612 matches
-
pentru că îndeplineau și alte servicii, li s-a spus și slujitori. În istoriografia noastră de după 1950 s-a afirmat că în Țările Române “erau două oști: oastea domnului, cea care depindea direct de el, formată din recrutarea țăranilor liberi, a nemeșilor și a micilor stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru clasa a VI-a, București, Atelier Didactic, 2009, 207 p. [122] NEGRUȚIU, VIORICA, învață alfabetul bunei cuviințe cu Miț și Chiț: disciplină opțională pentru clasa I: caiet de lucru: ghidul învățătorului, Brașov, Editura Universității Transilvania, 2009, 92 p. [123] NEMEȘ, DACIANA, Stimularea creativității elevilor din ciclul primar la limba și literatura română, Târgu Mureș, Nico, 2009, 110 p. [124] NICA, ELENA; ANISIE, MONICA; CIUTUREANU, MARIA, Limba și literatura română: teze cu subiect unic la clasa a VII-a: variante pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
, Iosif I. (1816, Aiud - 30.IV.1851, Blaj), traducător, poet și prozator. A urmat liceul în orașul natal, apoi la Blaj, unde a studiat și teologia, devenind, după călugărire (1840), profesor de „principie”. Un timp preceptor în familia contelui Nemeș (1843-1847), e din nou profesor la Blaj (1847-1848, 1850-1851). În timpul revoluției a fost închis la Alba Iulia. Din 1838 M. este unul dintre cei mai activi colaboratori la publicațiile lui Timotei Cipariu și G. Barițiu, cu care era și bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
MÂINE, publicație apărută la Cluj, sporadic, între 15 ianuarie și 5 martie 1935. Directori: Vladimir Zlătaru și Radu Stanca. Din comitetul de redacție mai fac parte N. Dragomir (președinte de onoare), I. Nemeș (președinte), Ovid Gherasim, Gh. Tomescu, Ionel Vonica. Ultimul număr are subtitlul „Caiet bilunar pentru artă și literatură”. În articolul-program se afirmă: „Deschidem coloanele acestei reviste și chemarea noastră asemeni bătăilor de clopot s-adune pe toți acei ce se simt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287958_a_289287]
-
, Ioan (a doua jumătate a sec. XVII), cărturar, traducător. Protejat de principele Mihail Apáfi, preotul calvin Zoba, originar din Vințu de Jos (în Alba), este făcut în 1664 nemeș, împreună cu fratele său Oprea. Protopop la biserica reformată din Sebeș (1682-1684) și secretar sinodal, el reia tradiția tipăriturilor religioase în limba română. Sprijinit de principe și de mitropolitul Varlaam al Ardealului, instalează în 1683 o tipografie românească la Sebeș, mutată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
apusă, care nu mai avea suport material. La fel s-au petrecut lucrurile și cu vitejii și curtenii domnești, deveniți țărani-neamuri, titlu păstrat cu mândrie, exprimat prin formula „se trage din viță”, pronunțat „ghiță”, adică de neam nobil-boieresc, asemănător urmașilor nemeșilor din Maramureș. În cazul în care răzeșii voiau să iasă din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Rosetti, P.P. Panaitescu, Constantin Giurescu, H. H. Stahl , prezintă particularități față de aceeași situație din țările din centrul și apusul Europei. Existența, la noi, a unor proprietari devă lmași, fără titluri de boierie, numiți cneji sau judeci (vechea aristocrație gentilică) sau nemeși ca în Moldova, din care s-a ridicat boierimea românească militară, de ranguri și funcții, a putut crea la cronicarii străini și români ideea că armata lui Ștefan era formată din țărani. Justificarea pentru cronicarii străini (Dlugusz, de exemplu) vine
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din țara sau țările lor, unde țărănimea era îndepărtată de la portul armelor, numai nobilimea fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fiind chemată de rege la război și, din această cauză, armatele apusene erau neînsemnate numeric. Cronicarii români, cunoscători mai atenți ai situației interne, îi aseamănă pe nemeșii din Moldova cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cu șleahta poloneză, deci nici nobili, căci zice Grigore Ureche „și nemeșii carei le zicu șleahtă”, iar Nicolae Costin, referindu-se la epoca lui Ștefan cel Mare, scrie: „Ridicat-au Ștefan Vodă atunci pre mulți din prostime la statul de nemeș, pentru războaiele ce au avut și vitejie la acele războaie” . La Grigore Ureche întâlnim identitatea dintre oaste și „țară”, dar „țară” nu desemna „prostimea”, ci mica nobilime. În cronica lui Dlugusz se vorbește și despre cavaleri vlahi, participanți, în 1412
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de valorificare a unor texte literare sau culturale, elaborate de membrii Societății culturale a românilor din Budapesta, printre care se numără Maria Berényi, Emil Bodorca, Lucia Borza, Elena Kiss Fótos, Grósz György, Kalugyer Demeterné, Groza Virág, Ștefan Mureșan, Cornelia Tirnovan Nemeș, Petru Popuța ș.a. Sunt publicate o serie de date statistice despre românii din Ungaria, sunt menționate legăturile tradiționale cu retoromanii din Elveția (Ștefan Frătean). Despre trecutul cultural al românilor din Ungaria scrie Maria Berényi (Rolul Budapestei în istoria culturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
În 4 cazuri și un eșec. Aceste proceduri au fost efectuate la pacienții hemofilici cu anticorpi inhibitori pentru factorul VIII la care administrarea de F VIII ar fi fost dezastruoasă. Hemofilia dobândită A doua lucrare, susținută de medicul maghiar Laszlo Nemeș (directorul centrului național pentru Hemofilie din Budapesta), prezintă un caz de hemofilie câștigată și analizează 50 de cazuri asemănătoare Îngrijite În 20 de ani de activitate a centrului. Pe baza prelucrării datelor stabilește o incidență anuală a hemofiliei câștigate de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
luat și l-am frecat și a fost readus în simțiri. Din lipsă de aer foarte mulți cădeau. Miluță Iacomi, despre care v-am spus, ne-a cântat la Penitenciarul Iași din "Voievodul Țiganilor": "Am fost și eu odată un nemeș de soi,/ Umblam cu banda-ntreagă întocmai ca și voi,/ Și eu puneam țiganii să-mi cânte,/ Griji n-aveam să mă frământe, tot așa ca voi". Spunea că acest cântec l-a cântat la nunta lui și unii, ascultând
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
comercial român, ed. a III-a, Ed All Beck, București, 2001. Cărpenaru, St. D., David, D., Predoiu, C., Piperea, Gh., Legea societăților comerciale. Comentariu pe articole., ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, București, 2009. Cărpenaru, St. D., Stanciulescu, L., Nemeș, V., Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009. Chirică, D., Tratat de drept civil. Contracte speciale, vol. I, Vânzarea și schimbul., Ed. C.H.Beck, București, 2008. Cornu, G., Vocabulaire juridique, Quadrige, 2007. Deleanu, I., Părțile și terții. Relativitatea și
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Compatibilitatea calității de comerciant a persoanei fizice autorizate cu dispozițiile noului Cod civil", în Revista română de Drept al Afacerilor, nr.1/2010 Stănescu, A-T., " Desfășurarea de activități în mod independent", în Curierul Juridic, nr. 1/2011 Stoica, V., Nemeș, V., "Dobânzile comerciale în lumina reglementărilor Ordonanței Guvernului 9/2000", în R.D.C., nr. 5/2001. Tallon, D., "L'inexecution du contrat: pour une autre presentation", în Revue trimestrielle de droit civile, 1994. Țăndăreanu, N., "Aspecte teoretice și practice privind
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 11. 29 Formularea este destul de ambiguă și va genera polemici și soluții jurisprudențiale diferite mai ales în ceea ce privește "spiritul" Codului civil. 30 A se vedea, St. D. Cărpenaru, L. Stanciulescu, V. Nemeș, Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009, pp. 420 și urm. 31 M. Uliescu, op. cit., p. 9. 32 I.L. Georgescu, op. cit., p. 40. 33 G.Buta, op. cit., p. 50. 34 S. Angheni, "Dreptul comercial între dualism și monism", în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
a 6-a Litec, Paris, 1998, nr. 1745, p. 609. 257 În același sens, I. Băcanu, Regimul juridic al dobânzii, ed. a 2-a, Ed. Lumina Lex, București, 2000, p. 20; St. D. Cărpenaru, op. cit., p. 382, V. Stoica, V. Nemeș, "Dobânzile comerciale în lumina reglementărilor Ordonanței Guvernului 9/2000", în R.D.C., nr. 5/2001, p. 91 care afirmă că părțile au posibilitatea chiar de a renunța total la dobânzi.; D. A. Sitaru, op. cit., 2004, p. 745. 258 O.U.G. nr.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cele 50 de medalii obținute. Printre protagoniștii acestor trofee s-au aflat: Matei Gantner, Tiberiu Harasztosi, Toma Reiter, Dorin Giurgică, Radu Negulescu, Adalbert Rethi, Angelica Rozeanu, Geta Pitică, Ella (Zeller) Constantinescu, Eleonora Mihalca, Carmen Crișan, Liana Mihuț, Eva Ferenczi, Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Maria Bogoslov, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Mihaela Șteff ș.a. De notat că marele trofeu care se acordă echipei feminine, campioană continentală,a fost donat de România și este înmânat laureatei de un reprezentant al țării noastre. CE pentru
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
este înmânat laureatei de un reprezentant al țării noastre. CE pentru juniori și cadeți, având prima ediție în 1955 la Stuttgart, au adus în prim-plan generații după generații, de la Maria Alexandru la Radu Negulescu, de la Liana Mihuț la Olga Nemeș ( joacă acum pentru Germania ) de la Vasile Florea la Călin Creangă (joacă în prezent pentru Grecia), de la Otilia Bădescu la Anca Cheler, de la Adriana Năstase la Georgeta Cojocaru, de la Antonella Manac la Mihaela Șteff. Aceștia și alții au contribuit la
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Târgoviște, “Elsid” Titu, „Voința” Galați”, „BNR” București etc.feminin. Europa Top 12 (debut în 1971, la Zagreb), competiție care îi reunește anual pe cei mai buni jucători și jucătoare. Reprezentanții noștri, care au obținut trofeele acestei competiții au fost: Olga Nemeș (1983) și Emilia Ciosu (1993). Alți jucători care au evoluat merituos în această competiție au fost: Maria Alexandru (7 prezențe), Otilia Bădescu, Maria Alboiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori și cadeți remarcăm buna comportare a următorilor: Olga Nemeș, Otilia
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
Olga Nemeș (1983) și Emilia Ciosu (1993). Alți jucători care au evoluat merituos în această competiție au fost: Maria Alexandru (7 prezențe), Otilia Bădescu, Maria Alboiu, Eleonora Mihalca, Vasile Florea. Dintre juniori și cadeți remarcăm buna comportare a următorilor: Olga Nemeș, Otilia Bădescu, Ana Gogorița, Kinga Lohr, Emilia Ciosu, Adriana Năstase, Georgeta Cojocaru, Laura Niculae, Simona Savu, Mihaela Cioca, Cristian Țol. CB (cu debut în 1964), au fost dominate la proba feminină de reprezentantele țării noastre, dintre care o amintim pe
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
cei care muriseră împușcați acolo în urmă cu cincisprezece ani. Așa și era: domnul respectiv era (fusese) prieten cu unul dintre cei foarte curajoși care ieșiseră în stradă să protesteze, fusese rănit și, câțiva ani mai târziu, se sinucisese: Călin Nemeș. Prietenul său din 2004 fuma însingurat o țigară. Cum sărmana lumânare pe care o adusesem se tot stingea din pricina vântului și frigului, domnul respectiv a înțeles în cele din urmă pentru ce ne aflam acolo și ne-a ajutat să
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
vrut să arate că a fost ucisă fiara într-unul din bârlogurile ei. Și practic i-au omorât degeaba acolo. G.Ș.: Să vă spun ce m-a frapat pe mine. La câțiva ani după ce s-a petrecut cazul Călin Nemeș de la Cluj, am citit un interviu cu șeful Armatei a VI-a care era întrebat în legătură cu căpitanul care l-a împușcat pe Nemeș. Iar el a spus că acel căpitan a fost trimis acolo cu un ordin. Și eu am
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
vă spun ce m-a frapat pe mine. La câțiva ani după ce s-a petrecut cazul Călin Nemeș de la Cluj, am citit un interviu cu șeful Armatei a VI-a care era întrebat în legătură cu căpitanul care l-a împușcat pe Nemeș. Iar el a spus că acel căpitan a fost trimis acolo cu un ordin. Și eu am primit ordin să trag și în mama dacă mi se spune, dar eu de ce nu am tras? S.B.: Excesul de zel. Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Pepino. Zăboviseră prea puțin atunci. Eu unul nici n-apucasem să-l văd, Însă oricum ăsta-i ăla pe care l-am auzit zbierând că aduce miliția: un tip țânțăros și negricios, cu mustața-n furculiță, pe numele lui Tomică Nemeș. A fost desigur o glumă ce a spus el atunci, la nervi, da’ orișicât, și imediat aveam să aflu că el Însuși activează În branșă. Lucrează la vamă și are grad de căpitan. E probabil un soi de conțopist prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]