697 matches
-
Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva. Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată "scrierea", cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat
Județul Hunedoara () [Corola-website/Science/296661_a_297990]
-
În zona localității Stremț din județul Alba, România s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică. Din preistorie s-au păstrat urme de viețuire și pe raza comunei Stremț. În peșterile de la Geomal, în punctele numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
numite „Dobre” și la „Fața Pietrii”, s-au descoperit unelte de silex și piatră cioplită din peștera zidită, conform informațiilor primite de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme de terase. Așezarea, deosebit de bogată în materiale
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
de la localnici, dar atribuirea lor epocii paleolitice este nesigură, în lipsa unor cercetări arheologice sistematice. Importante descoperiri arheologice din perioada neolitică, pe raza comunei Stremț, există în mai multe locuri, de exemplu la Măgura Stremțului, s-a colectat o bogată ceramică neolitică și eneolitică, în diverse forme și tehnici de lucru, păstrîndu-se și urme de terase. Așezarea, deosebit de bogată în materiale de tip Coțofeni și Wietenberg, prezintă urme de locuire de lungă durată, fiind ridicată pe un deal fortificat natural, pe trei
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
descoperită la Stremț și Geoagiu de Sus, arată că în ambele așezări „proprietarii” pământurilor erau agricultori și crescători de animale. Perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului, când valurile succesive de păstori nomazi de origine indo-europeană provoacă dezagregarea vieții neolitice, este atestată sub Măgură (Fântâna Mare, Fântâna Mică, etc) prin urmele culturii Coțofeni, constând în resturi de vase, decorate cu benzi incizate cu liniuțe paralele. Epoca bronzului este reprezentată în zonă prin mai multe așezări aparținând culturii Wietenberg, a cărei
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
civilizațiile aztecă și maiașă și Atlantida. În 1882 a apărut "" ("Atlantida: Lumea de dinaintea potopului") de Ignatius L. Donnelly, care a stârnit interes în problema Atlantidei. Donnelly a încercat să demonstreze că toate marile civilizații din antichitate aveau la origine civilizația neolitică a Atlantidei. Evoluția științei, în special ideea de deriva continentelor, a redus puternic probabilitatea existenței în trecut a unui continent în Atlantic. Au apărut alte ipoteze, în care Atlantida era localizată în America, Caraibe, Europa de Nord, Africa sau chiar Asia La mijlocul
Atlantida () [Corola-website/Science/309551_a_310880]
-
datând din paleolitic. Astfel, în zona numită „valea bujorenilor” s-au descoperit așchii și o lamă de silex din paleoliticului superior iar în zona confluenței pârâului Simila cu râul Bârlad au fost descoperite fragmente din ceramică și unelte, specifice epocii neolitice. De asemenea, la nord de centrul comunei (pe valea Bârladului) s-au găsit urme de locuire din epoca bronzului, fierului și din secolul al IV-lea. Economia locală se bazează în principal pe agricultură și industria lemnului. Comuna nu este
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
nisip. Alte fragmente erau ornamentate cu proeminențe, iar cele mai multe vase aparțineau tipului cu fundul îngroșat, tipice acestei culturi. De asemenea, s-au găsit daltițe de marnă și silicolit, precum și câteva piese de silex. Foarte interesantă este și descoperirea unei așezări neolitice, precum și a unei necropole geto - dacice din secolul IV - III î.en. în punctul ,La pod la Rediu”. Situl arheologic "La pod la Rediu", inclus în prezent pe „Lista monumentelor istorice din județul Suceava” sub codul SV-I-s-B-05399, se află de
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
puținele descoperiri funerare din Moldova aparținând acestei perioade și unica pentru nordul acestei zone care ilustrează unitatea culturii materiale și spirituale geto - dacice în zonele extracarpatice ale Daciei. Tot aici au fost descoperite urme ale prezenței umane datând din perioada neolitică (6500 - 3500 î. Hr) constând din: așchii, lame și nuclee de silex, urme de ceramică etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
fost găsite datând din 150.000 î.Hr. În preistorie locuitorii Sardiniei au dezvoltat comerțul în obsidiane, o piatră folosită în producția primelor unelte aspre, și această activitate i-a adus pe sardiniei în contact cu majoritatea locuitorilor Mediteranei. În timpurile neolitice până la Imperiul Roman, civilizația nuragică a luat o formă în insulă. Și astăzi mai trăiesc mai mult de 7.000 de "Nuraghe". Se crede Shardana au venit în Sardinia din estul Mediteranei, în aproximativ secolul XX î.Hr. Se știu puține
Sardinia () [Corola-website/Science/296711_a_298040]
-
este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Borzești, Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durnești, Mândrești, Mihai Viteazu, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Tăutești, Ungureni (reședința) și Vicoleni. Săpăturile arheologice efectuate pe raza comunei au dat la iveală așezări neolitice în apropierea satului Mândrești, în locul numit ”Podul lui Anton”, dar mai ales în partea de sud-vest a satului Mihai Viteazu. Din cercetările prof. dr. Eugen D. Nicolau s-a stabilit că unele așezări din comună sunt din vremuri voievodale sau
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
au determinat popularea timpurie a zonei. În anul 1976 s-au descoperit în apropierea Sucevei, unelte de silex care dovedesc locuirea teraselor de pe dreapta râului în perioada paleoliticului mijlociu și superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultură neolitică de tipul Starčevo-Criș (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cetății). Urmele culturii Cucuteni găsite la cetatea de Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
Mesopotamia și Egiptul Antic) și platoul persan, pe lângă alte culturi asiatice situate de-a lungul văilor râurilor mari, cum ar fi Indus și Răul Galben. Civilizația presupune de obicei prezenta agriculturii și așezărilor urbane, fiind astfel o consecință a revoluției neolitice. Acestea atestă faptul că nu a existat un singur "leagăn", ci câteva dezvoltări independente ale civilizațiilor, dintre care cea apropiată de Neoliticului Estic ar fi prima. Importantă conform căreia a existat o puternică influență reciprocă între civilizațiile timpurii în Cornul
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
dezvoltarea fostelor instituții și culturi materiale. Un mod "civilizat" de viață este în cele din urmă corelat cu condițiile ce urmează a derivă din agricultură intensivă. Gordon Childe a definit dezvoltarea civilizației că un rezultat a doua revoluții succesive: Revoluția Neolitica, (declanșând dezvoltarea comunităților statornice)și Revoluția Urbană care a sporit tendințele către așezări dense, grupuri specializate ocupațional, clase sociale, exploatarea surplusului, construcții publice monumentale și scrisul.Putine din aceste regimuri,totuși, rămân nedisputate în arhive: așezări dense nu sunt atestate
Leagănul civilizației () [Corola-website/Science/315341_a_316670]
-
sunt vulnerabile la inundații provocate de Dunăre și râul Morava. Pe ambele maluri se iau măsuri de protecție împotriva inundațiilor. Primele așezări permanente în area Bratislavei de astăzi datează din epoca Culturii Ceramicii Lineare, în jurul anului 5000 î.Hr., în era neolitică. În jurul anului 200 î.Hr., tribul celt Boii a fondat prima așezare importantă, un oraș fortificat cunoscut ca oppidum, bătând și monezi de argint cunoscute ca biatec. Zona a ajuns sub influență romană din secolul I d.Hr. până în secolul IV, făcând
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
295. d) Aici se află o așezare hallstattiană. Bibliografie: Gumă 1993, p. 295. 2. Situri arheologice cu stratigrafie complexă. a) Punctul Oxenbrickel, Ocsabrickel, Ocsăplaț sau Ocsaplaț. În hotar, la 500 m SE de sat, s-a descoperit o mare așezare neolitică multistratigrafiată, aflată la 250 m SE de comună. Locul este înconjurat de foste brațe ale râului Bega. Materialele arheologice descoperite aparțin culturii Vinča și grupului cultural Foeni, importuri clasice și ceramică Latène. Tot aici se află și o necropolă prefeudală
Sânandrei, Timiș () [Corola-website/Science/324661_a_325990]
-
înmormântării, pe care Brăiloiu o considera, alături de moartea-nuntă, ca esențială pentru înțelegerea Mioriței”(Ibidem). Subiectul pare definitiv clasat, din moment ce numeroasele cercetări arheologice au confirmat teoria lui Mircea Eliade, prin bogatul inventar al obiectelor descoperite în mormintele vechi, încă din peroada neolitică: “rareori este îngropat cineva fără a avea anumite obiecte lângă el” - unelte, arme, podoabe, vase etc. “Prezența lor a fost explicată prin concepția oamenilor despre postexistență și nevoile lor în lumea de dincolo; se credea că tot ce se punea
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
altitudini cuprinse între 450-550 m. Amplasarea localității în zona de deal-câmpie și climatul favorabil, au condiționat popularea și apariția unei așezări umane încă din cele mai vechi timpuri. Aici au fost găsite topoare din piatră găurită și ceramică din epoca neolitică. Cel mai vechi document istoric care atestă comunitatea săsească de aici datează din anul 1333, când listele unei conscripții papale înregistrează un "Johannes plebanus de Lekenche". Localitatea făcea parte în acea perioada din comitatul Dăbâca, moșia fiind împărțită între mai
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Izvoru, Răscăeți, Vișina și Vultureanca. Comuna Răscăeți a fost reînființată în 2004, când satele Răscăeți și Vultureanca s-au separat de comuna Vișina și au format noua comună. În comuna Vișina, în urma săpăturilor efectuate, s-a conturat vechimea acestei așezări neolitice, de tip tell. În 1980, Petru Diaconescu, Mihai Diaconescu și Constantin Tuță, profesor de istorie la Liceul Teoretic Vișina, au făcut cercetări de teren în bazinul superior al Neajlovului, descoperind : - pe terasa dreaptă a râului Neajlov, a fost identificată o
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
nu este cunoscută apartenența confesionala. 84,36 % din locuitorii comunei sunt situați în satul de reședință. comună este atestata documentar din anul 1931. Datorită condițiilor favorabile existente aici, zona a fost locuită din neolitic. Locul unde au fost descoperite vestigiile neolitice se numește „Țitelca” și este o ridicătura de pământ naturală de dimensiuni reduse situată între șoseaua E85 și firului de apă al Șiretului. În timp această primă așezare a devenit neîncăpătoare și vatra s-a mutat către nord aproximativ 500
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
care purta acest nume. Singurul obiectiv din comuna Isvoarele inclus în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monument de interes local este situl arheologic de „la Fântână” (la vest de satul Izvoarele) unde s-au găsit urmele unei așezări neolitice atribuite culturii Gumelnița.
Comuna Isvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/313432_a_314761]
-
una dintre localitățile unde a fost turnat filmul "Cold Mountain" (2003). Două obiective din comuna Gorgota sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, ambele fiind situri arheologice aflate în zona satului Potigrafu: așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Malu Roșu”; și situl de „la Podișcă” sau de la „Canalul Pădurii”, cuprinzând urme de așezări din secolele al IV-lea-al V-lea și al V-lea-al VII-lea.
Comuna Gorgota, Prahova () [Corola-website/Science/301678_a_303007]
-
Astfel că drumul principale urmărește și el traseul format râul Bârzava între văi. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
e.n.) pe platou și pe cca 2400 m² de terase artificiale montane (incinta poligonala, murus dacicus, sanctuar, masive urme de locuire)-anticul Apulon, centrul tribului dacic al apulilor, amintit în „Geografia” lui Ptolemeu (c. 90-c. 168), pe vatra de cultură neolitica. Ulterior se folosește formă Apulum pentru replică română a fortificației mutată la malul Mureșului, în vecinătatea mai vechiului castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Albă Iulia); Cetate regală (Castrum Kechkes - Cetatea caprei, cca 1250; refăcuta în 1467-1469, este
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare dacică. Pe malul stâng al Oltului se află un castru roman, distrus în cea mai mare parte de construcții din secolul al XVIII-lea , dar mai ales de construcția castelului Mikó din anul 1827. În
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]