1,077 matches
-
străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva clasei mele de dușmani ai poporului eu am crescut la două familii de nemți dintr-un cartier unde se vorbea un dialect nemțesc. Mergeam lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
străbunicii mele și blițul unui aparat foto care m-a speriat în grădiniță germană. Cu toată ura împotriva clasei mele de dușmani ai poporului eu am crescut la două familii de nemți dintr-un cartier unde se vorbea un dialect nemțesc. Mergeam lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
lui Caragiale, „într-un hotel din Giurgiu pe acel băiat- care slujea în curte și la grajd- culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslea grajdului, la o parte, era un geamantan-biblioteca băiatului- plină cu cărți nemțești.” Curios să cunoască pe „tânărul aventurier”, Caragiale îl descrie astfel: „Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată în niște plete mari, negre; o frunte înaltă și senină, niște ochi mari- la aceste ferestre ale sufletului se vedea că
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
îl urmă, apoi închise poarta și intră în casă. Drumul, ceața și liniștea dimineții îl predispunea la moțăială. Numai hurducăiala drumului pietruit îl mai ținea treaz. Deodată, din marginea unei porumbiști îi săriră în față niște străini. Îmbrăcați în haine nemțești, descheiați și nebărbieriți, îi făcură semn să oprească. Toader își încordă toată făptura, apoi se liniști. Nu erau cu arme la vedere. Își biciui caii cu putere, dureros și ferm, dând buzna printre ei. Surprinși, se dădură deoparte. Apoi în urma
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
a justificat expresia potrivit căreia în Bucovina „jugul de lemn al otomanilor a fost înlocuit cu jugul de fier austriac”! Pe de altă parte, se apreciază că, în același timp, dura administrație austriacă a avut și părțile ei bune. Stăpânirea nemțească „a imprimat ordine, punctualitate și lucru bine făcut” (Vasile și Otilia Sfarghiu, în „Teatrul, muzica și cinematografia în Câmpulung Moldovenesc”). În acest sens, este de semnalat că s-a făcut ordine în administrație și în instituțiile statului, ceea ce este un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
drept și cinstit, le ducea la conac și le preda familiei care îl omenea cu acest prilej dându-i friptură, cozonac și, evident, băutură pe deșelate, pentru toți fârtații. Ca să nu mai vorbim de războiul cel mare când prindea tancuri nemțești cu mâinile goale iar avioanele de dobora scuipându-i pe piloți drept în ochi. Și, deși se dăduse ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
drept și cinstit, le ducea la conac și le preda familiei care îl omenea cu acest prilej dându-i friptură, cozonac și, evident, băutură pe deșelate, pentru toți fârtații. Ca să nu mai vorbim de războiul cel mare când prindea tancuri nemțești cu mâinile goale iar avioanele de dobora scuipându-i pe piloți drept în ochi. Și, deși se dăduse ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
masă și scaune,un pat îngust acoperit cu un fel de blană,cerga...ceva.Un primus așezat pe o altă buturuga.Zambi asezandu-se pe o buturuga.Ustensile pentru cafea. "Nu e ciudat că totul e rudimentar dar cafeaua e nemțeasca?" El zâmbi. Închise ușa,înainta zambindi se așeza lângă ea, pe cealaltă buturuga.Mult prea aproape , gândi ea...Mult prea departe ,gândi EL. "E cam târziu să te întreb dacă vrei o cafea" Ea încuviința scuturandu-si ușor capul.Parul
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
și insignă și că făceau parte din familia fratelui mai mare și am recitat versuri din Maiakovski. Apoi i-am iertat pentru că l-au avut pe Esenin! 3. Am mai vrut să-i trag în țeapă toți păduchii, fie ei nemțești sau rusești sau de-ai noștri care ne-au adus tifosul. Păduchi aveam chiar prea mulți, țepe pentru ei nu găseam! Și i-am iertat pentru că am citit că e bine la colhoz pentru omul sărac. 4. Aș fi vrut
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
căror fapte nu erau în acord cu învățătura pe care o profesau[2]. Eseul său Biserica este una (Țerkov odna), a fost scris între anii 1840-1850, dar a văzut lumina tiparului abia după moartea sa, mai întâi într-o ediție nemțească, la Berlin în anul 1867, iar în Rusia abia în anul 1879. Volumul L'Eglise latine et le protestantisme au point de vue de VEglise d'Orient, publicat în limba franceză la Lausanne în 1872, de către editorul protestant B. Benda
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
să-și piardă chiar postul. Timpul ne-a împrietenit și azi e studentă, la zi! Chiar dacă e un student tomnatic ... e bursieră. O admir pentru asta! Marea ei bucurie e fiica, cercetător și doctorand în Germania. Mă servește cu ciocolată nemțească. Mmmmm ... au nemții aștia o cioco ... adevărată! Se suna ... Pe coridoare, zgomotul se stingea. D-na directoare mă invită la o clasă de-a VIII-a, cu mulți elevi olimpici, o parte dintre ei voind să vină la liceul la
PLOUA PE LINIA LUI 4... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358332_a_359661]
-
de oșteni. O făceau însă fără bravura viteazului. Dar nici cu lejeritatea povestitorului neimplicat. Din când în când îl invocau pe Dumnezeu, în cuvinte aduse, odată cu timpul, de la creștinii începuturilor: - ... Slavă Ție Doamne, că m-ai păzit di șina tancului nemțesc! O trecut pisti mine dihania. M-au apărat păreții tranșeului abia scobit. Cât pi ci să se năruie malurili ... Doamne ferește! Acolo-mi putea fi mormântul ... - Ș-ai avut puterea s-azvârli grenada dupa el, măi Neculai, îl întreabă a' lui
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
culcă mai devreme. Trecuse ceva timp până ce auzi la ușa tindei pe tată-său hodorogind, ca să pună lacătul cel mare. El, sărmanul, credea că flăcăii cei răi numai intrand pe ușă își puteau făpui nelegiuirea. Că la fereastră, foraibărele cele nemțești sunt pe dinăuntru. Și că numai de mâna fetei pot fi stârnite de la locul lor. “Or, asta nu se poate întâmpla cu fata me' ”, își lauda el progenitura către nevastă-sa. În seara în care Ion a' lu' Ionașcu luase
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > LA O CAFEA NEMȚEASCĂ Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 387 din 22 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Recunosc, sunt dependentă de net...ca unii adolescenți. Când mă trezesc...pe jumătate adormită...vreau o cafea și să-mi văd mesajele. Azi m-
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
22 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Recunosc, sunt dependentă de net...ca unii adolescenți. Când mă trezesc...pe jumătate adormită...vreau o cafea și să-mi văd mesajele. Azi m-am găsit cu Liviu. El face cea mai bună cafea...nemțească! Pe vremea lui Ceaușescu, era inginer la fabrica de pantofi. Toți „trăiau de unde lucrau”, așa că, pentru că mai închidea ochii, primea de la subalterni, uneori, cafea „din Germania”. O ducea bine, foarte bine...avea apartament , de la partid, salariu bun, mai câte un
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
lung, peste șolduri, blond și cârlionțat. Imediat a lăsat tot...s-o caute. Fata lucra la o mașină de cusut. De undeva, de la țară, dintr-o familie de nemți (șvabi), abia trecuse de majorat. “Șefu, și-așa vă place cafeaua nemțească, îi bună Liza!” îi strigă un angajat. Toată ziua i-a fost dată peste cap. Se rotea, se învârtea...tot pe unde lucra Liza era. Fata asta se îmbrăca în părul ei. La un moment dat îi trecu prin minte
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
tânără, nu știe. Noaptea o privea și se gândea la câte ar vrea să-i ofere...dar trăiam în comunism și posibilitățile îi erau limitate, cu toate că nu le lipsea nici carnea, nici untul, nici uleiul, nici portocalele...și nici cafeaua nemțească. În primii doi ani, apărură și doi copii...blonzi și creți, ca ea, dar ageri, ca el. Într-o noapte, se sculă, cu grijă să n-o trezească, luă banii pe care-i avea puși pentru concediu, și a plecat
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
furcă cu fus...fuior...picturi naive...un război de țesut...la care el încă mai lucrează. Domitorul...de o unică persoană („Nu pot să dorm cu cineva...mă sufocă prezența oricui, oricât de drag mi-ar fi!”) Baia...o nebunie nemțească pentru adolescenți trăzniți...la ușă, degete prinse...colacul...cu ghimpi...prosoapele...cu gelatină...la chiuveta, curge apă roșie...la fel și la duș...ca-n filmele de groază...dacă vrei să ieși, nu poți... Doar holul îl reprezintă pe proprietar
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
ca-n filmele de groază...dacă vrei să ieși, nu poți... Doar holul îl reprezintă pe proprietar. E pictat manual...un luminiș în mijlocul pădurii. “Măi, așa-i că fac bună cafeaua?” mă iscodește Liviu. “Daaaaaaaaa!!!!!!!!!! Se simte că-i cafea nemțească!”...îi spun, și mai iau o gură din cana mea de 3 în 1...că până la el, aroma se pierde. Timișoara, 22.01.2012 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: La o cafea nemțească / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
iscodește Liviu. “Daaaaaaaaa!!!!!!!!!! Se simte că-i cafea nemțească!”...îi spun, și mai iau o gură din cana mea de 3 în 1...că până la el, aroma se pierde. Timișoara, 22.01.2012 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: La o cafea nemțească / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 387, Anul II, 22 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Corina Lucia Costea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
cu el când era nervos. În cabinetul de lucru, pe peretele de la răsărit, era un portret al lui Ludovic al-XIV-lea, acela cu un picior întins grațios spre pictor și fotografia lui, aceea cu pălărie. De data asta lângă o mașină nemțească să vadă tot bostanul cum s-a ajuns el pe baza cunoașterii istoriei. Referință Bibliografică: UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
sculptură și desen la Academia de Belle Arte din capitala României. Este bine de știut că sub îndrumarea lui Hegel, a studiat o perioadă Constantin Brâncuși. Wladimir Hegel i-a fost „părinte și profesor” și sculptorului Dimitrie Paciurea. O ștampilă „nemțească” făcută dintr-un cartof și cerneală Grigore Coroiu și Pierre Rosetti și-au văzut visul cu ochii, întrucât a ajunge în Occident era cea mai mare dorință a oricărui refugiat. Însă acestea au fost cazuri particulare, fiecare în felul său
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339942_a_341271]
-
știm, n-avem, nu suntem din localitate, întrebați pe altcineva. Să găsești o cameristă cu experiență și curs de calificare în domeniu, dispusă să lucreze sezonier, în România, cu tot ce implică asta, e ca atunci când, prin 2012, niște spitale nemțești căutau medici specializați în medicină nucleară pe la noi. Da. Nici eu n-am știut ce medicină e aia și, după ce am aflat, n-am înțeles de ce îi căutau taman la noi. E la fel și în cazul de față: să
aventura deschiderii unui hotel la malul Mării Negre () [Corola-blog/BlogPost/339035_a_340364]
-
priveam noi, sibienii. Erau ingenioși, impulsivi, inovatori. „Sportul” unanim practicat la București în anii optzeci era de fapt un slalom permanent, o luptă continuă pentru supraviețuire, un lanț de delicte mai mult sau mai puțin cavalerești. Obișnuită fiind cu ordinea nemțească din burgul natal, îmi venea greu să mă adaptez traiului pe muchie de cuțit. Noi, ardelenii, suntem uneori cam căpoși. Iau ca exemplu situația clasică de a întreba în autobuz unde trebuie să cobori pentru o anumită adresă. Mi s-
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu umor ceea ce adaugă o anume savoare lucrării (e.g. „o ștampilă nemțească făcută dintr-un cartof și cerneală”, „Da, domnule, Pierre Rosetti este francez” etc). Totuși, apar unele explicații redundante sau facile („alfabetul Braille (sistem de scriere pentru orbi, inventat de Louis Braille)”), repetări de informații uneori binevenite pentru reîmprospătarea memorie, alteori
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]