Borțun, D., 2002, Semiotica. Limbaj și comunicare, Editura SNSPA, București. Botezatu, P., 1973, Semiotica și negație, Editura Junimea, Iași. Boulogne, de Duchenne, 1990, The Mechanism of Facial Expression. Translated and edited by A. Cuthbertson. New York: Cambridge University Press, în Paul Ekman, Emotions Revealed. Recognizing Faces and Feelings to Improve Communication and Emoțional Life, (2nd edition), Ăn
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]