685 matches
-
câmpii, din care până și natura s-a retras, totul e posibil, stă să fie. Interval al posibilului însuși, ca simplă învăluire luminoasă venită de departe, "țesut dintr-o urzeală de lumină", imagine prin transparența căreia se vede doar deschiderea nelocuită, limpezimea pură a inaparentului. În golul limpezit ce stă în așteptare ceva apare pe neașteptate; apariție care nu se conturează însă cu limpezimea mediului în care apare, figură informă, ce pare și apare, fără a putea fi recunoscută drept ceva
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu noi, în inima în care începutul se poate spune: Dar în inima ta a intrat/ Un călător al drumurilor înalte". Călătorul drumurilor înalte - poezia Naturii ce naște poemul 7 - vine de departe, dar nu din trecut sau din nevăzutul nelocuit, ci de altundeva, din imprevizibilul miraculos al neînceputului, al posibilului pe care nu îl vedem, dar care se arată în chiar nașterea și desfășurarea poemului: marea imagine sau pro-misiunea creației. Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea Cum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
41, vestește și rostește, arată ceea ce nu se vede: interiorul unui poem. "Ce limb se-ntemeiază-aici?", "ce duh își are cuibu-aici?", "dar cine se rostește-aici?". Aici nu denumește spațiul identificabil al unei prezențe și nici nu trasează perimetrul nelocuit al absenței. E locul unui neloc, locul fără loc, intermediul unui limb transparent, cuibul gol al posibilului: "un vid în care noimele se-arată/ ca aburi pe-o miriște arată". Ceea ce apare în golul apariției este chiar faptul de a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căsătorește cu Sofia Paleologul, nepoata ultimului împărat bizantin. Fiul lui, Ivan cel Groaznic, va lua titlul de "țar", traducerea slavă a suvîntului "Cezar". Ivan al IV-lea continuă acțiunea tatălui său, extinzînd spre sst teritoriul Rusiei: pămînturile asiatice, imense domenii nelocuite, nu cunoscuseră pînă atunci decît trecerea cavalerilor veniți din stepele meridionale. Împingînd frontierele Europei orientale pînă la coastele Pacificului, comercianții și colonii ruși instalează adevărata frontieră între Asia și Europa, de-a lungul munților Asiei centrale mai degrabă decît de-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
și alerg înspre sunet. Trag ultima salvă, ce tâmpenie! Nicio reacție. Prind iar porcul și îmi continui drumul. Ajung la o fermă veche. Au fire de telefon, dar e încuiat. Arcade noi la ferestre și șindrilă proaspătă, dar ferma e nelocuită. Deodată apare helicopterul. Zboară deasupra casei. Porcul priponit de catargul pentru steag. Din aer se aruncă un obiect rotund. Alerg într-acolo, convins că e un mesaj sau o capsulă de telefon. Era o grenadă, apuc să mă feresc înainte de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
din Moldova, Budjek a intrat în Țara Românească, locuită - după însăși scrisoarea papei Grigore al IX-lea din 14 noiembrie 1234 - de români, numiți în textul latin Walati, care țineau ritul grecilor. El nu s-a avântat, însă, în Bărăganul nelocuit pe atunci, care fiind în calea tuturor invaziilor, a fost părăsit și de majoritatea cumanilor trecuți peste Dunăre sub hanul Ioan și căpetenia Soronius, ci în regiunea de dealuri, locuită de români, și spre munți. Medicul persan din Hamadam, Rașid-ed-Din
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
aurită. După plecarea lui Mengli Ghirai în Crimeea, tătarii, comandați de Murtaza Mârza, au rămas să se stabilească în jurul cetăților, pentru a le apăra. Ei au pustiit regiunea de jos a Moldovei în așa măsură încât au făcut-o de nelocuit. După vreo patru ani de pustiiri continue, nemaiavând ce prăda și din ce trăi, o parte din ei a cerut învoierea lui Baiazid să se înapoieze la Perecop, o parte a trecut și s-a stabilit în Dobrogea, iar o
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
km) în jurul insulei. Or, o asemenea suprafață se suprapune într-o parte semnificativă cu platoul continental și zona economică exclusivă aferentă litoralului românesc al Deltei Dunării. Argumentul forte al României este, însă, acela că Insula Șerpilor este doar o stâncă nelocuită și nu are drept la platou continental și la zona economică exclusivă. Disputa nu este pur teoretică, și nici nu ține de nu știu ce ambiții deșarte ale celor două țări. Ea are un obiect foarte clar și pragmatic: în subsolul platoului
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
cu ele pe cetățeanul Ioan Nan, salariat al autorităților austro-ungare în calitate de cantonier pe tronsonul de drum al comunei Fundata, locuitor al satului Drumul Carului, partea de sus dinspre Fundata, vecin al bunicului meu. Casa lui nu mai există, a fost nelocuită în anii copilăriei mele și apoi dărâmată de strănepoții lui, mutați în Brașov. Oamenii din sat considerau că acesta nu s-a dovedit un bun român, întrucât nu a avertizat în calitatea sa de cantonier despre locurile unde erau instalate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de bine și Teroarea scăderii contului în bancă... Teroarea din Amityville, sub fațada de povestire cu stafii, este de fapt o cursă a decăderii financiare"7. Și filmul Poltergeist prezintă o casă ce decade treptat, dar inexorabil. Camerele devin de nelocuit, aparatele și instalațiile fie nu mai funcționează, fie că o fac, dar nu se supun comenzilor, aparatele de uz casnic și jucăriile se dezmembrează. În cele din urmă, casa se prăbușește la modul propriu și familia trebuie să fugă. Alegoria
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dihori). Deasupra lăzii se așezau în straturi: cuverturile, lăicerele, scoarțele, palitarele, țoalele de lână și de buci (de cânepă) și peste ele plapomele, chilota și pernele (mari și mici). Lada se așeza pe două lăiți în "casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu ținta finală valea marelui Lac Sărat, unde se opresc la 24 iulie 1847. Cei rămași În urmă au sosit ulterior. Astfel a Început munca mormonilor, oameni corecți, muncitori, care au ridicat producția acestui stat, la Început considerat ca de nelocuit. Brigham Young, muncitor inteligent, bun orator, le a captat Încrederea, le-a ales terenurile cele mai bune. Au construit În Salt Lake City un templu măreț a cărei construcție a durat 40 de ani (1853-1893) și un tabernacol unic În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ei pânza de apă freatică. Noi avem din ce în ce mai puțină apă. E un coșmar. De fiecare dată când mă întorc în țară, nu mai recunosc peisajul. Spațiile noastre se îngustează văzând cu ochii. Oamenii pleacă. Palestina va deveni o țară de nelocuit. Peste douăzeci sau treizeci de ani, va veni o zi în care un israelian va zice: Enough is enough." Ne conduce până la ușă, se uită în ochii mei: "Luptăm de patruzeci de ani, de o viață întreagă, n-o să ne
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tuturor celor care se devotează cercetărilor științifice. E un loc de pace. Totuși aici are loc un război neostenit pentru a cuceri tainele încă nepătrunse ale vieții. Bustul lui Pavlov. Statui ale cânilor sacrificați pentru știință. Casa lui Pavlov, rămasă nelocuită după moartea lui, cu tot ce cuprindea în două etaje, e de lemn. Vineri, 29.VI Din vremea însorită a Leningradului, revenim în ploaia Moscovei. Sara, spectacol la operă. Muzică simfonică, arii, fragmente de operă d-na Pantofel (Slovei) danțuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
potcoavă a Caucazului", care este mai mare, dar nu are bogăția de vegetație și varietatea de culori a acestei potcoave. În Caucaz, configurația reliefului este mai pronunțată, mai abruptă, văile mai adânci, dar acolo totul este foarte sălbatic și aproape de nelocuit, pe câtă vreme aici zona este plină de viață, nuanțele de verde sunt atât de variate că aproape ai senzația irealului. Mulțumesc prietenilor români pentru acest nesperat cadou care îmi va rămâne bine fixat în memorie. Se apropie de mine și îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nici pentru familia lui: unchiul, tanti Ana și Viorica, elevă. Într-un ansamblu de clădiri situat pe Calea Victoriei nr. 200, lângă biserica Italiană, al cărui chiriaș principal era cumnatul unchiului Aurel, cornistul Orchestrei Filarmonice, Gheorghe (Ghiță) Dimitriu, era o cămăruță nelocuită, care pentru o sumă relativ redusă ne putea fi pusă la dispoziție: mie, unei rude de-a lor, Nistor, student la Silvicultură, atunci În cadrul Universității din București și colegului și prietenului meu sibian, Gheorghe Rădoi, student la Matematică. Am primit
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
minereul. Acestora, însă, li se adaugă numeroase alte izvoare istorice, care vor creiona împreună istoria locală hușeană. II. EVOLUȚIA POPULAȚIEI HUȘILOR O zonă dăruită de la natură cu toate cele necesare traiului este puțin probabil să fi rămas vreodată, pe parcursul istoriei, nelocuită, iar acesta nu a fost, nicidecum, cazul Hușilor. Teritoriul orașului Huși a fost locuit din Neolitic, fapt dovedit de descoperirile arheologice, până în Epoca Modernă. Zona limită a târgului medieval se află între străzile Ștefan cel Mare, general Gheorghe Teleman și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1940, seceta cumplită din 1946-1947), cât și unele boli contagioase. Ca urmare a dezvoltării micii industrii, conform recensământului din 1912, populația orașului a sporit până la 15.652 de locuitori. Orașul cuprindea 3.123 clădiri locale și 1.238 clădiri nelocuite. În prima parte a secolului al XX-lea, în condițiile în care au avut loc mari pierderi de vieți omenești în timpul Primului și, mai ales, al celui de-al Doilea Război Mondial, demografia cunoaște oscilații, momente de creștere lentă sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este exclusă și că ne roagă să ne alegem noi locul unde voim să mergem, căci el nu știe ce să spună: Florica fiind etapă germană, Herești, pe care dânsul îl găsise crezându-l în bună stare, se dovedi de nelocuit. Eu am protestat din nou că nu mă duc nicăieri de bunăvoie, după cum am spus-o lui Mackensen, ci numai silită, dar că el poate cerceta ce este la Dărvari și să ne ducă constrânse acolo. Stând de vorbă mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ieșeam pentru prima oară din București în această direcțiune, pe Valea Prahovei. Era o vreme de toată frumusețea, după o ploaie bună. Cu cât înaintam spre munți, cu atât vedeam urmele războ iului: la Breaza, multe case distruse și multe nelocuite; la Sinaia, aproape toate vilele părăsite și ruinate, afară de a lui Costinescu, unde fusese Kommandantura, a lui Take Ionescu, unde locuise un comandant, și a lui Plagino, nebănuită în frumosul ei parc. Ci mitirul german, așezat ca o sfidare între
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mine, acea femeie a omorât Florica. Florica a intrat în rândul morților pe care nu i mai pot vedea, dar cu care trăiesc în inima mea, de unde nimeni nu-i poate nici scoate, nici întuneca. Pe an ce trece, casa nelocuită, ca un foc neîntreținut, se stinge. Ura, ce totdeauna a manifestat chiar lui Ionel, își face opera. Nimeni nu mai merge măcar pe o noapte acolo. După grozava-i boală de acum un an, Dinu n-a fost măcar invitat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși, rezultă că plantele, pe frunzele cărora se bazează Întreaga biosferă, datorează mult acelor anonime și nevăzute microorganisme din sol. Cât despre om, ce să mai vorbim... “Radiosfera”, 20 noiembrie 1995, ora 9,43 57. O lege fără
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
al casei, din cauza lipsei lemnelor de foc. Aici, cu vreascurile pe care le mai putea rupe din gardul curții sale, își mai încălzește trupul bolnav și obosit. Ungherul avea vreo 3 metri lungime și 1,5 metri lățime, era de nelocuit. Ne invită înăuntru, dar ne oprește să ne descălțăm, zicând că-i tare frig și putem răci. Spun măicuței că, pe lângă ajutoarele din America, i-am adus niște mesaje înregistrate pe casete audio. Mesajele au fost ascultate de măicuța cu
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
dealul Copoului, acolo unde pe strada Fagului, o stradă plină de hârtoape, locuia familia din partea tatălui. Tata locuise undeva pe malul Bahluiului, dar prin anii ’30, în urma unor inundații, familiile sinistrate primiseră loc de locuință pe dealul Copou, o zonă nelocuită atunci. Un an am locuit în casa bunicii. Îmi amintesc de o bătaie încasată mai mult pe nedrept; fiind la piață cu mama, mi-a dat la un moment dat o plasă, iar eu punând-o jos la un moment
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
la studii în Germania a rămas acolo unde și-a întemeiat o familie. Menajera era o femeie foarte cumsecade. Când veneam cu Peidy ne aștepta cu dulciuri făcute de ea care pentru noi erau minunății. La prima vedere vila părea nelocuită, scara din piatră, accesul direct în vilă era blocat cu niște bârne și scânduri, astfel se intra pe poarta de acces al trăsurilor care nu era încuiată, parcă aștepta să fie deschisă larg pentru trăsurile de odinioară care soseau cu
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]