1,154 matches
-
se poate lipsi de morală; invocând mila lui Dumnezeu, nădăjduim să ne Întărească În intenția noastră de a reuși să ne transformăm dintr-un om moral de ocazie Într-unul pe deplin convins. Adevărata rugăciune nu cuprinde, așadar, urâțenia vreunui negoț! Μ Nu suferă sincer În credință acela care are sentimentul orgolios că a dat mai mult În smerenie decât altul. Μ Nu numai inteligența, dar și memoria poate contribui decisiv la obținerea maturizării noastre, mai ales a celei morale: atunci când
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dată cât și cunoașterea acestei însemnătăți de către emisarii Genovei care au încheiat alianța cu Mihail Paleologul: „De asemenea, /împăratul/ promite și convine să nu îngăduie de acum înainte vreunui latin, cu excepția genovezilor și a pizanilor, să meargă spre a face negoț în Marea Neagră, și cu excepția a lor săi /ai împăratului/, care vor duce banii sau bunurile vistieriei noastre. Căror genovezi nu le va impune interdicții de a merge în Marea Neagră și de a se înapoia cu mărfuri, ci să poată merge
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să locuiască într-un cartier distinct, să practice, pe lângă cămătărie, comerțul cu obiecte uzate, să se ocupe - în cuprinsul regatului - de administrarea finanțelor și de încasarea taxelor vamale etc., dar li s-a interzis să exercite meserii și să facă negoț cu • M. Kriegel, Evreii, în Dicționar tematic al Evului Mediu occidental, ed. J. Le Goff și J.-C. Schmidt, Iași, 2002, p. 250-259. • Koz’ma Pražskij, Cešskaja hronika..., p. 163. • Chr. Lübke, ...und es kommen zu ihnen... Mohammedaner, Juden und
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hi dat banii până acmu să aibă a scoate toată vita în târgu să i-o vânză să hie istovită și să aducă banii la vistieria domniei mele“22. Impunerea acestei dări a însemnat o implicare indirectă a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman. Turcii erau interesați să obțină în cantități cât mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
M. Kogălniceanu, Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei, vol. III, ed. a II-a, București, 1874, p. 100. • N. Grigoraș, Marea răscoală populară din Moldova, p. 219. • Gh. Ghibănescu, Surete și izvoade, IV, nr. 264, p. 278. • Nistor Ciocan, Negoț și neguțători în Moldova veacului XVII, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, XXV/1, 1988, p. 294. • Străbătând ținutul Sucevei sub paza celor care l-au luat prizonier, domnul cerând unei femei o cană cu lapte va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
zona de dominație a Porții, ca urmare a expansiunii otomane în Europa, nu au presupus transformări substanțiale în privința traseelor comerciale din acest spațiu, ci au determinat, mai curând, diminuarea volumului mărfurilor tranzitate și modificarea componenței etnice a celor care practicau negoțul în bazinul pontic și la gurile Dunării. Armenii, recunoscuți până în • Grigore M. Buicliu, Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor, p. 8. • Pravila de la Govora, 1640, f. 56. • Melchisedek, Chronica Romanului și a Episcopiei de Roman, partea I, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
către și dinspre Orient, vor lăsa locul altor negustori cu mai multă inițiativă. Noii comercianți sosiți din răsărit se vor statornici în țările române, dar și în orașele galițiene recunoscute până atunci ca focare ale vieții armene 29. Înlocuirea actorilor negoțului a fost însoțită de răspândirea acuzațiilor de erezie venite din partea grecilor dar și de reacția armenilor amenințați să-și piardă poziția privilegiată dobândită anterior. În ciuda acestor tensiuni, ele nu vor degenera într-o reeditare a persecuțiilor religioase făptuite la mijlocul veacului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
armeni să părăsească Moldova. De altfel, N. Iorga, evocând începuturile trecerii lor în Ardeal, nu amintește de amestecul acestora în tulburările de la sfârșitul secolului XVII, fiindcă părăsirea Moldovei nu s-ar fi datorat unor motive politice proprii, ci numai împiedicării negoțului și suferințelor îndurate de negustori în timpul războaielor turco-polone, propunând o perioadă mai largă pentru deplasarea lor peste Carpați 39. Anul 1672 desemnează astfel doar începutul procesului de emigrare. Atunci numai o parte dintre ei, în frunte cu episcopul Minas, starostele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a oferi însă și trimiteri la sursele din care au fost desprinse acele nume. primăvara anului 1672. Încercarea autorităților orașului de a-i impozita a atras protestul celor care declarau că locuiesc în Moldova, aflându-se în Transilvania doar pentru negoț 41. Inițial, mulți dintre cei care au pribegit nici nu au dorit ca plecarea să fie definitivă. Garantarea libertății cultului și reînnoirea, după mazilirea lui Gheorghe Duca, de către noul domn Ștefan Petriceicu a privilegiului acordat Episcopiei armene, precum și scutirile oferite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pe lângă urmările politice pomenite, și consecințe în plan economic și demografic. După 1672, Țării Moldovei i se va impune obligația de a aproviziona trupele turcești staționate în teritoriile cucerite, deturnând astfel o parte din ceea ce mai supraviețuise până atunci din negoțul cu produse destinate Europei Centrale. Schimburile comerciale cu Ardealul, și mai ales cu Bistrița, au fost și ele afectate, fiind de multe ori blocate drumurile din cauza instabilității politice 43. Introducerea unor noi dări în produse și muncă a împovărat sarcinile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și legăturile matrimoniale. Și cele de ordin economic au lăsat urme în spațiul românesc datorită drumurilor de comerț care uneau orașele Poloniei cu cele de pe țărmurile Mării Negre, și de aici cu căile maritime înspre Orientul îndepărtat sau marile centre de negoț ale Italiei 24. Istoricul Mihai Răzvan Ungureanu a surprins pentru intervalul dintre 1630-1647 prezența negustorilor evrei ashkenazim ce locuiau zona circumscrisă Galiției, Bielorusiei și Poloniei sudice 25 în Moldova, profund implicați în comerțul cu vite sau în vânzarea unor produse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fundamental îl reprezintă realizarea idealului național, în întregimea lui: „Nu pot admite însăși concepția problemei naționale, care se afirmă tot mai mult în opinia publică: nu pot admite opunerea Ardealului Basarabiei, nici trocul unei provincii românești pentru alta - acest dezgustător negoț al sufletelor românești. • A. Corteanu, Psihologia politicii neutrale române, evoluția opiniei publice și eventualitățile intrării în acțiune, în „Viața Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 88. Redacția preciza, într-o notă: „Deși nu împărtășim unele afirmațiuni și concluziuni ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu putea triumfa pe tărâm simbolic decât pierzând în plan economic. O asemenea contradicție dădea naștere unor reprezentări ambivalente ale burghezului și ale intelectualului: primul, client de negăsit, solicitat și disprețuit în același timp, al doilea, prinț al spiritului făcând negoț, vrând-nevrând, cu intimitatea sa cea mai secretă 122. De simpatia lui se bucurau toți cei care refuzau servituțile vieții utilitare: săracii și mai ales declasații, cei pe care prejudecata burgheză îi excludea (boemul, pictorul, prostituata, actorul, nobilul ruinat) și care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și se interesează mai des de ceea ce se întâmplă în țară, arătându-se satisfăcut de mazilirea „tiranului” Alexandru Moruzi. Ș. e un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
un memorialist ingenuu. SCRIERI: [Scrisori], în N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
de viespi, la Teatrul „Regina Maria” în stagiunea 1929-1930, piesa va suferi câteva modificări, publicului oferindu-i-se varianta definitivă în spectacolul Naționalului bucureștean din primăvara anului 1933. Satiră vizându-i pe latifundiarii ciocoi, ajunși la opulență prin arendășie și negoț cu cereale, Gaițele supune unui comentariu caustic atmosfera de calpă solidaritate familială și de suficiență grobiană în care se complac membrii clanului Duduleanu. Indivizi cu pretenții ridicol aristocratice, ei au rămas, în fond, definitiv legați de mentalitatea târgului provincial, de unde
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
nu-mi vor Încărca bagajul, fiind mai puțin voluminoase și, pe de altă parte - adăugară ei -, voi putea scăpa oricând de ele, obținând un profit considerabil de pe urma lor. Pentru aceasta am luat legătura cu una dintre principalele firme care făceau negoț cu piei de samur, iar aici am avut ocazia să-l cunosc personal pe guvernatorul acelei regiuni, cu care m-am Întâlnit Întâmplător. Am Încheiat afacerea În prezența sa. Negustorul se mulțumi cu un profit de zece la sută, fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
proiect de factură raționalist-liberală a început opera de modernizare prin apariția în cadrul societății românești a câtorva fenomene noi: a) nașterea burgheziei românești, denumită în epocă clasa boiernașilor comercializați sau a micilor boieri agrarieni, apărători ai principiilor liberale și interesați de negoțul cu produse agricole; b) geneza unor practici sociale moderne, precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor, „plămădind pas cu pas o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1925/1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei, care, alături de capitalul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
timpul liber. Îi vom descrie pe rând. Cel mai mare grup era format din cei ce practicau micul trafic pentru nevoile gospodăriei. Aceasta însemna cumpărarea de bunuri care lipseau din România, dar cu care nu se intenționa să se facă negoț. Cei mai mulți oameni cu care am vorbit au spus că nouă oameni din zece mergeau în Ungaria pentru a compensa lipsurile de diferite bunuri de consum de care era nevoie în gospodărie. O femeie care în anii ’80 folosea micul trafic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ajuns acolo o dată cu războiul. Așa a cunoscut-o pe mama, s-au căsătorit și au întemeiat, pe parcurs, o gospodărie frumoasă. A.N.: Păi, să adâncim puțin... Ei ce făceau? N.I.: Erau agricultori. Tata, spirit întreprinzător, s-a ocupat cu negoțul, cu un atelier de cizmărie. A fost nevoit să facă de toate pentru că era străin de sat și trebuia să răzbească. A.N.: Interesant. De ce străinii trebuiau să facă mai mult pentru a se afirma? N.I.: Trebuia să se impună
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Nicolaus Aurelia, 4 apartamente, București, str. Iovita 23 5321. Niculescu Adelina, 3 apartamente, București, str. P. Rudeanu 27 5322. Novac Albert, moștenitor Crovo Novac, 6 apartamente, București Calea Griviței 228 5323. Nicolau Paula, 4 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 38 5324. Negoțul Romanescu Ș.A. Comercială, 9 apartamente, București, str. Buzești 50, str. Polizu 60, Calea Griviței 111 5325. Niculescu Eugenia, 6 apartamente, București, str. Buzești 54, Intrarea Cobalcescu 2, 3, 4 5326. Nica Ț. Ion, 7 apartamente, București, B-dul Nic. Titulescu 33 5327
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de Bășești 34, str. G-ral Salmen 13. 8491. Teodorescu Pândele, 4 apartamente, București, str. Agricultori 108. 8492. Valausehy D. Ana, 2 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 48. 8493. Alexandrescu Gh., 3 apartamente, București, str. D-na Oltea 74. 8495. Bancă Negoțului, 2 apartamente, București, str. G. G. Assan 3 8496. Bacal Iosif și Tivia, 3 apartamente, Botoșani, Calea Națională 184. 8496. Bancă de Comerț din București Ș.A., 2 apartamente, București, str. Eugen Carada 5, Brăila str. Dianei 2. 8497. Bratasanu Virginia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Eugen Cialâc. De la numărul 27-29/1933 apare cu titlul „Pământul”. Articolul-program afirmă că publicația vrea să fie un „sprijinitor de fiecare clipă al agriculturii și al plugarului mare sau mic”, precum și un „prieten al tuturor claselor sociale și apărătorul intereselor negoțului, industriei și meșteșugarilor”. Programul este reorientat începând din 1934, în special prin interesul acordat problemelor de literatură. Revista inițiază câteva anchete literare, la care răspund scriitori de seamă ai epocii: Rosturile publicațiunilor de provincie (N. Iorga, I.A. Bassarabescu, Eugen
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
Ovreiul sau, după poreclă, Cilibi, ceea ce în limba turcă înseamnă „înțeleptul”. Se trăgea dintr-o familie cu zece copii, soarta lovind crunt pe părinți, dintre toți numai el rămânând în viață. Neștiutor de carte, M. și-a câștigat existența cu negoțul ambulant de mărunțișuri pe Podul Calicilor de lângă Tribunalul din București sau prin târgurile muntenești, ademenindu-și clenții cu vorbe meșteșugite: „O gheată pe bani, alta de pomană” sau „Marfă ruptă gata pe un sfanț bucata”. Curând îi vine ideea să
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
un cosmos spiritual, iar cimitirul, troițele sau biserica sunt tot atâtea mărci ale permanenței sacrului. Unii cărturari se ocupă metodic de zestrea locului sau a pământului, în timp ce alții „pierd vremea” consemnând profilul alterității, descoperind instrumentele comparației și învățând regulile de negoț cu reprezentanții unor lumi necunoscute (cum a fost cazul cu descoperirea culturală a Asiei). Uneori, ambele dispoziții își fac loc în aceeași personalitate. La fel, unele reviste discută „specificul” românesc, altele sunt obsedate de „integrare” și „universalitate”. Cu rădăcini în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]