766 matches
-
Jerapetra) Ieri ne-am sculat dis de dimineață, am mers să luăm roata de la vulcanizare (când ne-am întors de la Knossos am avut pană de cauciuc) și am plecat spre Heraklion să vizităm muzeul arheologic. Aici am văzut vase din neolitic și epocile pre-palatină și palatină a Knossos-ului. Bijuterii ale ceramicii care ne-au amuțit. Ce-aș putea spune eu, după ce s-a scris atât de mult despre ele. Sunt obiecte studiate de-a lungul anilor și-n întreaga lume de
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
arheologic, numele său este știut de oricine, reprezentând una dintre personalitățile marcante din istoria disciplinei. Vladimir Dumitrescu (1902-1991) este considerat a fi unul dintre fondatorii arheologiei moderne românești și, pentru o lungă perioadă de timp, autoritatea par excellence în cercetarea neoliticului și epocii cuprului din România, dovadă numeroasele cărți și articole pe care le-a publicat, precum și preluarea unora sau altora dintre interpretările sale de către o serie întreagă de cercetători (de exemplu, periodizările realizate de Vladimir Dumitrescu pentru așa-zisele „civilizații
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
a urmat o programă care cuprindea etape de pregătire, de la cunoașterea genurilor a meșteșugului până la confecționarea obiectelor și desfacerea lor pe piață. Olăritul este o îndeletnicire pe care noi, românii, o moștenim de la cei mai îndepărtați strămoși ai noștri, din neolitic, dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
naturalist. în legătură cu acest ultim aspect se înscriu și mai rarele reprezentări antropomorfe. Predominant în arta țărănească a lemnului rămâne decorul cu caracter geometric, ce se constituie dintr-o infinitate de combinații și asociații, dintre care unele străvechi, cu origine în neolitic, precum și din combinarea unei multitudini de linii drepte, curbe, din care rezultă cele mai diverse figuri geometrice. Cel mai frecvent întâlnit, constând dintr-o formă triunghiulară, apare motivul „dintelui de lup”, întâlnit mai ales pe obiectele de mici dimensiuni, cum
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
acoperite de viile aparținând domnitorilor moldoveni. Totuși, vechimea așezării este cu mult mai veche, deoarece pe acest deal se află ruinele unei cetăți getodacice cu sistem de apărare. În partea nordică a Dealului Basaraba, s-au găsit fragmente ceramice din neolitic și din feudalismul dezvoltat(sec. XVI-XVII). La poala nordică a dealului, întâlnim urme ale unei cetăți geto-dacice cu sistem de apărare. Localitatea Scobiți este o așezare veche, atestata documentar în 1665, cănd Ducă Vodă întărește lui Pavăl Contăș, al treilea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
arhaica, fără identitate și fără vreun profil moral. Și la Mitroi și la Ilie Boca, aceasta scufundare în memoria frusta a imaginii are drept consecință o expresie nedatata și o definiție a formei plastice care împinge contemporaneitatea pînă în aburii neoliticului. Sau, altfel spus, care transferă în pragul mileniului trei vitalitatea nealterabila a unei viziuni despre sine pe care omul și-a construit-o încă din zorii existenței sale. Fără nimic artificial sau documentarist, această pictură care se sprijină pe propria
Ilie Boca, schită pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17648_a_18973]
-
înveșmântate în cămăși, pe care se află motive geometrice distincte, pe brațul drept romburi, pe brațul stâng cruci. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vasul simbolizează vestigiile arheologice datând din neolitic, descoperite pe teritoriul comunei. Capul de bour amintește de faptul că până în anul 1948 localitatea s-a numit Valea Bourului. Brațele sunt simbolul prieteniei și conviețuirii pașnice de peste 200 de ani, dintre români și ucraineni, românii fiind reprezentați de motivul
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
când ele sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
sunt cunoscute sau indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
indică datarea aproximativă în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
în caz de incertitudine. 4.1. Datare prin perioade mari istorice/secole Epoci istorice Cod Epoca 1 Preistorie 11 Paleolitic 111 Paleolitic inferior 112 Paleolitic mijlociu 113 Paleolitic superior 12 Mezolitic 13 Neolitic 131 Neolitic timpuriu 132 Neolitic mijlociu 133 Neolitic târziu 14 Eneolitic 141 Eneolitic timpuriu 142 Eneolitic mijlociu 143 Eneolitic târziu 15 Epoca bronzului 151 Epoca bronzului timpuriu 152 Epoca bronzului mijlociu 153 Epoca bronzului târziu 16 Hallstatt 161 Hallstatt timpuriu 162 Hallstatt mijlociu 163 Hallstatt târziu 2 Protoistorie
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2008 de clasare şi inventariere a monumentelor istorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201233_a_202562]
-
murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cartierul roșu împreună cu coiful și postamentul evocă blazonul familiei Buttler Janos. Coroana cu cele 9 perle indică rangul de conte al întemeietorului localității. Vasul reprezintă importantele descoperiri arheologice, datând din neolitic. Cartierul albastru împreună cu cele 3 nivele de valuri simbolizează ecluza de pe râul Bega. Pe bara verde, separate de valul șerpuit, se sugerează 7 spice de păstrat și 7 spice de dat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
HOTĂRÂRE nr. 366 din 12 iunie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda, Periam, Uivar şi Variaş, judeţul Timiş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252936_a_254265]
-
a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Ohaba Ponor Hunedoara musteriană (în punctul "Peștera Bordul Mare") a)6. Peșteră cu pictură Comuna Letca, satul Cuciulat Sălaj rupestră din paleoliticul superior (în cariera de piatră) b) Așezări neolotice și eneolitice ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul b)1. Tell neolitic - Comuna Poduri, satul Poduri Bacău culturile Precucuteni și Cucuteni (în punctul "Dealul Ghindaru") b)2. Așezare - cultura Comuna Traian, satul Zăpodia Bacău Cucuteni b)3. Așezare - cultura Comuna Frumușica, satul Rădeni Botoșani Cucuteni (în punctul "Dealul Boia") b)4. Așezare
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
2. Fortificație dacică; Orașul Cugir Alba necropolă tumulară (în punctul "Cetățuie") e)3. Cetatea dacică Apoulon Comuna Cricău, satul Craiva Alba (în punctul "Piatra Craivii") e)4. Davă antică; complexe Comuna Negri, satul Brad Bacău arheologice reprezentând așezări succesive din neolitic (Cucuteni A-B) și epoca bronzului (cultura Costișa și Monteoru) (în punctul "Zargidava") e)5. Dava antică Tamasidava; Comuna Horgești, Bacău necropolă tumulară; satul Răcătău de Jos fortificație din epoca bronzului, cultura Monteoru (în punctul "Cetățuie") e)6. Fortificație dacică
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
materialelor Studiul și caracterizarea compușilor organici prin tehnici: UV-VIS, IR, RMN, HPLC/MS, fluorescență Utilizarea metodelor neconvenționale în sinteză - "green chemistry": reacții sub acțiunea microundelor, ultrasunetelor, biocataliză 17. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Facultatea de Biologie Arheozoologie și arheobotanică: Neolitic, Epoca Bronzului, Epoca Fierului, Antichitate, Evul Mediu Efecte antimicrobiene ale unor compuși naturali sau de sinteză Efectul extractelor vegetale tradiționale la modele de șobolani cu anxietate/depresie/autism sau schizofrenie Evaluarea efectelor antioxidante și neuroprotectoare ale extractelor din plante pe
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
materialelor Studiul și caracterizarea compușilor organici prin tehnici: UV-VIS, IR, RMN, HPLC/MS, fluorescență Utilizarea metodelor neconvenționale în sinteză - "green chemistry": reacții sub acțiunea microundelor, ultrasunetelor, biocataliză 17. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași Facultatea de Biologie Arheozoologie și arheobotanică: Neolitic, Epoca Bronzului, Epoca Fierului, Antichitate, Evul Mediu Efecte antimicrobiene ale unor compuși naturali sau de sinteză Efectul extractelor vegetale tradiționale la modele de șobolani cu anxietate/depresie/autism sau schizofrenie Evaluarea efectelor antioxidante și neuroprotectoare ale extractelor din plante pe
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
prezente. 2.4. Informații socio-economice și culturale Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat la kilometrul 5, al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: a) o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV-III
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
județul Suceava, sub codul SV-I-s-B-05399. Acest sit arheologic este format din 2 obiective: a) o necropolă cu două morminte de incinerație - datând din sec. IV-III înainte de Hristos, cultura La Tene, și având codul SV-I-m-B-05399.01; ... b) o așezare, datând din neolitic și având codul SV-I-m-B-05399.02. ... Satul Bosanci este una dintre cele mai vechi așezări din județul Suceava, prima atestare documentară datând din 14 august 1432, când "Ilie Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruiește boierului său Isaiea, satele Tișăuți, jumătate
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
și silvostepei. Prima atestare documentară a Caracalului, într-un hrisov, datează din 17 noiembrie (XI) 1538. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Stau dovadă descoperirile arheologice din vremurile paleoliticului, neoliticului și din epoca bronzului. Se află situat între ruinele castrului roman Romula (com. Resca, la nord de Caracal) și ale cetății Sucidava (Corabia). În oraș se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
specificul geografic. Agricultura și creșterea vitelor au constituit principalele ocupații încă din preistorie. Descoperirile arheologice efectuate în Caracal și localitățile din împrejurimi la Vlădila, Studina, Grădinile, Reșca, Fărcașele-Hotărani sunt relevante pentru modul cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona păduroasă a oferit un fond cinegetic bogat care sub aspect economic reprezenta o sursă
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]