618 matches
-
neoliberalismul, prin comparație? Asumpția egoismului este exprimată prin ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și acceptă existența unei societăți interna-ționale, dar concepția lor despre acea societate rămâne strategică. Desigur că statele se asociază în construcția cooperativă și menținerea unor instituții funcționale, dar identitățile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și acceptă existența unei societăți interna-ționale, dar concepția lor despre acea societate rămâne strategică. Desigur că statele se asociază în construcția cooperativă și menținerea unor instituții funcționale, dar identitățile și interesele lor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
concepția lor despre acea societate rămâne strategică. Desigur că statele se asociază în construcția cooperativă și menținerea unor instituții funcționale, dar identitățile și interesele lor nu sunt deloc formate sau constituite prin interacțiune socială. Provocarea teoriei critice În vreme ce neorealiștii și neoliberalii s-au angajat într-o ceartă de familie raționalistă, teoreticienii critici au pus sub semnul întrebării înseși bazele proiectului raționalist. Ontologic vorbind, ei au criticat imaginea actorilor sociali ca fiind cea a unor atomiști egoiști, ale căror interese sunt formate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
critici importanți au condamnat motivele din spatele acestei provocări, constructiviștii au văzut-o ca pe o oportunitate de a demonstra puterea euristică a perspectivelor non-raționaliste (Walker 1989). În al doilea rând, sfârșitul Războiului Rece a subminat pretențiile explicative ale neorealiștilor și neoliberalilor, deoarece niciunul dintre ei nu a prezis și nici nu a putut înțelege în mod adecvat transformările sistemice ce dădeau o nouă formă ordinii globale. De asemenea, a subminat asumpția teoreticienilor critici potrivit căreia teoria determină practica în orice mod
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale, natura unor practici instituționale fundamentale, rolul acțiunii non-statale și problema drepturilor omului), dar eșecul raționalist în a explica transformările sistemice recente a încurajat noua generație de gânditori să revizuiască întrebări vechi și situații văzute îndelung prin lentile neorealiste și neoliberale (incluzând controlul armelor de distrugere în masă, rolul și natura culturii strategice și implicațiile anarhiei). În final, avântul luat de noua perspectivă constructivistă a fost sprijinit și de faptul că unii cercetători din aria convențională a disciplinei, frustrați de slăbiciunile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identitățile actorilor este impor-tantă pentru că identitățile influențează interesele și, implicit, acțiunile. Așa cum am văzut mai sus, raționaliștii cred că interesele actorilor sunt determinate exogen, adică actorii, fie ei indivizi sau state, interacționează având un set de preferințe pre-existente. Neorealiștii și neoliberalii nu sunt interesați de unde provin aceste preferințe, ci doar de modul în care actorii le urmăresc strategic. Societatea internă și internațională este astfel considerată un domeniu strategic, un loc în care actori formați anterior își urmăresc scopurile, un loc ce
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestea par să se miște independent de voința, alegerea sau acțiunea umană. Constructivismul și dezacordurile sale Constituirea unui cadru teoretic constructivist pentru studiul relațiilor internaționale a modificat în mod semnificativ axele de dezbatere din acest domeniu. Dezbaterea dintre neorealiști și neoliberali, care până la mijlocul anilor '90 a continuat să fie aclamată ca principala dezbatere contemporană, a fost înlocuită odată ce raționaliștii și-au unit subit forțele pentru a înfrunta un dușman constructivist comun. Afirmarea constructivismului a înlocuit, de asemenea, dezbaterea dintre raționaliști
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interacțiunii strategice au fost astfel criticate pentru propagarea unei deloc necesare "forme subțiri de constructivism" (Laffey și Weldes 1997). O altă nemulțumire a constructivismului implică problema metodologiei. Teoreticienii critici au susținut îndelung că metodologia neopozitivistă apărată de neorealiști și de neoliberali este foarte puțin potrivită pentru studiul acțiunii umane, întrucât indivizii și grupurile analizate conferă sens acțiunilor lor, iar acest sens este modelat de un "câmp" preexistent de semnificații împărtășite, înrădăcinate în limbaj și alte simboluri, iar efectul unor asemenea semnificații
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Pentru neorealiști, determinantul principal al comportamentului statului este distribuția capacităților materiale între state în sistemul internațional, un determinant ce dă statelor motivația de supraviețuire, care, la rândul ei, aduce după sine competiția echilibrului de putere. În măsura în care au discutat despre asta, neoliberalii au văzut și ei interesele statului ca fiind esențialmente materiale, chiar dacă au afirmat importanța instituțiilor internaționale ca variabile intermediare în acest proces. Al doilea factor a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
au văzut și ei interesele statului ca fiind esențialmente materiale, chiar dacă au afirmat importanța instituțiilor internaționale ca variabile intermediare în acest proces. Al doilea factor a fost conceperea prevalent raționalistă a acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
la baza violenței girate de stat, sunt văzute ca fiind secundare în raport cu studiile masculine despre război și conflict în Relațiile Internaționale, datorită asocierii lor cu conceptul de politică internă "soft" (a se citi: feminină). Ca rezultat, cercetătorii neorealiști și cei neoliberali din Relațiile Internaționale teoretizează politica și sfera internațională "într-un mod care garantează că femeile vor fi absente din cercetările lor, și că agendele lor de cercetare vor rămâne neschimbate" (Steurnagel 1990: 79-80). Cercetarea feministă nu este o formă de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii feminiști trebuie să-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme, și sub nicio formă să nu cedeze teme cheie de studiu în favoarea realiștilor și instituționaliștilor neoliberali. Această agendă nu trebuie să ia o formă raționalistă, ci, în consonanță cu obiectivele reconstructive ale feminismului, cere studii empirice conduse de teorie și teorii normative mai bine fundamentate empiric, care să exploreze reflexiv și să apere abordările feministe ale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Kapstein, E. și Mastanduno, M. (ed.) (1999) Unipolar Politics: Realism and State Strategies after the Cold War (New York). Kardam, N. (1991) Bringing Women In: Women's Issues in International Development Programs (Boulder). (2004) "The Emerging Global Gender Equality Regime from Neoliberal and Constructivist Perspectives in International Relations", International Feminist Journal of Politics, 6 (1). Kassiola, J. J. (2003) "Afterword: The Surprising Value of Despair and the Aftermath of September 11th", în Jo J. Kassiola (ed.), Explorations in Environmental Political Theory (Armonk
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
175, 245 inegalități, 19, 28, 47, 88, 144, 145, 146, 148, 149, 150, 151, 152, 153 instituții, 21, 29, 59, 61, 62, 68, 80, 81, 110, 162, 170, 222, 239, 269 instituții financiare, 91, 94 instituționalism instituționalism liberal, 273 instituționalism neoliberal, 24, 39, 124, 160, 254 instituționalism sociologic, 214 integrare europeană, 239 interdependență, 19, 24, 80, 81, 82, 208, 210, 245 interese, 103, 166, 173, 185, 196, 210, 211 interes național, 92 interese de stat, 211 internaționalism, 131, 139, 142, 152
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
are de făcut față "globalizării producției și pieții", tendinței pronunțate de autonomizare a sferei financiare 79, schimbărilor mediului, creșterii individualismului și egoismului... Statele nu (re)acționează însă la fel. Poate și pentru că modelele nu mai sunt doar cele propuse de neoliberali, de comuniști, de americani sau de ruși. Însă nu vine "sfârșitul istoriei "80 din cauza aceasta. A existat și va exista o pluralitate de traiectorii politice naționale 81. Se înmulțesc demersurile descentralizatoare, se împrumută practici ale sectorului privat și ale celui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
anterior, conceptele de bază ale politicilor economico-financiare În țările dezvoltate au devenit, Însă, liberalizarea sau dereglementarea (eliminarea instituțiilor și măsurilor administrative din sectoarele În care piața poate funcționa eficient) și privatizarea. Ia naștere, astfel, o nouă doctrină economică de orientare neoliberală, 53 Filip Gh., Onofrei M., op. cit., p. 136 55 intitulată monetarism, care vizează limitarea intervenției statului În economie și implicit a rolului acestuia, având un impact diferit asupra modului de abordare a cheltuielilor publice și impozitelor, generând un alt tip
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
remedii de tip keynesist, fără a se crampona de apartenența la una sau alta dintre cele două abordări doctrinare. 57 Ibidem, p. 151 60 În raport cu „terapia” propusă, În plan doctrinar, ne apare deosebit de relevantă demonstrația făcută ca suport al doctrinei neoliberale a ofertei, cunoscută și sub denumirea de modelul „supplyside economics”, prin „curba” construită de către A. Laffer, care evidențiază interacțiunea dintre modul de impozitare a veniturilor și formarea resurselor bugetare, cu luarea În considerare a reacției factorilor de producție și a
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ponderii veniturilor fiscale pe total O.C.D.E., de la 34,9% În 1980 la 38,4% În 1989, țările din UE având În general valori mult mai Înalte decât media. La sfârșitul anilor ’80, pe baza aplicării În practică a ideilor neoliberale, În multe țări are loc o reducere a rolului statului În economie, În special prin privatizare, și adaptarea sistemelor de impozite, având loc reducerea substanțială a cotelor marginale de impunere și lărgirea bazei de impunere a impozitelor. În același timp
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
politice cât și sociale, al căror caracter mai mult ori mai puțin destructor nu poate fi pus la îndoială, principiul cooperatist nu are nimic în comun cu ele și le este dimpotrivă eminamente conservator, creator și organizator"26. Liberalii și neoliberalii din țara noastră vedeau în cooperație, de asemenea, o întreprindere capitalistă. În sprijinul acestei afirmații redăm aprecierea lui Gh. Tașcă conform căreia "societatea cooperativă, care rămâne în cadrul capitalismului, urmărește înlăturarea exploatării muncitorului prin înlăturarea consumatorului, ea nu urmărește prin aceasta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
doua jumătăți a secolului al XX-lea. NADER, RALPH Unul din cei mai importanți avocați (de altminteri, Nader este de formație avocat) ai ceea ce Manfred Steger numește "protecționism universalist" (vezi UNIVERSALIST PROTECTIONISM), o formă de contestare a consecințelor aplicării doctrinei neoliberale globaliste. Dacă protecționismul particularist poate fi văzut ca o contestare a globalismului de pe poziții locale sau naționale (vezi BUCHANAN, PAT), personalități precum Ralph Nader militează pentru o relație mai echitabilă între Nordul dezvoltat (la nivel mondial) și Sudul mai puțin
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americană cea mai bună a neoliberalismului o constituie abordarea promovată de administrația Ronald Reagan (vezi REAGAN, RONALD) de liberalizare, dereglementare a economiei, de reducere a cheltuielilor bugetare, a impozitelor pentru marii contribuabili, astfel urmărind să stimuleze activitatea marilor companii, măsuri neoliberale cunoscute sub numele de Reaganomics (Reagan + economics). NEW DEAL Deși este un set de programe economice și sociale ale perioadei interbelice, care nu figurează în zona acoperită de acest dictionar, The New Deal este un jalon în raport cu care se poziționează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
serie de țări, inițial în America de Sud, apoi în restul lumii. Dacă avem cumva de-a face cu un monstru care urmărește distrugerea unor economii din țările mai puțin dezvoltate, această creatură are, cel puțin, pașaport american, dar este un produs neoliberal global, în care sunt implicate organisme economice internaționale. Dimensiunea americană a Consensului e dată de locația cartierului general al FMI-ului și de adresa Băncii Mondiale, principalele instituții care urmăresc implementarea măsurilor "consensuale". Tot americană este prestigioasa Școală neoliberală și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
produs neoliberal global, în care sunt implicate organisme economice internaționale. Dimensiunea americană a Consensului e dată de locația cartierului general al FMI-ului și de adresa Băncii Mondiale, principalele instituții care urmăresc implementarea măsurilor "consensuale". Tot americană este prestigioasa Școală neoliberală și monetaristă de economie de la Chicago, care a fost principala sursă a ideilor Consensului, nu de la Chicago, ci de la Washington. Cel mai ilustru exponent al acestei școli, Milton Friedman, un promotor al terapiei de șoc, afirma că politicile și programele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și programele de reformă nu se măsoară după intenții (de obicei, lăudabile), ci după efecte, și adevărul acestei afirmații explică în bună măsură caracterul extrem de controversat al așa-zisului consens. Consensul de la Washington este, în sens larg, promovarea unor politici neoliberale, precum și epoca asociată cu perioada în care s-au bucurat de un sprijin important (aproximativ 1980- 2000), nu neapărat de administrația de la Washington, care este făcută, în general, responsabilă pentru constrângerile și consecințele lor. În sens mai specific, Consensul de la
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]