1,834 matches
-
mai ușor adevăratele cauze de declanșare și instalare a crizei. Un exemplu concret În acest sens este deschiderea pe care instituțiile Uniunii Europene, cu precădere Comisia Europeană, o au spre a face auzită vocea unor reprezentanți ai unor abordări conceptuale neglijate sau puțin luate În seamă până acum. Lideri și instituții reprezentative pentru sindicate, militanți și organizații emblematice pentru mișcarea ecologistă, apărători ai intereselor unor segmente sociale defavorizate, specialiști din afara mainstream-ului sunt implicați din ce În ce mai mult În elaborarea pachetului de măsuri anticriză
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fără reciprocitate; dacă în codare și decodare Ă a se citi repertoriul educatorului și cel al educatului Ă se folosește aceeași cheie lingvistică, mesajul își atinge ținta etc. Tendința actuală este orientată mai ales asupra cercetării comunicării orale, mult timp neglijată din cauza lipsei instrumentelor tehnice care să o surprindă în complexitatea sa. Dinspre „gramatica oralului” vin astăzi cele mai multe date care infirmă, în parte, tezele de mai sus (Mouchon, F., Filloux, F., 1980). Comunicarea paraverbală (CPV). Informația este codificată și transmisă prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
traduce” și accepta rațional importanța unei demonstrații, spre exemplu, elevul are sentimentul importanței conținutului ce i se propune, transmis de către profesor concomitent cu mesajul verbal al demonstrației, dar decodificat mai rapid, cum s-a precizat anterior. Rolul afectivității nu trebuie neglijat și din alt considerent. S-a demonstrat experimental că informațiile recepționate pe un fond afectiv pozitiv sunt mai bine reținute, în timp ce un climat afectiv stresant (frică, neplăcere, efort excesiv etc.) facilitează uitarea; c. O comunicare complexă (CV, PV și NV
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
distracție! Marea artă a unui profesor e să facă interesante problemele disciplinei sale. d. Enumerarea condițiilor de mai sus, fundamentale pentru cristalizarea unor sentimente pozitive, nu exclude și utilizarea expunerilor care își au și ele rolul lor ce nu trebuie neglijat. Pe lângă necesitatea predării clare și argumentate logic, să nu uităm însemnătatea participării noastre afective. În pragul celui de-al doilea război mondial, la Colegiul Sf. Sava din București era profesor de biologie un bătrânel mic, adus de spate, care vorbea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e evidențiată prin faptul că noile produse ori servicii înseamnă noi locuri de muncă, iar pentru a rămâne competitivi indivizii, organizațiile și societatea sunt nevoiți să-și adapteze resursele la cerințele activităților în perpetuă schimbare. Creativitatea - un domeniu de cercetare neglijat La jumătatea secolului XX, cu prilejul discursului său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie (American Psychological Association - APA), Guilford (1950) a îndemnat psihologii să acorde atenție unui aspect neglijat, dar extrem de important - creativității. Guilford a putut constata că un
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cerințele activităților în perpetuă schimbare. Creativitatea - un domeniu de cercetare neglijat La jumătatea secolului XX, cu prilejul discursului său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie (American Psychological Association - APA), Guilford (1950) a îndemnat psihologii să acorde atenție unui aspect neglijat, dar extrem de important - creativității. Guilford a putut constata că un procent mai mic de 0,2% din articolele publicate în Psychological Abstracts* până în anul 1950 au avut ca subiect creativitatea. Interesul față de studiul creativității a început, într-o oarecare măsură
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
între 1898 și 1950 au fost, de asemenea, semnalate de Guilford (1976a). Însă aceste lucrări nu s-au bucurat de analize științifice de durată și nici de o apreciere considerabilă, în parte din cauza apariției behaviorismului. Contrar contribuțiilor relativ sporadice (și neglijate) din prima jumătate a secolului XX, cei 25 de ani care au urmat inițiativei lui Guilford de mobilizare a forțelor s-au distins printr-un volum mare de cercetări legate de creativitate (prima epocă de aur a cercetării creativității; vezi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cercetarea legăturii climat-produs întreprinsă de MacKinnon (1978), este mult mai în măsură să dezvăluie informații valoroase referitoare la psihologia creativității decât abordările mai limitative. O perspectivă mai amplă este, de asemenea, capabilă să stimuleze volumul de studii despre subiecte relativ neglijate, precum mediul școlar creativ, atitudinile creative sau rolul motivației asupra producției creative. După cum afirmă Renzulli (1991): Noile cercetări din anii ’90 și din secolul următor vor trebui să abordeze „aspectul” intangibil care persistă odată ce s-a explicat tot ce este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au renunțat la testele de creativitate, în ciuda frustrărilor. Matricea morfologică a intelectului elaborată de Guilford Guilford (1950, 1967, 1970, 1975) a stârnit un ecou uriaș în domeniul creativității atunci când a afirmat (1950) că creativitatea este un domeniu de studiu relativ neglijat, afirmație repetată recent (Sternberg și Lubart, 1996). Guilford a stabilit aproape singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
precum Oswald Spengler sau Friedrich Nietzsche, care și-a menținut popularitatea În Europa Occidentală În Întreaga perioadă interbelică 36. Alți oponenți ai progresului aduceau Însă argumente bazate pe ereditate, pe care o considerau un factor al schimbării vital, dar Îndelung neglijat - o forță ce putea acționa pozitiv, dar și distructiv. Prin faptul că au transferat problema progresului din sfera culturală și economică În cea a biologiei, acești intelectuali au redefinit atât problema În sine, cât și soluția sa, care gravitau acum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
el recunoaște importanța luptei de clasă ca motor al schimbării sociale. Totuși, are și unele rezerve privitoare la ponderea atribuită de Marx factorilor economici. Forța militară sau controlul aparatului de stat i se par a fi elemente care nu trebuie neglijate. Nu acceptă nici reducerea luptei de clasă la confruntarea a două clase antagonice: Ea nu are loc numai între două clase, a proletarilor și a capitaliștilor, o regăsim între o infinitate de grupuri cu interese diferite și, mai ales, între
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
p. 17). O altă limită a abordării decizionale este faptul că ea nu se aplică decât în cazul unor materii care au fost deja percepute ca fiind problematice și pentru care se așteaptă o decizie. Or, o formă deloc de neglijat a puterii constă tocmai în a evita ca problemele să devină obiectul dezbaterilor. În acest caz, există un potențial de influență ocultă pe care nu-l putem actualiza nicicum prin abordarea decizională. Abordări combinate și analiza rețelelor Date fiind deficiențele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sufletului care comandă trupul și este localizat în partea mediană a pieptului. în schimb, sufletul este răspândit în tot trupul. Spiritul gândește, el experimentează sentimentele; în ceea ce-l privește, sufletul corespunde principiului vital. Foarte adesea, chestiunea vieții la materialiști e neglijată. Păcat, pentru că uneori am găsi la ei un vitalism pe care tradiția fosilizată ne interzice să-l vedem în acțiune - dat fiind că prima opțiune trece drept antinomică în raport cu a doua... Și atunci, să fie oare Lucrețiu un vitalist? Da
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în sus acolo unde nu este posibilă producerea ei de sus în jos, adică pornind de la instituțiile statului. În acest caz, partenerul căutat de către finanțatori sunt ONG-urile sau așa-numitele Community Based Organizations („organizații comunitare”). Rolul ei nu trebuie neglijat însă nici în societățile unde instituțiile de stat funcționează și sunt recunoscute ca legitime. În acest caz, s.c. poate deveni partener al statului în crearea bunăstării. Pe de o parte, s.c. este consultată atunci când sunt elaborate politicile publice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fost depopulate circa șase mii de localități rurale, au rămas cinci-șase milioane pensionari a fi susținuți de numai patru milioane de persoane active. Se adaugă și multe drame și probleme personale (familii despărțite, copii rămași în grija unor rude, gospodării neglijate și terenuri agricole nelucrate, stagii de pensii incomplete etc.). O țară responsabilă pentru cetățenii săi încearcă să gestioneze fenomenul migrației luând în considerare și perspectiva reîntoarcerii celor plecați și asigurarea condițiilor de viețuire, completarea deficitului de populație, asistența continuă acordată
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
b) beneficiile de asigurări sociale (pensii, ajutoare de șomaj, asigurări de sănătate); c) servicii publice cu caracter universal (precum accesul la educație, sănătate, locuință etc.); d) suportul lărgit al familiei. De asemenea, în analiza serviciilor de asistență socială nu trebuie neglijată nevoia reziduală care se referă la acele nevoi ce rămân descoperite și după intervenția suportului de asistență socială specializat, existent la un moment dat, solicitându-se astfel noi forme complementare de sprijin. Prin sistemul național de asistență socială se înțelege
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
posibilitățile materiale ale familiei. În toate aceste situații, consilierul folosește experiența și creativitatea proprie, resursele și posibilitățile rețelei profesionale din care face parte. Astfel sunt discutate idei și subiecte specifice fiecărui stadiu din dezvoltarea copilului bolnav. De asemenea, nu trebuie neglijate nici nevoile emoționale ale celorlalți copii neinfectați din familia în cauză. Prin urmare, vizitele comunitare reprezintă un prilej pentru asistentul social să cunoască întreaga familie (structură, relații, roluri, comunicare etc.). Când copiii nu sunt dispuși sau nu se simt confortabil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
au fost satisfăcute. Acest nivel implică o evaluare, la locul de muncă, a comportamentului consecutiv training-ului și o măsurare a rezultatelor obținute de participanți. Deși este considerat unul dintre cele mai importante nivele ale evaluării, este de cele mai multe ori neglijat sau chiar evitat. 4. Dacă evaluarea efectelor indirecte este preocupată de modul în care cursanții folosesc în exercitarea profesiei ceea ce au achiziționat pe parcursul programului de formare, evaluarea finală are ca ultim scop măsurarea efectele acestui program asupra performanțelor organizaționale, la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
învață”? Explicați ecuația necesităților de instruire profesională. Comparați eficiența pregătirii la locul de muncă cu cea realizată în afara organizației. De ce credeți că evaluarea efectelor indirecte, practice - deși considerat unul dintre cele mai importante nivele ale evaluării, este de cele mai multe ori neglijat sau chiar evitat? Ce rol au diferențele individuale în procesul de formare-dezvoltare a persoanei? Capitol 6 - Pregătirea profesională: formare - dezvoltare REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 1. Bari, I (2001). Globalizarea și problemele globale. București: Editura Economica. 2. Bee, F., și Bee, R (1994
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mari fidelități. Însă pentru a vă asigura că procesul de colectare a datelor se va derula fără impedimente, este necesar să aveți succes În abordarea celor cinci teme. Toate solicită o anumită răbdare, lucru care a fost de multe ori neglijat, iar acest capitol le va analiza pe rând. Aptitudini necesare cercetătoruluitc "Aptitudini necesare cercetătorului" Foarte mulți oameni sunt atrași de strategia studiului de caz deoarece au impresia că este „ușoară”. Numeroși cercetători În științele sociale - mai ales Începători- cred că
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
realitate continuau să lucreze ca și Înainte. Atunci când dau rezultate, Încălcarea proprietății, ocuparea ilegală și braconajul reprezintă exercitarea unor drepturi de proprietate de facto ce nu sunt precizate În acte. Anumite impozite pe teren și zeciuieli au fost atât de neglijate sau de contestate Încât au devenit literă moartă. Iar diferența dintre ceea ce spun documentele și ceea ce se Întâmplă efectiv la fața locului atinge poate punctul culminant În perioadele de tulburări sociale și revolte. Cu toate acestea, chiar și În vremurile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
numeroase componente fin sincronizate. Prin urmare, presupunea că cetățenii acestui oraș Își vor accepta, cu mândrie, propriul rol modest În cadrul nobilei mașinării urbane construite după principii științifice. Le Corbusier spunea că planurile sale sunt destinate satisfacerii nevoilor semenilor lui - nevoi neglijate sau greșit abordate În orașul existent, pe care el le stabilea pornind de la un subiect uman simplificat și abstract, având anumite cerințe materiale și fizice. Acest om schematizat avea nevoie de o anumită suprafață de locuit și de spațiu deschis
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de acest gen, precum și cele de marketing, au Încercat să demonstreze că economiile la scară se pot realiza prin operațiuni de amploare, mecanizate, În care se investea capital enorm. În afara acestei perspective Înguste, există sute de considerații ce sunt inevitabil neglijate, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Din această perspectivă Îngustă sunt excluse sute de aspecte, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Însă aici, În analiza agroeconomică, agenții umani care adoptă această perspectivă au capacitatea politică, cel puțin pe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
informații mai noi pe temele politice curente în zonă, față de cele oferite de Ubicini și, în special, știri sau reportaje despre Moldova și Iași, al căror rol în istoria mai veche sau mai recentă a Principatelor n-ar fi trebuit neglijat 28. Oricum, observațiile formulate, corecte sau aproximative, dovedeau că atenția mediilor de informare americane pentru soarta Principatelor Române nu fusese cantonată doar la vremea războiului Crimeii și a tratatului de la Paris, ci continua să se manifeste, chiar cu vigoare, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituind în subteranele marilor centre culturale viața culturală locală adevărată, pulsând în tempoul ei modest, dar tenace, persistând în ciuda istoriei făcute și mai ales desfăcute, distruse de cei mari, luptându-se să devină ele însele, dar nereușind niciodată. Europele uitate, neglijate, disprețuite ale Europei. Europele care, odată studiate, ne-ar vindeca de propriile noastre spaime pentru că le-am regăsi, aceste spaime, la foarte mulți alții, și am înceta să ne mai identificăm cu ele“11. Se observă că preocupările și opiniile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]