1,289 matches
-
adică de onoarea mea de familist.” Vorbirea sa este aceea a burgheziei în formare din timpul lui Caragiale, care suferă de snobism lingvistic și incultură. El devine comic prin contrastul dintre esență și aparență, prin limbajul folosit în care alături de neologisme la modă dintre care unele sunt greșit întrebuințate: ambiț, poblic, favuride, bagabont, musiu, dicorație, dipotat, a dezvorța, a maltrata cu o vorbă bună, giuben, reglement etc. apar regionalisme: arz, văz, spui, poci, termeni populari: aia, alea, celălalt, interjecții specifice vorbirii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor”, de latinisme cu termeni populari și neologisme: „că-z fără instrucțiune și educățiune, un popor doară e învins astăzi în lupta pentru existență, și cine-i învins, apoi acela dă-l dracului! vorba lăkinească: una salus vickis nullam șperare salukem!”, asocierea de cuvinte latinești cu înjurături ungurești, folosirea
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în lituană: volukas „hongre”; în fine el se găsește în toate dialectele slave din nord: în boemă, în polonă, în sorabă, în rusă etc., peste tot considerat de secole ca un vechi termen popular cu totul indigen, nicăieri ca un neologism sau ca un cuvânt de împrumut. Alfred Ludwig, delegatul praghez face următoarea observație: Eu voi prezenta de asemeni în trecere o obiecție la teoria d-lui Hunfalvy. Dacă Românii ar fi venit de dincolo de Dunăre, natural că vechile lor capitale
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
2015, pentru comunicarea "Particularități diafazice ale vorbirii personajelor în comedia "O noapte furtunoasa" de I.L. Caragiale Publicații: Cărți: „Formarea cuvintelor în publicistica actuala. Derivarea. Perioadă 1990-2001”, Cuvânt înainte Prof.dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Editura Digital Dată, Cluj, 2010 „Dicționar de neologisme și abrevieri recente”, coautor, Cuvânt înainte Prof.dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Editura Scrisul Prahovean, Cerașu, jud. Prahova, 2003 Volum de poezii "Nori în soare", cu o Prefață de Livia Ciupercă, Editura Singur, Târgoviște, 2015 Colaborator la realizarea „Monografiei învățământului ploieștean
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
nu-și dorește să epateze, înscriindu-se în canoane sau reguli, ci să fie ea însăși. Prin natura meseriei, filolog fiind, lectura își pune amprenta până la nivel subconștient, acesta fiind motivul pentru care se remarcă în poeme și apelul la neologism, ba chiar la cuvinte tăioase, dar potrivite pentru redarea unei anumite realități, așa cum declară însăși poeta. Cum să descrii o realitate a universului-carceră, un mediu al recluziunii în care rodește doar întunericul, elementul suprarealist din care nu poți dori decât
MARTIE 2014 (COLECŢIA LIRIK) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353672_a_355001]
-
populațiile de pe teritoriul românesc. Oare, ce voi găsi în DEX referitor la originea cuvintelor românești? Să vedem! Limba „CARCALETE” În DEX se observă următoarele: • majoritatea cuvintelor provin din limba latină; • o mare parte din cuvinte au originea din limba franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit originea în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
franceză, (neologisme), sau din latină și franceză (cum vine asta?) adică au „dublă proveniență”, fără a se explica modul de formare din cele două surse; • altor cuvinte li s-a găsit originea în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la vremea apariției lor în limba română) au originea în limba germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
alte cuvinte și cu ocazia comerțului făcut cu respectivii barbari și urmașii lor. Dar cel mai mult, românașii noștri și-au îmbogățit limba când și-au trimis odraslele la Paris, de unde tinerii studioși s-au întors cu recolte bogate de neologisme, adevărate „pietre rare” pe care le-au agățat la gâtul limbii române. Și astăzi zestrea limbii române crește văzând cu...urechiile (și ochii), alte „pietre rare” fiind aruncate pe câmpiile țării, de data asta americane (adică, englezești). Așa să fi
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
traducea: “Te-a mustrat cu numele unui dobitoc considerat idiot, patrupedele astea fac parte din clasa canină, ele nu râd, ci mușcă, sunt carnivore. Dar constat că bipedul, deși om ca și noi, nițel mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici? Iar am pus aparatul meu
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
aproape necunoscute copiilor de vârsta ei: „instinctul de conservare”; „pluteau pe apa ... sâmbetei”; „rămase în colțul ei ca într-un vis urât”; „avea o dorință de nestăpînit”; ș.a., procedee rar uzitate în literatura pentru copii, dar se folosește și de neologisme. Ea se folosește și de proverbele românești sau expresii de la țară, care dau un farmec aparte scriiturii: „De parcă, vorba ceea: nici usturoi nu mâncase, nici gura nu îi mirosea”; „cum-necum, luă drumul spre Pitești”. Din când în când, povestitoarea spune
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]
-
culte, dezvoltarea s-a făcut din lăuntrul limbei, nu prin adaos din afară (...) prin modificarea termenilor vechi sau prin iscodiri deadreptul din geniul limbei însuși (...) Așa s-a făcut ca limba noastră să fie împestrițată cu o mulțime înăbușitoare de neologisme, unele de trebuință, altele de prisos. Prin aceasta s-a făcut un mare rău limbei românești, pentru că i s-a răpit facultatea de a găsi ea însăși mijlocul de rostire pentru gândurile noui; i s-a frânt elasticitatea; i s-
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
grăesc împrejurul meu. Dorința mea era, ca Academia să scape aceste odoare amenințate a cădea în uitare, redându-le locul la care au drept și să puie o stavilă la acest val de nepăsare pentru graiul bătrânesc, stârpind totodată buruienile neologismului, care înăbușe limba strămoșească. (...) Aceste parazite răutăcioase, numărul lor crește pe zi ce trece și sfârșitul va fi schilodirea limbei. Strecurarea lor o datorăm, în mare parte, vieței politice, obiceiurilor apusene și educației copiilor în străinătate”. Cât de actual este
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
șui, Zi-i că-i ... ondulat măcar, Chelios ... e prea barbar, Și “coteț” e demodat, Hai să-i zicem ... din palat! -Cuțu' cu păl ondulat, Ia lățoiul din palat, El se giulă că ... -Stop !”se giulă” ... i-arhaism, Bagă un neologism! “El promite”, sau ... mai vag, Ah ... ce dribling în zid-zag! Căci “se giulă”, cu respect, E politic ... incorect ... -Cuțu cu păl ondulat Ia lățoiul din palat, El plomite că nu fu ... . -Stai, stai, stai așa nițel Să nu-ți iasă
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
ininteligibilă. Prima direcție este agresiv-infatuată, etichetează cu lejeritate, e dogmatică și, chiar dacă nemărturisit, dă dovadă de spirit gășcar. A doua, însă, se pitulează atât de bine după catene de concepte, încât judecata de valoare se rătăcește într-un codru de neologisme pretențioase. În felul acesta, criticul este la adăpost atât de dușmanii literari, cât și de suspiciunea de a fi înzestrat cu personalitate. Astăzi nu mai e ce a fost odată nici în poezie. Lumi dispar, altele apar. Poezia nu mai
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
altul scoate din mâlul limbii cuvântul urât, alături cu pornografia, și-i dă drumul în văzul lumii, ca și cum și-ar dezveli dedesupturile. Alții, trecând ocazional prin Occident, vin cu aere și accente străine, stâlcind cuvintele românești sau înlocuindu-le cu neologisme neasimilate, inutile, făcând din limbă o păsărească neînțeleasă de românul de rând. Și ce e mai tragic, sunt oameni care s-au cocoțat în vârful piramidei sociale care n-au habar de regulule elementare (din clasele I-IV) de ortografie
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
nu întotdeauna există această continuitate. Dacă elevul nostru va fi taximetrist, asta înseamnă că trebuie să învețe doar șoferie? Oare trebuie să îi luăm dreptul de a urmări, de exemplu, o emisiune radiofonică de cultură, sau de a înțelege anumite neologisme? Pe bordul unui microbuz am văzut recent Cutezătorii, de Alexandru Mitru, despre marii exploratori, și am intrat în dialog cu șoferul cititor. La ce-i servea șoferului aceluia să afle ceva despre Magellan sau despre Columb? Probabil exact la ce
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
și cu lumea concretă, a păstrat expresia imagică și naivă a omului simplu, o prospețime pitorească și colorată, ritmul vieții mișcătoare. Limba aceasta, ca toate operele țărănești, e conservatoare și-și apără cu îndărătnicie conformația, rămânând refractară încercărilor de violentare. Neologismele, în afară de cele de specialitate cu circulație numai în anume sfere, se generalizează anevoie și abia după ce suferă transformările noționale și formale potrivite cu spiritul ei. Așa au fost condamnate să dea greș sforțările filologilor de odinioară cari au vrut s
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
inadecvată este principala sursă a comicului: mai exact decodificarea incultă. Cei doi fixează o interpretare eronată întrucât nu înțeleg. După cum se șie, procesul de comunicare are loc în cadrul unei cunoașteri mutuale. B Două sunt nodurile principale ale decodificării inculte: un neologism excesiv și un neologism acreditat. Mai întâi, Rică Venturiano utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
a comicului: mai exact decodificarea incultă. Cei doi fixează o interpretare eronată întrucât nu înțeleg. După cum se șie, procesul de comunicare are loc în cadrul unei cunoașteri mutuale. B Două sunt nodurile principale ale decodificării inculte: un neologism excesiv și un neologism acreditat. Mai întâi, Rică Venturiano utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
o interpretare eronată întrucât nu înțeleg. După cum se șie, procesul de comunicare are loc în cadrul unei cunoașteri mutuale. B Două sunt nodurile principale ale decodificării inculte: un neologism excesiv și un neologism acreditat. Mai întâi, Rică Venturiano utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
de comunicare are loc în cadrul unei cunoașteri mutuale. B Două sunt nodurile principale ale decodificării inculte: un neologism excesiv și un neologism acreditat. Mai întâi, Rică Venturiano utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a lipsi, a se sustrage. Ipingescu repetă „A
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Vezi cum vine vorba lui: să nu mai mănânce nimeni din sudoarea bunăoară ca mine și ca dumneata; adică să șază numai poporul la masa, că el e stăpân”. Eroarea este de înțelegere prin asociere: ea produce comic. Al doilea neologism (autentic și acreditat) este sufragiu. Ipingescu citește: „Nu vom putea intra pe calea viritabilelui progres, până ce nu vom avea un sufragiu universale” Jupân Dumitrache se mică: „Adicătele, cum vine vorba asta?”. „Ipingescu (după adâncă reflecție): A! Înțeleg! Bate în ciocoi
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
cu accept pe ultima silabă, ce înseamnă „servitor” este o relație de omonimie. În contextul în care vocabula trebuie decodificată drept vot. Din necunoaștere cei doi convin asupra semnificației de servitor. Eroarea de decodificare generează comic. Ca moduri secundare sunt neologismul „chiarifica” adus din italianul „chiarificare” - a clarifica și adjectivul „viritabelului” de inducție engleză. În planul de profunzime al comicului scenei stă deci înțelegerea greșită, lipsa de înțelegere sau înțelegerea redusă. Problema se pune direct: Ipingescu îi zice lui Jupân Dumitrache
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
fascinant. De fapt, însăși Poezia este un mister, deoarece cuvintele - ca elemente de comunicare - au rosturi metaforice, Poezia fiind și un act de luare în stăpânire a limbii, prin valorificarea diferitelor straturi lexicale în asocieri surprinzătoare: arhaisme, regionalisme, termeni religioși, neologisme, dar și termeni pe care singur îi construiește: „Arderea Babilonului cel Mare. Au mai rămas consoane-n cornul serii, vocalele mă cheamă-n așternut ... ”, „Să ieși din ea, Poporul meu, pe lacrimi de tămâie zimbrul moare ... ”, „Litanii la poarta Raiului
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
de stilul și umorul lui Marin Sorescu („Falsa percepție”, „Irefutabil”) care vizează pretențiile de cultură ale celor care încheie procesul dobândirii învățăturii odată cu perioada școlarizării, după care „... se cam învață cu... înălțimea/ Și privesc decât pe sus”, umplu limba de neologisme pe care nu le înțeleg ori cu barbarisme de nepătruns și scriu poezii în limbaj pentru aleși, inițiați, în care „nici ei nu știu ce scriu”. Și, pentru că sunt o mulțime de așa- ziși poeți, care scriu versuri numai din dorința de
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]