746 matches
-
am renunțat. Nu cred că ar fi fost de bun augur pentru începutul relației să îl sun la serviciu pe Sebastian și să-i explic cum tocmai îi stricasem colosala și scumpa mașină de făcut cafea. Și oricum, nu găsisem nenorocita aia de cafea. În schimb, am lăsat un bilețel acid în care îi spuneam să-și procure niște cafea instant și am plecat, închizând ușa după mine. Mă simțeam, lucru deloc surprinzător, foarte ferchezuită. Era soare. Mi-am pus ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Dumnezeu să stea acolo, Dominic, sau îți rup piciorul! M-am apăsat mai tare peste genunchiul lui. Mă durea și pe mine, dar îl făcea pe el să plângă de durere. —Belinda, stai deoparte! a strigat. Mă descurc singur cu nenorocita asta mică. Naiba să-l ia, acela a fost ultimul strop. Ajunsesem lângă tejghea, cu corpurile prinse lângă ea; uitându-mă în sus după o armă, am văzut tocătorul pe care îl folosise Belinda să-și taie mărul exact lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
obloane mari, metalice care astupă vitrinele unor foste prăvălioare de lângă fostul hotel „Cișmigiu“? Cum se numea cinematograful de lângă „Timpuri noi“? „Festival“? A fost un cazinou o vreme acolo, acum e părăsit. Pe treptele lui doarme, din când în când, o nenorocită cu un morman de sacoșe după ea, cu manta de pompier și cu un teanc de ziare. Într-o după-amiază, pe înserat, stătea tolănită pe treptele acelea și citea, pasionată nevoie mare, un buletin informativ scos de Banca Națională. Dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
codrii ăia nenorociți am făcut-o. În blestemata aia de concentrare pe zonă, când ne retrăgeam din Bucovina. N-am vrut să-l mai ascult. Frica, cumplita frică, dintr-odată se prăvălise peste mine. Îngrozit, am urlat doar la Vichi: — Nenorocito! Îți dai seama în ce m-ai băgat?! Curvă afurisită, cu tot neamul tău! Te-ai prins ce mi-ai făcut?! Trombă a sărit și a dat să mă lovească. Țipa și el. — Ce-o înjuri, bă? Eram în apărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
verde la față cum ar fi fost normal, probabil, iar părul lui țepos era ciufulit În cel mai perfect mod posibil. Deci unde ai fost În seara asta? l-am Întrebat. —O, pe ici și colo, iubire, ici și colo. Nenorocita de jurnalistă m-a urmărit toată noaptea cu nenorocitul ei de fotograf. Le-am spus să se ducă dracului, dar cred că m-au urmărit până aici, mormăi el, Întinzându-se după Millington, care Îl privi, mârâi și sări. Vino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
a articolului când Will mă Întrerupse. —Bette, dragă, nu mai folosi cuvântul adevăr când te referi la ziarele de scandal. Te face să pari naivă. —Păi, și ce ar trebui să fac? Să n-am nimic Împotriva faptului că o nenorocită răzbunătoare poate să inventeze orice despre mine, iar ei o să publice? E un miracol și o binecuvântare că Încă mai am slujba. —Așa să fie? Își arcui sprâncenele și luă o gură din Bloody Mary, cu degetul mic Întins. —Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
el îmi răspunse cu o copleșitoare superioritate: ― Păi, eu sânt repetent! ― Da? Și repede mă gândii să profit de împrejurare, ca să-l întreb: Atunci poate știi să-mi spui dumneata ce e aia Zoologia? ― Ah! strânse el buzele disprețuitor, o nenorocită de materie, acolo... un fel de Intuiție, ceva mai grea! Și apoi, cu îngăduință și pe un ton protector: Dar poți să-mi spui tu, puștiule, nu mă mai dumneatalîci! La prânz, când i-am povestit tatii cum am petrecut
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ascuțimea durerii Îl duse până la leșin. Dar nu leșină. Rămase În starea aceea, vecină cu moartea, simțind o nouă arsură, de data aceasta În partea dreaptă a pieptului. - Oastea Moldovei, se auzi vocea calmă a lui Ogodai. O cifră. O nenorocită de cifră. Atât. Lui Oană i se păru că a coborât Într-un râu cu apă caldă și sărată, dar nu era decât transpirația curgându-i peste frunte și peste obraji. Apoi se făcu brusc răcoare și abisul din somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
tăcut și trist. - Așez ceaiul în sufragerie, le strigă de dincolo Lina. . . . După ce respectă tăcerea, solemnă ca lespedea unei cripte, în care ar fi fost închisă chiar sora ei, Lidia, Nory arătă spre ușa lui Rim: - Gloria asta chinuiește pe nenorocita de Lina, cu capriciile, maniile și pe deasupra mojiciile lui. Hamal afară din casă! Hamal în casă ... pe când Domnul Profesor, deasupra tuturor grijilor pământești, subînțeles cheltuielile respective, sub masca științei pure, practică parazitismul și tirania! . . . Am găsit pe Lina cu ochii
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și scoate o batistă din dantelă: — Îmi pare rău. Îmi dă batista. Povestea ta sună teribil. Nu vreau să-i stric batista, așa că îmi șterg lacrimile cu dosul palmelor. — Spune-mi mai multe, zice ea. Scutur din cap: — Povestea mea nenorocită ți-ar dăuna sănătății. — Nu mă deranjează. Vreau să o aud. Acum e prima oară când am ieșit din casă. Nu am călătorit niciodată ca tine. — Călătorie? Nu a fost deloc o experiență plăcută. În timp ce continui să vorbesc, mintea îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
din comerțul de stat. Am făcut o prăjitură magnifică și toată lumea m-a lăudat și m-a invidiat: «E, dragă Lizi, se vede că tu gătești cu produse naturale, de la țară!». Măcar atâta să profităm și noi de pe urma navetei ăsteia nenorocite”. Trebuie să aflați că pe vremurile acelea rari erau profesorii fără studii În școala noastră: avea conducerea de partid și de stat grijă să ne trimită cadre calificate. Bineînțeles că nu le convenea să bată zilnic drumul până aici cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a cumpărat câteva kile din cele de măgar (că sunt câte unii care Îi potcovesc și pe ăia) și cu ele a rămas. Între timp, până s-a Întors el În sat, Tatapopii vânduse deja la toți căruțașii, după ce adusese nenorocitele alea de cuie dintr-un oraș de la munte, de unde cumpăra de obicei sârmă Împletită, tablă și fier-beton. Chiar dacă Îl dorea pe fiu-său popă, mare credincios nu se arăta și avea păcate prea destule: cel mai vestit dintre ele era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu vreunul de pe la oraș unde, o vreme, lucrase Împreună cu bărbatu-său legiuit pe un șantier) și avea În toată ființa lui ceva dintr-un porc uman respingător. Când jucam fotbal cu ăsta, se pricepea aproape cu desăvârșire să-mi proptească nenorocitele alea de crampoane pe gleznă ori pe fluierul piciorului. Era un război surd căci, știind că ghetele lui erau făcute pentru un teren de iarbă, iar nu pentru țărâna și prundul (pe care aluneca al naibii, ca pe rotile) din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mult mai mare, incluzând și premeditarea. Ce n-au aflat niciodată judecătorii este că profesorul Zidaru știa cu două zile Înainte ora exactă la care cei de la Transformator aveau să Întrerupă alimentarea cu energie a satului. De aceea, nervos, În nenorocita seară, se tot uita grăbit la ceasul sovietic. Știind foarte bine că elevul care trebuia să facă de serviciu era bolnav și nu putea veni la școală - casele lor se Învecinau gard În gard, el o numise anume pe acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ion Vieru, În entuziasmul lui de a folosi cutia neagră de ebonită și manivela ca un om mare. După ce-i făcea coanei Marița tot soiul de propuneri rușinoase - care contribuiseră și ele la dorința arzătoare a telefonistei de a vedea nenorocita de centrală făcută praf și pulbere de o bombă -, Vieru se arăta un izvor nesecat de idei tâmpite, spre neliniștea și chiar spaima lui Ectoraș, care nu Îndrăznea să-l Îndărătneze ca să nu pară un papă-lapte: Încerca să prindă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-i lega nici un fel de rudenie. Își pusese În cap ca În acea zi, pentru că nu avea prea mult de lucru la primărie - și chiar de-ar fi avut, nu-l trăgea cu nici un chip inima să mai pășească În nenorocita aia de clădire care Îi mânca viața -, să taie (adică să sacrifice, cum se spunea prin manuale) câțiva iepuri. De pe vremea când fusese elev la școala de croitorie, furase din atelier o bucată de gresie cenușie pe care maistrul, Încântat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
măcar cel puțin un veac, de aici, încolo. Au existat și un număr de reprezentanți ai acestei branșe, care au fost și sunt cu capul pe umeri, dar aceasta nu înseamnă, decât că excepția confirmă regula și grosul gloatei acesteia nenorocite, așa zisă cu carte, au demolat în inconștiența lor, și ceea ce se mai putea demola în România, speranța într-un viitor mai bun, pentru urmașii noștri și chiar pentru ai lor. Orice asemănare cu anecdota țiganului, care își taie singur
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
stat, pe care le plătim cu bani grei, dansează ca stripteuzele la bară, sub bagheta aceluiași președinte-jucător al cărui cinism nu e egalat nici măcar de cel mai rafinat criminal în serie. Un președinte, a cărui strategie pentru viitorul țării ăsteia nenorocite, care parcă numai din întâmplare este numită România, se rezumă la tactici de a trece peste momentul respectiv, până la identificarea unui alt și alt dușman, pe care să-l servească, bine fezandat și garnisit „a la Băsescu”, vouă, alegătorilor și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
degete superba bluză violet pe care intenționasem s-o port. Asta Înainte să-mi dau seama că Îmi aducea mult prea multe kilograme În plus. ― Accidentul ți-a afectat și vederea? țipă Maria. Arăți foarte bine cu ea. Pune-ți nenorocita aia de fustă și haide. M-am uitat nemulțumită la ea. Purta un top negru și o geacă de piele, o pereche de blugi Închiși la culoare - blugii mei, de fapt - și niște cizme Îngrozitor de scumpe pe care i le
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
i-a pus mâna pe umăr ca s-o liniștească. —Anna poate, s-a lamentat ea. Anna cu siguranță. Dar nu Rachel. E destul de rău că una din fete e o drogată, Jack. Dar două! Nu înțeleg ce naiba fac cu nenorocita aia de folie de aluminiu. Chiar nu înțeleg! Anna o termină de parcă ar mânca-o, iar când o întreb ce face cu ea, copilul ăsta nu-mi dă nici un răspuns! —O folosește ca să învelească dozele de hașiș când le vinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
rog s-o iei, mi-a spus Helen. Ți-am zis s-o iei. M-am săturat de Cornetto, dar indiferent de câte ori îi spun lu’ tata să ia Magnum de la centrul de înghețată, de fiecare dată se întoarce tot cu nenorocitele astea de Cornetto. O singură dată n-a venit cu Cornetto. Dar ce crezi c-a adus? Magnum cu mentă. Adică, mentă... N-o vreau, am spus eu împingând înghețata aceea ofensatoare la o parte. —Treaba ta! O las aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
din dorința de a echilibra balanța, tata a cumpărat un motan. Numai ca să descopere ulterior că de fapt era tot femelă. I-am spus cum tata s-a așezat în capul scărilor și a început să se lamenteze: „Până și nenorocita de pisică tot femelă e!“. Luke a râs cu atâta poftă încât m-am gândit că merita să-i povestesc despre excursia pe care am făcut-o la Paris când aveam cincisprezece ani. Cum autocarul a rămas blocat în trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aceea de neîndurat. De ce nu TACE ODATĂ DIN GURĂ?! mă gândeam în timp ce prin vene îmi curgea un fel de furie somnoroasă. Eram așa de furioasă că aș fi strălucit pe-ntuneric. Mă rog, asta dacă Chaquie ar fi stins odată nenorocita aia de lumină! Atunci, mi-am dorit cu disperare să pot lua vreun drog. Sau douăzeci. Aș fi dat orice pentru câțiva pumni de pastile de Valium. Sau pentru niște somnifere. Sau pentru niște heroină. De fapt, pentru orice. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
ajunsese în punctul culminant, DE PRĂJIT, la o tonalitate de soprană care ar fi putut sparge toate paharele. îmi era rău. Mă simțeam îngrozitor. Pentru Dumnezeu! Sufeream încă din cauza decalajului de fus orar. Ar fi trebuit să fiu într-o nenorocită de vacanță. Nu eram nevoită să mă trezesc așa de devreme nici când mă duceam la serviciu! Și-mi părea rău că Eamonn mâncase toată pâinea. Nu-mi dădusem seama că aia era toată, altfel probabil că aș fi încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
n-am nimic împotriva drogurilor... Dacă vrei să știi, află că am fumat și eu o dată niște canabis... Te rog! Chiar am tras în piept!) Cu toate că mă simțeam înfiorător, am descoperit că cernutul și cântăritul făinii, al zahărului sau al nenorocitei de nucă de cocos îcum îi spunea mama), spartul ouălor îfăcând o scurtă pauză ca să-mi înăbuș greața), frecatul ingredientelor într-un castron și pusul amestecului aceluia lipicios în forme de hârtie care aveau rămurele de ilice pe ele aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]