611 matches
-
și Eugen Munteanu, primul denunțându-l pe Danieliuc că nu e de acord cu acțiunea lor și, se pare, și pe Șleam. Efectul a fost imediat, Danieliuc fiind înlocuit la scurtă vreme. Munteanu pretinde că a discutat despre izolare cu Nemeș, care ar fi acceptat-o, în timp ce Pătrășcanu a aflat că va veni cineva de la București care să îi spună cum să se poarte în Târgu Ocna. Într-adevăr, în primele zile ale lui august, colonelul Sepeanu i-a chemat la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pus Securitatea pe drumuri. El a adăugat că inițiatorul acțiunii a greșit față de regim și că va suporta consecințele. Totuși, Munteanu, Pătrășcanu și ceilalți din 'comitet' au continuat să se amăgească, discutând între ei că Livezeanu o va încurca atunci când Nemeș va afla de la ei ce a zis. Gradul de pervertire pe care îl atinseseră este vizibil în replica lui Vasile Badale, care afirma privitor la menționarea informațiilor false: 'ce vreisă-ți spună bravo? Dacă ar face așa, te-ai culca pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Livezeanu, care era șeful Securității din localitate, se explică prin aceea că nu era la curent cu ce se întâmpla în sanatoriu și, probabil, obținuse informațiile despre Pitești de la persoane aflate și ele în necunoștință de cauză. În plus, colonelul Nemeș fusese înlocuit de la conducerea Biroului de Inspecții, astfel că Pătrășcanu nu a mai avut ocazia să îl denunțe pe Livezeanu. Abia prin 10 octombrie 1950, când Șleam i-a reproșat lui Pătrășcanu că nu s-au ținut de cuvânt, acesta
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să plângă când se gândește ce a făcut la Pitești 1 și că autoritățile au considerat acțiunea lui drept o răzbunare pe legionarii care l-au trimis în închisoare. Sesizând pericolul ce plana asupra lui, Pătrășcanu a dat vina pe Nemeș, care îi citase argumente ideologice pentru a-l lămuri că metoda violentă este cea agreată de regimul comunist. El a mai avut contacte doar sporadice cu Șleam: în 15 noiembrie 1951, i-a spus că tot ceea ce a făcut la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Popa, Bogos, Livinschi și Pușcașu că metoda lor este cunoscută de organele de stat și că a fost interzisă la Pitești și, prin urmare, nu trebuie să continue nici la Gherla. Țurcanu a adăugat că, din discuțiile avute cu colonelul Nemeș, a aflat că se va folosi o altă metodă, excluzând bătăile, pe care le-o va comunica în curând. În septembrie 1951 Avădanei a oprit bătăile, continuând doar cu strângerea de informații. Țurcanu s-a arătat mirat la sosirea în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ori oficialii Securității, cu toate că Eugen Țurcanu, de exemplu, afirmă răspicat în anchetă că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Alexandru Dumitrescu, ofițerul politic Ion Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai, și ajutorul acestuia, locotenentul Marin Iagăru, dând și detalii despre ordinele primite de la Dumitrescu. Ignorarea acestei declarații, precum și a celorlalte care implicau organele de stat își găsește
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de spionaj, cu scopul de a trimite informații către Sima, inclusiv directorul Alexandru Dumitrescu fiind legionar! Trecând la analiza declarațiilor individuale, se remarcă inconsecvența lui Pătrășcanu; acesta afirmă că acțiunea e legionară, dar, în același timp, spune că Țurcanu și Nemeș erau informați de evenimente. Scopul torturării legionarilor era multiplu: salvarea elementelor legionare (sic!), crearea de noi cadre și întărirea organizației legionare. Printre altele, menționează că Țurcanu a fost ajutat de Steier, ceea ce ar însemna că acesta, de origine evreu, ar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a desfășurat procesul oficialilor, România avea încă strânse legături cu Uniunea Sovietică, iar prezența Armatei Roșii pe teritoriul țării noastre era un puternic factor de presiune. De asemenea, o serie de alte personaje cu importante cunoștințe despre acțiune, precum Iosif Nemeș, Marin Constantinescu, Mihai Dulgheru, Marin Jianu ori Ion Marina, nu au avut deloc de suferit. Un caz special este cel al lui Ludovic Zeller, care a fost găsit mort în cimitirul Bellu din București, la scurtă vreme după oprirea bătăilor
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sanatoriului, Ștefan Danieliuc, și a ofițerului politic, Augustin Șleam, pentru a încerca, probabil, să-și dea seama ce să facă. Abia la sfârșitul lui iulie 1950 a simțit că acțiunea este sprijinită de autorități, când într-o discuție cu inspectorul Nemeș, l-a denunțat pe Danieliuc că le pune piedici, denunț în urma căruia directorul a fost înlocuit. După ce Pătrășcanu a semnat un angajament de informator al Securității, iar Eugen Munteanu a discutat și el cu ofițerul politic, au încercat, se pare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să plângă când se gândește ce a făcut la Pitești și că situația lui a fost stabilită de către autorități ca fiind o răzbunare împotriva legionarilor care l-au închis, Pătrășcanu s-a revoltat că a fost înșelat, acuzându-l pe Nemeș că i-a citat argumente ideologice în sprijinul metodei violente. Mustrările de conștiință au devenit dese în această perioadă, semn că Pătrășcanu își revenise. El a recunoscut că tot ceea ce a făcut s-a datorat 'nenorocitului de Pitești' și că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
inclus chiar în 'comitetul' camerei, alături de Adrian Prisăcaru, Popa 'Țanu' și alți doi deținuți. A fost folosit ca agresor și în alte camere din Pitești până în martie 1950, când a fost transferat la Brașov, după discuții cu directorul Dumitrescu, colonelul Nemeș și Țurcanu. Nemeș i-ar fi spus că la Brașov vor avea condiții mai bune, vor primi pachete, țigări și dreptul la plimbare; ba mai mult, i-a dat de înțeles că, dacă va activa bine, îi va reduce pedeapsa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
comitetul' camerei, alături de Adrian Prisăcaru, Popa 'Țanu' și alți doi deținuți. A fost folosit ca agresor și în alte camere din Pitești până în martie 1950, când a fost transferat la Brașov, după discuții cu directorul Dumitrescu, colonelul Nemeș și Țurcanu. Nemeș i-ar fi spus că la Brașov vor avea condiții mai bune, vor primi pachete, țigări și dreptul la plimbare; ba mai mult, i-a dat de înțeles că, dacă va activa bine, îi va reduce pedeapsa sau chiar îl
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Afirmă că pe 4 septembrie 1951 a plecat din colonie spre Poarta Albă, iar mai târziu a fost mutat disciplinar la Aiud. Implicat și condamnat în procesul deținuților, executarea sa poate avea ca motiv real cunoștințele temeinice despre implicarea lui Nemeș și a administrației în exportarea sistemului criminal de la Pitești în alte închisori. Iosif Steier (Staier, Stainer, Staer) Puținele informații existente despre el se rezumă la atragerea sa rapidă de partea agresorilor, încă din 31 decembrie 1949. Popa 'Țanu' pretinde că
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
zdrobește. Datele despre contactele lui Eugen Țurcanu cu angajați ai Securității ori cu administrația închisorii lipsesc în aceste momente, astfel încât este greu de precizat cine, când și unde l-a instruit cum să acționeze. Totuși, a purtat discuții cu colonelul Nemeș în Suceava la sfârșitul lui 1948 sau începutul lui 1949, moment după care acțiunile sale au început să aibă sens. Fapt este că el devenise planton în închisoare, poziție din care s-a bucurat de o destul de mare libertate de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Suceava asupra acțiunilor pe care trebuia să le întreprindă. În cele din urmă, a reușit să îl convingă pe director să îi faciliteze contactul cu reprezentanți ai Securității și, în scurt timp, și-a făcut apariția în penitenciar și colonelul Nemeș, cel care l-a impulsionat să pună planul în aplicare. Imediat după întrevederea cu Nemeș, în Pitești și-a făcut apariția și ofițerul politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să îl convingă pe director să îi faciliteze contactul cu reprezentanți ai Securității și, în scurt timp, și-a făcut apariția în penitenciar și colonelul Nemeș, cel care l-a impulsionat să pună planul în aplicare. Imediat după întrevederea cu Nemeș, în Pitești și-a făcut apariția și ofițerul politic Ion Marina, care avea să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
să devină colaboratorul cel mai apropiat al lui Țurcanu. Referindu-se la Pitești, spune că a acționat 'din ordinul anumitor persoane ce aveau sarcini de conducere în acea instituție', și anume directorul Dumitrescu, ofițerul politic Marina, inspectorul general MAI Iosif Nemeș, inspectorul general MAI Tudor Sepeanu, șeful Biroului Inspecții din penitenciar, sublocotenentul Mircea Mihai și ajutorul lui Mihai, locotenentul Marin Iagăru, oferind chiar și datele la care s-a întâlnit cu reprezentanții organelor de stat. Dacă acordăm credit declarațiilor din anchetă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Țurcanu menționează că Marina asista aproape mereu la ordinele pe care i le dădea Dumitrescu, iar uneori intra în detalii despre cum să le aplice, cel puțin în perioada noiembrie 1949-aprilie 1950, cât timp s-a aflat în penitenciar. Colonelul Nemeș ar fi asistat și el la unele ordine ale lui Dumitrescu și a lucrat direct cu Țurcanu atunci când i-a cerut doi deținuți pentru 'muncă de informare' și i-a ordonat să organizeze camera 4-spital în vederea instituirii 'școlii de cadre
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
sistemul ierarhic, personajele cu funcții dintre cele mai înalte care au răspuns direct de Pitești au fost miniștrii adjuncți Gheorghe Pintilie și Marin Jianu. Cei direct implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller)-oamenii de teren-, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller)-oamenii de teren-, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care s-au ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ținut ceva mai în umbră. Nemeș și Sepeanu au vizitat în mai multe rânduri închisorile Suceava, Pitești, Târgu Ocna și Brașov în timpul desfășurării evenimentelor și au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au stat de vorbă cu deținuții implicați, fiind cei care le dădeau ordinele. Aproape sigur, Nemeș este cel care le-a promis eliberarea din închisoare și încadrarea în Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
pentru că îndeplineau și alte servicii, li s-a spus și slujitori. În istoriografia noastră de după 1950 s-a afirmat că în Țările Române “erau două oști: oastea domnului, cea care depindea direct de el, formată din recrutarea țăranilor liberi, a nemeșilor și a micilor stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
electrice. Cercetare științifică: analiza regimurilor permanente de funcționare a rețelelor electrice, optimizarea structurilor și regimurilor de funcționare ale sistemelor de distribuție a energiei electrice, monitorizarea sistemelor de distribuție a energiei electrice. Publicații: 3 articole în reviste din țară și străinătate. NEMEȘ Ciprian-Mircea Data și locul nașterii: 27 mai 1975, Turda. Studii universitare: Universitatea Tehnică Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electroenergetică, promoția 1998. Doctorat: 2005, Universitatea Tehnică din Iași, domeniul Inginerie industrială; subiectul tezei „Modelarea solicitărilor componentelor sistemelor electroenergetice în calculele de
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
lui Buteanu, în memoria tânărului revoluționar ucis de jandarmii unguri atunci în primele zile ale revoluției. Printre cei executați de elementele șovine s a numărat și pastorul Ștefan Ludwig Roth (1796 - 1849) ce se făcuse «vinovat» de a fi declarat nemeșilor adevăruri privind realitățile politice, demografice și lingvistice ce puneau în lumină drepturile românilor în Ardeal. Pentru aceasta el a fost condamnat la moarte și executat la Cluj. Deși înfrântă de trupele austriece și rusești, Revoluția din 1848 a avut totuși
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]