5,394 matches
-
organe administrative, chiar dacă în final concluziile acestor organe sunt cenzurate de către instanța de contencios administrativ, fiindcă nici această instanță nu este îndrituită să procedeze la verificarea legalității actelor de executare silită, în caz contrar substituindu-se, în mod nelegal, instanțelor de executare silită. Înalta Curte are în vedere în acest sens considerentele Deciziei nr. 810 din 27 septembrie 2007 a Curții Constituționale referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 și art. 59 alin. (1) lit. b) din
DECIZIA nr. 1.649 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257609]
-
actelor întocmite de procurorii din subordine. Simetric acestui drept de verificare, legiuitorul național a instituit, tot cu caracter general, și posibilitatea procurorului ierarhic superior de a invalida prin infirmare actele supuse verificării, în cazul în care apreciază că ele sunt nelegale sau netemeinice. Sub acest ultim aspect, prevederile art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară consacră explicit facultatea procurorului ierarhic superior de a infirma motivat soluțiile adoptate de procurorul din subordine, în ipoteza menționată. Prin urmare, în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
riscurilor, cât și în combaterea practicilor neconforme. Schimbarea cadrului juridic de încadrare a sancțiunilor O problemă cu care se confruntă organele judiciare o reprezintă modul de stabilire a prejudiciilor create în urma marcărilor, tăierilor și exploatărilor de arbori în condiții nelegale, evaluări care, cel mai adesea, sunt contestate cu succes în instanțele de judecată. Clarificarea și înăsprirea sancțiunilor presupun schimbarea încadrării din contravenții silvice în infracțiuni pentru acele fapte care aduc o atingere gravă relațiilor sociale cu privire la protejarea pădurilor
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
o prezumție de nelegalitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Prin urmare, ca efect al adoptării actului normativ criticat, toate procesele-verbale care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții fiind obligați să formuleze plângere contravențională, contrar regulii conform căreia procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate. Împrejurarea că norma nou-introdusă este derogatorie și imperativă rezultă din analizarea comparativă a formulei utilizate în textul art. 36^1, potrivit căreia
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
se observă că, în adoptarea acestei legi, s-a plecat de la o premisă greșită, aceea că toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției prin care s-a aplicat avertismentul sau amendă care nu depășește 3.000 de lei sunt nelegale, contrar jurisprudenței Curții Constituționale. Instanța de contencios constituțional a statuat în numeroase decizii că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumția de care
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
din 4 iulie 2019). Or, prin reglementarea obligativității de a completa formularul de plângere contravențională se deturnează prezumția de veridicitate a procesului-verbal contravențional, considerându-se că cele prin care s-a aplicat avertisment sau o amendă de valoare redusă sunt nelegale, în timp ce, pentru aplicarea unor amenzi mai mari, contravenientului i se păstrează libertatea, dreptul de a alege dacă formulează sau nu plângere în fața instanței de judecată competente. În considerentele Deciziei nr. 266 din 7 mai 2014, Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
la rezolvarea temeinică a cauzei. Din acest punct de vedere, normele propuse prin legea criticată nu cuprind nicio precizare referitoare la aceste aspecte, creând astfel premisele încălcării dreptului la apărare. În practica instanțelor de judecată, s-a decis că este nelegală hotărârea în cazul în care instanța de fond a soluționat cauza fără a proceda la citarea martorului semnatar al procesului-verbal de contravenție, fiind afectată prezumția de nevinovăție a celui împotriva căruia statul formulează o „acuzație“, soluția reprezentând o ingerință nejustificată
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal. Art. 28 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, criticat în speță, atestă faptul că în situația în care anterior, prin intermediul unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, s-a pus în vedere beneficiarului să intre în legalitate, dar
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă). Având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că sintagma „în calitate de membri ai lotului național“ din art. 7 al Ordinului Ministerului Educației nr. 3.890/2011 este nelegală, întrucât adaugă la prevederile Legii nr. 235/2010 în a cărei aplicare a fost emis ordinul, motiv pentru care va dispune anularea acestei sintagme. În temeiul art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la solicitarea reclamantului, instanța îl va
SENTINȚA nr. 176 din 18 decembrie 2018 () [Corola-llms4eu/Law/261364]
-
a invocat următoarele motive de nelegalitate ale actului contestat: • H.G. nr. 1.041/2003 încalcă principiul ierarhiei actelor juridice prevăzut de art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; • H.G. nr. 1.041/2003 este nelegală întrucât a fost adoptată în lipsa avizului consultativ prevăzut obligatoriu de Legea nr. 109/1997 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social; • H.G. nr. 1.041/2003 aduce atingere dreptului de proprietate așa cum este reglementat de Constituție, Codul civil și CEDO
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
cererii de chemare în judecată prin raportare la termenul de 30 de zile stabilit prin prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, în speță, sesizarea de către recurenta-reclamantă S.E.E. - S.A. a instanței de contencios administrativ a fost făcută în mod nelegal, cu încălcarea prevederilor legale anterior menționate. Astfel, prin art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a fost prevăzut un termen de 30 de zile de la comunicare în care persoana care se consideră vătămată poate formula plângere prealabilă împotriva
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când
DECIZIA nr. 311 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260580]
-
că, în mod corect, prima instanță a respins excepția inadmisibilității în contextul în care prin Notificarea transmisă universității, înregistrată sub nr. 16.573/5.08.2021 (f. 52 dosar fond), intimatul-reclamant a solicitat revenirea asupra hotărârii senatului universității contestate, considerând solicitările din conținutul acesteia nelegale și abuzive. Acest aspect a fost clarificat prin adresa completatoare (f. 53 dosar fond), în sensul că solicită anularea art. 1 și 2 din Hotărârea senatului nr. 29/20.04.2021. Față de natura actului administrativ, având în vedere dispozițiile art. 7 alin.
DECIZIA nr. 50 din 13 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260397]
-
privire la legalitatea probațiunii, s-a reținut că în camera preliminară pot fi supuse controlului judecătorului aspectele referitoare la nulitatea absolută sau relativă ori la excluderea unor probe care, potrivit art. 102 din Codul de procedură penală, vizează numai probele nelegale, probele obținute prin tortură și cele derivate din acestea. ... 16. În aceste condiții, Curtea a constatat că judecătorul de cameră preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece
DECIZIA nr. 116 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258222]
-
incompatibile cu funcția deținută de către salariat, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 279 din 23 aprilie 2015. În acest caz, este de domeniul evidenței că decizia de suspendare are un caracter nelegal, fiind întemeiată pe un text de lege care nu mai este în fondul activ al legislației ca urmare a constatării neconstituționalității sale. Salariatul trebuie să formuleze o contestație împotriva deciziei de suspendare a contractului individual de muncă, prin care să
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
Separare Invaliditatea, inaplicabilitatea sau ilegalitatea vreunei dispoziţii (sau a unei părţi dintr-o dispoziţie) a acestui Acord în baza legilor oricărei jurisdicţii nu va afecta validitatea, aplicabilitatea sau legalitatea celorlalte prevederi. În cazul în care o dispoziţie invalidă, inaplicabilă sau nelegală ar fi validă, aplicabilă şi legală prin eliminarea unei părţi din cadrul acesteia, dispoziţia se aplică cu orice fel de modificare necesară pentru ca intenţia comercială a Părţilor să-şi producă efectele. Publicitate Beneficiarul va lua măsuri adecvate de informare
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257698]
-
distruse. În situații excepționale, dacă măsura confiscării este luată în mod greșit, se dispune, potrivit legii, restituirea bunurilor sau, dacă bunurile nu mai există, restituirea contravalorii acestora. ... 9. Prin avere ilicită se înțelege bunurile dobândite în mod necinstit, pe cale nelegală, care nu pot fi justificate în relație cu venitul legal al persoanei în cauză. Potrivit Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la 31 octombrie 2003, ratificată prin Legea nr. 365/2004, fiecare stat parte al Convenției, „conform Constituției și principiilor fundamentale
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
una dintre următoarele soluții: [...] 2. admite apelul și: [...] b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când
DECIZIA nr. 437 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263191]
-
are posibilitatea să ajungă în fața unei instanțe care să îi analizeze într-un termen optim acțiunea în anulare a actului administrativ normativ care a stat la baza emiterii deciziei individuale de carantinare și, chiar dacă actul administrativ normativ este nelegal, aplicabilitatea lui nu va putea fi înlăturată de către instanța care soluționează acțiunea în anulare a deciziei individuale de carantinare, acțiunea fiind respinsă. Sunt înfrânte astfel dreptul la libertate individuală garantat de art. 23 din Constituție și art. 5 alin.
DECIZIA nr. 380 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262302]
-
exclusiv procurorilor-șefi direcție [art. 68 alin. (3) și (4) din proiect]. Doar procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este abilitat să infirme, motivat, măsurile și soluțiile adoptate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice, interpretare ce rezultă atât din faptul că prevederile alin. (4) au natura unei norme speciale și derogatorii în raport cu reglementarea de la alin. (3), cât și din utilizarea în redactarea alin. (4) a adverbului „numai“, care indică
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
a stabilit faptul că măsurile și soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. De asemenea, măsurile și soluțiile adoptate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-șef al direcției, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. ... 107. În ceea ce privește criticile referitoare la conducerea Institutului Național al Magistraturii, care nu mai este realizată de Colegiul științific, ci de directorul institutului, arată că, potrivit Constituției, propunerile de numire, promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Măsurile și soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate în scris și motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice. (4) Măsurile și soluțiile adoptate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate în scris și motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate în scris și motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-șef al direcției, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice. ... – Art. 70: (1) Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii. (2) Organele de poliție judiciară își
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
superior din aceeași circumscripție; dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine; soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice, iar lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror. ... 185. Totodată, Curtea a reținut că procurorii nu pot invoca o poziție de independență, asemenea judecătorilor, din moment ce activitatea acestora se desfășoară sub control ierarhic și sub
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]