1,009 matches
-
Și iubire...și credință Ca-mpreună mic și mare Să pornim spre-albastra zare S-ajungem la biruință! O, CE MĂREȚ EȘTI TU, IUBITUL MEU ! În mintea mea, captivă în iubire, Pictez cu gândul chipul Tău iubit... Și moi penelul în nemărginire Te colorez cu slavă și mărire Iar pe fundal pun dor nemărginit... Cu sufletul tânjind în Duhul Sfânt Pornesc în zbor spre mega-galaxii... Cu îngeri și arhangheli să Îți cânt, Să sorb dulceața, mierea din Cuvânt... Să Te-ntâlnesc acolo
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
și strig: - Vântule, vântule, unde călătoresc clipele, spune-mi? Vântule, năucule, unde se duc gândurile trăirile, iubirile, visele, miresmele, culorile și imaginile zilei trăite? Vântule, vântule, unde-mi sunt filele trecutului? De parcă aș fi uitat drumul spre mine, în umbra nemărginirii trec prin unda oglinzii tăcute, vreau să ies, prin coloana cerului, din vârtejul acestui prim vis spre celelalte ceruri, ultima barieră o străbat pe puntea îngustă și lungă cât un curcubeu. Oare, clipa aceasta o voi regăsi mâine dispusă să
ATINGEREA TIMPULUI (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353060_a_354389]
-
de transfigurare!) Poezia poate fi citită în mai multe chei, ceea ce-i dă o tentă polisemantică, sporindu-i misterul și valoarea de „bun” metafizic! ... ... ... ... ... ... „În ce,/ nu știu nici astăzi prea bine,/ credeam./ Poate în Pasărea Phoenix -/ verticală nălucă/ spre nemărginire./ Poate în glasul de cerb -/ Violoncel/ cu corzi din argintul izvorului;/ în bobul de strugure greu:/ „Acesta e sângele Meu!”//... Au fost odată,/ demult,/ albastre,/ și 'nalte de tot,/ Temple - Iubiri.” (Poezia „Credeam...”). Căderile în vrie își au rostul lor
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
fost odată,/ demult,/ albastre,/ și 'nalte de tot,/ Temple - Iubiri.” (Poezia „Credeam...”). Căderile în vrie își au rostul lor. Doar așa aerul ascensional își va avea mereu păsările lor Phoenix, gata de a reînvia, pentru noi șanse. Spre ce? Înspre nemărginire! Oare nu spre aceasta tinde omul romantic schopenhauerian, în sânul filosofiei căruia Mariana Cristescu se simte așa de bine? Superbă mi se pare definiția cerbului, „violoncel, cu corzi din argintul izvorului...” (un altfel de „mistreț cu colți de argint” ionaugustindoinașian
ŞAPTE POEME NEPROHIBITE, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353216_a_354545]
-
mierea, cea depusă-n struguri. Când valurile verii sunt prea calde Și se topește pe nisipuri firea, Ne răcorește marea cu smaralde, Care, în ochii mari, aprind privirea, Iar dragostea coboară să se scalde, Că și-a găsit în ei nemărginirea. ALBASTRU Mai sus decât abisurile mării, Mai jos decât tăriile din ceruri, Acolo regăsim în mii de feluri Nemărginirea vie a-ntrupării. Și în banchizele ce cresc din geruri, Din valuri răscolite-n spuma sării, Ce se aleargă până-n dunga zării
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
marea cu smaralde, Care, în ochii mari, aprind privirea, Iar dragostea coboară să se scalde, Că și-a găsit în ei nemărginirea. ALBASTRU Mai sus decât abisurile mării, Mai jos decât tăriile din ceruri, Acolo regăsim în mii de feluri Nemărginirea vie a-ntrupării. Și în banchizele ce cresc din geruri, Din valuri răscolite-n spuma sării, Ce se aleargă până-n dunga zării, Spre luminoase și înalte țeluri. Ne căutăm pe drumuri ratăcite, Știm și cărarea care să ne scape, Dar sufletele
CURCUBEU de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352593_a_353922]
-
de plopi de stele... de ea... luna cea de atunci și cea de acum alunecă pe umeri de umbre se ascunde în teii care ard în neliniști și tremură prin tăcerea cerului aud murmur din ultimul dor la ziua ta nemărginirea cântă Referință Bibliografică: Și azi plopii sunt fără soț (lui Eminescu) / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 802, Anul III, 12 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ana Maria Gîbu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
ștrengar a luat-o haihui prin lanurile verzi, Fugar într-un picior prin iarbă înfiorata de atâta tinerețe, Hoinărind printre fluturi și maci roșii aprinși, Înnebuniți de doruri abia încolțite În suflete tinere, zburdalnice, jucăușe. Ochii deschiși nu pot cuprinde nemărginirea verde, si-albastra și frematanda, Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul vieții. Mă simt călător purtat pe brațe de îngeri cuminți, Pe aripi de pescăruși blânzi, Spre lumi necunoscute și luminoase. Radiind de fericire și încântare
VIS DE VARA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352721_a_354050]
-
șoptit: „Tu, dragoste, ești câmpul meu cu flori/ cu roua împărțită pe culori/ pe care fericit/ o sorb vrăjit” („Tu, dragoste”)... Nu-i greu de ghicit faptul că „Vâltorile sufletului” poetului se potolesc și se-ntețesc, în același timp, în nemărginirea iubirii: „Iubirea n-are margini, ea e ca Dumnezeu/ croită din același tulburător mereu./ În splendida-i lumină/ întotdeauna lină”. Când se întrezărește „O geană de lumină” peste timpul în care, spune poetul, „mă roade teama/ și nu alerg ca
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
părul meu devine ca o apă curgătoare, obrajii sunt hrăniți de sărutarea lor, buzele absorb însetate fiecare fir de soare care vine pe ele ... iar ființa lor devine picătură de nemurire care pătrunde în adâncul trupului meu. Devin totuna cu nemărginirea din jur. Nu mai văd steluțele, forma lor, pentru că am devenit esența lor. Forma lor fizi-că dispare iar ele devin sensuri care prin firele multicolore pă-trund în mine. Caut eu însămi o rază de soare. Trebuie să o găsesc. Pășesc
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
sinuos ca și apele râului Răut, luând forma unei cruci imaginare cu patru brațe, al cărei ax central unește cerul cu străfundurile pământului și ale cărei brațe laterale, deși par mărginite de stânci și pereți calcaroși, se pierd totuși în nemărginire. Valurile vieții au trecut, dar au rămas teritoriul cu frumusețea lui unică și inconfundabilă și vestigii grăitoare. O atracție irezistibilă pentru orice călător pe pământul Basarabiei o constituie cramele de la Cricova, orașul subteran al vinului, situat la aproximativ 11 km
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
chiar în viața aceea de Dincolo, unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, cum ne povățuiește sacerdodu. ,,Obsesia deșertului”- volum, de iure și de facto, de substanță filozofică, își are sorgintea în marile înrebări ale poetei asupra universalității, nemărginirii de la minus la plus infinit, asupra existențialității, cuprinzând da capo al fine, poeme-eseu în care puterea verbului dă întregului volum, înălțare axiologică. Respectând cu rigoare calitățile stilui, - aș zice chiar - , ale stilului elevat, pertinența folosirii tropilor și sintaxei poetice, dă
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
spus, Clepsidrele așteaptă impulsul remușcării; Azi m-a ucis amurgul și-un vis a mai apus Și mușcă fericirea din buzele răbdării... M-aș dezbrăca de mine, să-mi dai din tine-un pic Albastrul mi-ar rămâne, ca o nemărginire; Sunt eu cu strai de tine, sau nu mai sunt nimic Și-n coajă de tristețe te plămădesc, iubire... Și lasă-mă să caut de dincolo de noi Cum mai suspină dorul și ploile cum mor! Am adunat în mine un
DIN FLORI DE GÂND TE-ADUN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347064_a_348393]
-
Atasament > PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1718 din 14 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului PRIMA ZI DE ȘCOALĂ Am așteptat această zi o vară Și-am pregătit cu grijă întâlnirea, La mare-am căutat nemărginirea, Iar pacea-n liniștea lăsată-n seară. Am așteptat această zi un cântec, Pe care l-am urcat în vârf de munte Și-am așezat la tâmplă și pe frunte Duiosul viers de leagăn și descântec. Am așteptat această zi
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347140_a_348469]
-
operată la rinichi, nu se știe ce se va alege de ea ... povestea cu compasiune. A doua zi l-a rugat pe tata s-o ducă acasă, iar peste câteva zile s-a stins pe patul ei în dureri mari ... nemărginirea albă a cuprins-o în totalitate ... s-a scurs viața din ea picătură cu picătură și s-a mutat pe crengile din fața geamului, inundând cu viață fluidă fiecare frunză la rând. Suzana Deac Referință Bibliografică: Vizita la spital / Suzana Deac
VIZITA LA SPITAL de SUZANA DEAC în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357276_a_358605]
-
Ca un nur de-adolescentă Ce se mistuie-n visare Și-n dorințe, indecentă, Intr-o primă desfătare, Ca o zbatere de buze În fiorii dezmierdării, Ca un țipăt de meduze În zădărnicia mării, Ca o margine de lume În nemărginiri de ape, Ca o lume din postume Redeschideri reci de pleoape... Ca o teamă când îți țipă În coșmar lumea întreagă, Prima zbatere de-aripă Ce în vis de zbor se-ncheagă... Referință Bibliografică: Toamnă de vară... - grupaj liric pseudoautumnal
GRUPAJ LIRIC PSEUDOAUTUMNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357476_a_358805]
-
Cantec > MAREA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului O, mare, Mare albastră și misterioasă, Cu valuri sălbatice ce-nghit orizontul, Glasul tău plin de ispite, Mă cheamă în depărtări. Râu al nemărginirii, Cine-ți dăruiește viață În inima uscată a pădurii înghețate? Pământule-mamă, de câte milenii, Cântecele mele îți scaldă întinderile? Pământule, Iubitule, De-atâta vreme îți cutreier cărările! Iubesc această Lume Încă din zorile Creației, Când în aurora sa Viața mea
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357493_a_358822]
-
văluri, Sufletul poetului dansează, Căci a străbătut Lumea Cu ochii și cântecele sale, Cu bucuria l-a-nconjurat Din toate colțurile Universului. Poetul murmură: „Iubirea mea, privește! Am construit un templu În vârtejul și-n zgomotul vieții. Vino, Iubire! Să trăim în nemărginirea Lumii, Infinitului să ne dăruim!” (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică: Marea / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357493_a_358822]
-
infinit.../ E chin adânc și nenoroc -/ Dar și Edenul regăsit.” (Ce n-ai știut - și nu vei ști...) Chipul iubirii are o aură îngerească și este sculptat cu dalta dorului. Din cuvântul înrourat cu credință, iubirea se conturează pe firmamentul nemărginirii, vegheată de aștri în mister. Poetul poate modela înfățișarea iubirii din văpăile mistuitoare ascunse în privirea sa. Chiar dacă se înstrăinează iubirea colindând pe alei nedefinite, o poate cuprinde în unde înflăcărate: „Adesea-ți sculptez chipul din lespede de gând -/ C-
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
mult: Când se stinge o lumânare, o poți aprinde și ea va începe să ardă din nou. Dar, când se stinge o viață, noi nu mai putem face nimic. Ne mai putem aminti, doar, de ea, și atât!... Acolo, în nemărginire, gândul meu, sper să-ți dea o tresărire de aducere aminte a acelor clipe de neuitat, a căror valoare nu am știut-o prețui niciunul prea mult, la acei ani, dar care ar putea, într-o viață viitoare, să ne
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
Un steag fluturând pe bolta întunecată a negărilor... un sunet profund rostogolit pe ultima treaptă a infernului Nu știu când (poate-n toamnele nevinovatelor escaladări pe abruptele culmi) s-a strecurat o fisură între materie și gând... Nu știu cine orbit de nemărginire și senin a strivit cu pietre mirajul unei păsări Paradis! Ce-aș putea să mai sper când zăvoarele lumiii se închid cu același zgomot absurd... Mă întreb ... dacă fulgerele nu vor distorsiona cântecul meu abisal... abisal... 20 iulie 2012 Referință
DISTORSIONAT ... (REFĂCUT) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358132_a_359461]
-
susur în gând, ca un ecou al altor vremuri. Niciodată nu-mi pusesem întrebarea de ce o așezasem acolo, pe raftul de semilună, când în fața ei se întindeau multe lanuri vaporoase, multicolore. Poate pentru protecția de alunecări spre nimic sau spre... nemărginire. Poate pentru că odată ce te strecori rază te cerni automat prin sita de verde fără să bănuiești că de fapt te-ai transformat în lespede pe luciul apei. Povestea e simplă. Când a plouat cu violet, s-a rupt cerul peste
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]
-
eterne ca viața, ca omul-Luceafăr ,,nemuritor și rece,, în pulbere de stele și rece ca ele... -Și totuși, Doamne, dă-mi în schimb o oră de iubire! -Dar cum? Iubirea e un mod de a muri! Tu azi, Poete, ai nemărginirea!... VIORICA POPESCU - BRAȘOV Referință Bibliografică: Emin-Duh sfânt românesc / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 490, Anul II, 04 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
EMIN-DUH SFÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358595_a_359924]
-
Toate Articolele Autorului Ce este simplu în compus, când marginea... se pierde în nemargini chiar infinitul e opus, și apărat de mii de sarcini. Când viața-i simplă mărginire, o clipă sau secundă... un uragan peste atol, iar moartea o nemărginire ce se întâmplă într-un zbor. Ce este simplu in compus, unde se pierde chiar culoarea? Cand marginea unui apus aduce noaptea, canta marea. Referință Bibliografică: Ce este simplu in compus / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 515
CE ESTE SIMPLU IN COMPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358712_a_360041]
-
Ediția nr. 501 din 15 mai 2012 Toate Articolele Autorului CRITICĂ DE ÎNTÂMPINARE PE TREPTE DE FRUMOS - SPRE ÎNĂLȚIMI STELARE Mihaela Aionesei, Cerșetori de stele, Poezii, volum în curs de apariție De ce este asociat mereu Poetul cu ideea cosmogonică de nemărginire cerească și cu misterul unor constelații? Atâtea sintagme dovedesc acest lucru: cu ochii-n stele, alergând după stele, culegătorii de stele, semănători în stele sau de stele, vânătorii de stele și iată, acum, „Cerșetorii de stele” - titlu metaforic, cât se
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]