832 matches
-
ar proveni dinspre statele neparticipante la tratat, care ar trebui supravegheate, pentru că li s-a conferit accesul nelimitat la materiale, tehnologii și echipamente nucleare, în timp ce statelor participante la tratat le sunt impuse restricții. Se consideră că un viitor Tratat de neproliferare ar trebui să interzică doctrina folosirii armelor nucleare împotriva statelor care nu dețin arme nucleare, susținută de SUA și de NATO.10 Un alt tratat important în domeniu, semnat în 1972 ca acord adiacent Tratatului SALT 1, Tratatul ABM, a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
să fie făcută deosebirea între țările care nu prezintă nici un pericol pentru interesele americane sau pentru pacea lumii și cele care se lansează într-un program de înarmare nucleară, vizând perturbarea echilibrului, între cele care vor accepta un sistem de neproliferare și cele care sunt indiferente sau favorabile proliferării. Din acest punct de vedere, este greșită politica sancțiunilor impuse de Congres împotriva țărilor în legătură cu care se constată că dezvoltă o capacitate nucleară, și care împiedică această diferențiere (73 de țări și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
an al gesturilor în cascadă pe scena politică: Rusia începe să construiască la Bushehr prima centrală nucleară a Iranului, iar Coreea de Nord respinge restricțiile impuse de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, mai târziu (2003, respectiv, 2005) anunțând retragerea din Tratatul de neproliferare și deținerea de arme nucleare; Statele Unite optează, unilateral, pentru ieșirea din Tratatul privind rachetele antibalistice ABM din 1972, care limitează folosirea sistemelor antirachetă, iar, în anul următor, ocupă Irakul într-o confruntare criticată de Germania, Franța, Federația Rusă, având drept
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
liniștită în plan nuclear de dinainte de momentul 11 septembrie 2001, a presupus, în fapt, eforturi pentru gestionarea unei palete largi de probleme legate de: fostul arsenal nuclear sovietic (Programul Nunn-Lugar, derulat până în 1996); retragerea Coreei de Nord din Tratatul de Neproliferare și programele nucleare ale acesteia; testele nucleare efectuate în Pacific de către Franța, pentru menținerea descurajării europene; preocupările în domeniul armelor nucleare și, în final, intrarea în clubul nuclear, a Indiei și Pakistanului (1998); relația tensionată SUA-China, ambele puteri nucleare, în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
atace) și preventive war (războaiele declanșate de unele state împotriva altora); promovarea interdicției cu forța, a loviturilor preemptive și rachetelor defensive ca modalități de a contracara proliferarea armelor de distrugere în masă, precum și minimalizarea sprijinului tradițional american pentru tratatele de neproliferare; utilizarea forței pentru producerea schimbărilor de regim în rogue states, în dauna unor negocieri cu acestea; preferința pentru ad-hoc coalitions of the willing și ignorarea alianțelor permanente 142. Odată cu elaborarea doctrinei, președintele Bush și-a exprimat susținerea față de sistemul antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Americii au anunțat, în noua lor strategie nucleară că vor lua în considerare utilizarea armelor atomice numai în circumstanțe extreme. De asemenea, administrația americană a precizat că nu va folosi arsenalul nuclear împotriva unor state care respectă prevederile Tratatului de Neproliferare Nucleară, ceea ce reprezintă o schimbare majoră a politicii SUA în domeniu. Potrivit secretarului american al Apărării, Robert Gates, documentul, elaborat prin eforturile comune ale Pentagonului, Departamentului de Stat și Ministerului Energiei, oferă o foaie de parcurs, care are drept scop
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
excludeau folosirea armelor nucleare pentru a răspunde unor atacuri chimice și biologice din partea unor țări care nu dețin asemenea arme, în noua doctrină, Washington-ul se angajează să nu utilizeze arsenalul său împotriva statelor non-nucleare care au semnat Tratatul de Neproliferare, cu două excepții însă: statele în afara normei, precum Iranul sau Coreea de Nord, și statele care ar amenința cu un atac bacteriologic de mare amploare. Deci, o altă schimbare ar fi, cel puțin la nivel de limbaj, renunțarea la sintagma state problemă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
deține, teoretic, o mare libertate de acțiune, ce poate fi îngrădită, în ultimă instanță, doar de alte puteri nucleare 156. Cooperarea între actorii scenei internaționale este facilitată de instituțiile internaționale, de norme, reguli și legi. Politica de dezarmare, măsurile de neproliferare a armelor nucleare presupun existența unor reglementări juridice internaționale și a unor instituții de aplicare a acestora: tratate (TNP, PTBT, CTBT) aplicate potrivit principiului pacta sunt servanta 157 -, aranjamente intervenite între furnizorii nucleari, acorduri vizând crearea de zone denuclearizate, rezoluții
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
armelor nucleare au fost completate cu cele destinate limitării experiențelor nucleare, la 5 august 1963, URSS, Marea Britanie și SUA, semnând Tratatul de interzicere parțială a testelor nucleare (Partial Test Ban Treaty PTBT), urmat, la 5 martie 1970, de Tratatul de Neproliferare Nucleară TNP (Non-Proliferation Treaty), care distinge între state posesoare de arme nucleare SUA, Marea Britanie, Franța, Rusia și R.P. Chineză, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU și state neposesoare de arme nucleare, obligate să accepte garanțiile (controlul) AIEA. În conformitate cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
stocarea, achiziția, deținerea de orice dispozitive nucleare explozive în zona de aplicare de către orice parte contractantă. Dat fiind că este vorba de zone geografice care sunt complet libere de arme nucleare, zonele libere sunt recunoscute ca instrumente internaționale importante de neproliferare nucleară și dezarmare și reprezintă un pas spre o lume liberă de arme nucleare.167 Prima inițiativă de acest gen, Tratatul pentru interzicerea armelor nucleare în America Latină și Caraibe (Tratatul de la Tlatelolco) a intrat în vigoare în 1969 și a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
salvgardare specifice și concrete care definesc condițiile de aderare a Statelor Unite la un tratat de interzicere totală. Adoptarea CTBT este discutabilă. Susținătorii consideră că tratatul va îndeplini angajamentele de dezarmare ale statelor posesoare de arme nucleare asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară și în cadrul Conferinței din 1995 privind Revizuirea și Extinderea Termenului Tratatului, că va conduce la încetarea unui regim discriminatoriu în care statele nucleare pot experimenta, în timp ce altele nu și că va sprijini neproliferarea prin prevenirea dezvoltării de către statele neposesoare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
arme nucleare asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară și în cadrul Conferinței din 1995 privind Revizuirea și Extinderea Termenului Tratatului, că va conduce la încetarea unui regim discriminatoriu în care statele nucleare pot experimenta, în timp ce altele nu și că va sprijini neproliferarea prin prevenirea dezvoltării de către statele neposesoare de arme nucleare a unor arme nucleare cu tehnologie avansată. Există și opinii potrivit cărora CTBT standardizează avantajele Statelor Unite în domeniul armamentului nuclear, iar, conform programului de gestionare a stocului, SUA poate păstra arme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Tratatul de la Bankok interzice, de asemenea, deversarea deșeurilor radioactive. Dar, de vreme ce nici una dintre semnatare nu dețineau focoase nucleare, interdicția se adresa, în fapt, celor 5 puteri nucleare. În martie 1996, Franța, Statele Unite și Marea Britanie au semnat Tratatul de la Rarotonga pentru neproliferare nucleară în Pacificul de Sud, adoptat în urmă cu 11 ani de Forumul Pacificului de Sud, și semnat de Uniunea Sovietică în 1984 și de China în 1987. Francezii au renunțat la orice rezervă față de tratat în 29 ianuarie 1996
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
mai angajează să declare și să desființeze dispozitivele explozive nucleare și instalațiile care permit fabricarea acestora, cât și interzicerea deversării deșeurilor nucleare radioactive pe teritoriile lor. Redactarea tratatului a fost facilitată de faptul că Africa de Sud a aderat la Tratatul de neproliferare nucleară în 10 iulie 1991. Pretoria a pus capăt producției de arme pentru distrugerea în masă o dată cu închiderea uzinei pentru îmbogățirea uraniului de la Valindaba și oprirea lucrărilor de punere la punct a programului militar nuclear chiar la Pelindaba, unde se
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dezmințit participarea unei țări străine la dezvoltarea armei nucleare a Africii de Sud, ca și participarea acesteia din urmă la experiențele întreprinse de alte țări. Ca urmare, Nelson Mandela se angaja la 31 august 1994 să ducă o politică de transparență și neproliferare 178. Un alt demers de stabilire a unei zone libere de arme nucleare, prezentată, inițial, de președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, la cea de-a 48-a sesiuni a Adunării General a ONU, în anul 1993, și anunțată în timpul conferinței Asia Centrală
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
al Rusiei, Evgheni Primakov, a susținut, în expunerea ținută la Conferința internațională privind securitatea europeană de la Minsk din 1997, că este necesar un acord internațional special privind transformarea Europei Centrale într-o zonă fără arme nucleare. În centrul regimului de neproliferare se află, încă, TNP, prelungit în 1995 pe o perioadă nedeterminată, și la care au aderat în calitate de state neposesoare, după 1990, Argentina, Brazilia, Africa de Sud, cunoscute pentru programele avansate în domeniu, iar China a aderat ca putere nucleară. Au rămas în afara
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
unei noi rezoluții ONU, prin care să se exprime un angajament colectiv de asistență în locul celui tripartit și Consiliul de Securitate să decidă sancțiuni împotriva statului care a declanșat atacul. Prin Declarația adoptată în 1992, cu prilejul reuniunii speciale consacrată neproliferării armelor de distrugere în masă, s-a subliniat rolul garanțiilor (controlului) AIEA și s-a reafirmat angajamentul de a adopta măsuri când se constată o violare a TNP. Conferința din 2000 de la New York, consacrată revizuirii Tratatului de Neproliferare Nucleară, s-
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
speciale consacrată neproliferării armelor de distrugere în masă, s-a subliniat rolul garanțiilor (controlului) AIEA și s-a reafirmat angajamentul de a adopta măsuri când se constată o violare a TNP. Conferința din 2000 de la New York, consacrată revizuirii Tratatului de Neproliferare Nucleară, s-a încheiat, după o lună de negocieri, printr-un acord în care cele cinci mari puteri își iau angajamentul să elimine în totalitate arsenalele nucleare de care dispun. În declarația finală, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța și China s-
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
angajează să consolideze legislația pentru a preveni ca teroriștii și agenții de pe piața neagră să poată produce, obținerea, poseda, dezvolta, transporta sau utiliza arme nucleare, chimice sau biologice și mijloacele de achiziționare a acestora 181. Reluarea negocierilor privind Tratatul de Neproliferare Nucleară în 2005 a avut loc într-un context destul de complicat. Iranul era suspectat de faptul că încearcă să intre în posesia unor arme nucleare, în timp ce Coreea de Nord declarase că deține astfel de arme. NATO trebuia să specifice rolul armelor sale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acuza SUA și alte state de ipocrizie prin faptul că ignoră arsenalul nuclear al Israelului, stat care, spre deosebire de Iran, nu a semnat TNP. Este aproape unanim recunoscut că, în actuala sa formă, tratatul nu răspunde unor scopuri de bază în ceea ce privește neproliferarea. Creșterea numărului statelor care dispun de arma nucleară duce la o limitare tot mai greu de controlat și la o descurajare tot mai greu de realizat mai cu seamă dacă armele nucleare se află în mâinile teroriștilor. Poate că cel
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de control al armamentelor (interzicerea anumitor activități militare, reglementarea amplasării forțelor armate, interzicerea transferului anumitor articole de importanță militară; reducerea riscului declanșării accidentale a războiului; limitarea sau interzicerea anumitor tipuri de arme sau metode de ducere a războiului 184) și neproliferării, măsuri de evitare a răspândirii armelor nucleare, precum și a perfecționării celor existente, pe fondul posibilității transferului/vânzării de tehnologie nucleară unor puteri nenucleare interesate. Legea privind reducerea amenințării nucleare sovietice, aprobată de Congres în 1991, cunoscută sub denumirea de Programul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
documentul spre ratificare Senatului la 13 mai 2010, iar președintele Medvedev a prezentat acordul Dumei la 28 mai 2010, Rusia și SUA intenționând să sincronizeze ratificarea documentului. Pentru SUA, tratatul reprezintă un important punct de cotitură pentru securitatea nucleară, pentru neproliferare și pentru relațiile dintre Statele Unite și Rusia. Partea rusă consideră că, în esența acordului START se ascunde principiul inseparabilității securității principiu care este și parte a inițiativei luate de președintele Medvedev în privința unui acord paneuropean de securitate, prin care să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
vizate de tratat și, ca urmare, Comisia urmează să reexamineze tratatul și să recomande fie modificarea proiectului de lege privind ratificarea, fie elaborarea unei declarații proprii în vederea ratificării, care să țină cont de îngrijorările ruse Astfel, cu un Tratat de neproliferare esențial în procesul de dezarmare, dar care conține evidente lacune și, prin urmare, este contestat, cu un acord de interzicere totală a experiențelor nucleare care ar trebui să intre în vigoare, dar asupra căruia încă se discută, și cu un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
s-a tradus și prin reduceri semnificative ale capacităților nucleare (localizate în Europa) și prin promovarea măsurilor de creștere a încrederii și securității în domeniu în relațiile cu Rusia. Politica NATO în domeniul nuclear este fondată pe respectarea Tratatului de neproliferare nucleară, considerat de membrii NATO baza regimului internațional de neproliferare nucleară; toți aliații sunt membri ai tratatului și susțin respectarea și implementarea acestuia, precum și ale celorlalte instrumente internaționale relevante în domeniu. Politica specifică a Alianței în domeniul nuclear este determinată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
localizate în Europa) și prin promovarea măsurilor de creștere a încrederii și securității în domeniu în relațiile cu Rusia. Politica NATO în domeniul nuclear este fondată pe respectarea Tratatului de neproliferare nucleară, considerat de membrii NATO baza regimului internațional de neproliferare nucleară; toți aliații sunt membri ai tratatului și susțin respectarea și implementarea acestuia, precum și ale celorlalte instrumente internaționale relevante în domeniu. Politica specifică a Alianței în domeniul nuclear este determinată, totodată, de postura sa nucleară și de locul capacităților nucleare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]