7,995 matches
-
limbajului aleatoriu, frazării sincopate. Poetul dă impresia că inhalează în fiecare din textele sale atmosfera întregului convulsionat, așezat sub semnul luciferic al pierzaniei. Luînd în colimator prezentul, săgetează cu sarcasm interminabila, demagogica, repulsiva "tranziție". Un triumf al inconsecvenței, utopiei ridicole, neputinței, logoreei: Noi vedem poarta legată, voi n-o vedeți, sînteți chiori; ce-o fi/ dincolo de ea?// Dincolo de poartă sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă" (Cap șAceeași cîini). Nu mai puțin vituperat e trecutul generic (,acel
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
Diferența dintre o iluzie și alta stă doar în visul ce se va destrăma odată cu venirea zorilor morții. 1064. Asculta ploaia de suflete a stelelor ce-și părăsesc bolta spre a se naște aici, ascultă cum se lovesc de asfaltul neputinței noastre de a fi eterni. 1065. Numai moartea poate evalua nepărtinitor viața. 1066. Doar Dumnezeu poate beneficia de toate scuzele fiindcă El este Totul. 1067. Te rog toamnă lasă-mi primăvară amintirii să-mi inunde ruginiul uitării tale. 1068. A
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de ambele părți. 1085. Lupta este o încercare de mântuire a păcatului propriei tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
rezultatul gândurilor mele durata vieții este calculată astfel încât să am timp să trec prin toate evenimentele ce-mi formează destinul. nu păstrăm măsură strângem lucruri fără să ne fie de folos nu păstrăm măsură mănați din toate părțile e cu neputința să cuprindem totul. (continuare din numărul trecut) 1. Să ne gândim că România ar avea nevoie în acest moment, (dăm un exemplu) datorită crizei financiare și bugetare în care ne găsim, de 15 miliarde de euro. Cu banii aceștia Statul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aveau nici puteri și nici unde se duce, dar mai ales n-aveau de ce să se ducă. „Ne-am trăit traiul, ne-am mâncat mălaiul” strigau ei unul în urechea celuilalt, doar, să se audă. Indiferență unora, surzenia altora, si neputința îi făcuseră să se resemneze. UN PAHAR CU LAPTE Unii intraseră în bucătărie și-și luaseră câte o bucată de pâine pe care o molfăiau nepăsători. Nu mai aveau supraveghetori să-i certe. La rândul meu abia am reusit sa
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
oranj cu aromă de portocale. O ținea cu grijă, așa cum ar fi ținut un copil, odihnindu-l cu capul pe patul de pâine și-o legăna cu mersul ei șchiopătat, cum ar fi alintat o bucurie pe care cu toata neputința se încăpățâna s-o ducă acasă, acolo unde bucuriile erau din ce in ce mai rare. Bătrână urca anevoie prin fâneața iar cand privirea ei slăbită prinse conturul gardului rărit de vreme se întreba, ca într-o doară unde era bărbatul, unde era copilul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se pierde în expresia și jocurile „ființei” de-o clipă a individualului, rămâne pradă patologiei metaforei, nesfârșitei metaforizări. Fenomenul cuprinde o întinsă arie a poeziei, din anumite zone și epoci, este aproape generalizat datorită absenței unei conștiințe critice și a neputinței intelective și creatoare a autorilor, postată în frapanta imaginație. Însă, la Marian Barbu, creator sorbit de idee, care consideră starea naturală a poemului ca fiind izbucnirea dintr-o idee, se manifestă un alt fenomen: universalul în abstracțiunea să îi solicită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atunci ticălosului trup o văpaie și un cuptor babilonesc<footnote Sf. Nicodim Aghioritul, Paza celor cinci simțuriă, p. 92. footnote>, fierbințeala trupului ce caută să se potolească prin satisfacerea patimii. Sfântul Isaac Sirul ne învață și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două tăișuri împotriva noastră. Nu poate fi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
imagini, ci și pe cuvinte. Astfel, trebuie evitate convorbirile prea familiare și prea îndelungate cu femeile, cu care trebuie să ne purtăm cu bărbăție și modestie. Să ne ferim de a spune sau a asculta glume indecente, căci e cu neputință ca cineva să fie imoral în vorbă și neprihănit în faptele lui. Apoi, de obicei, ajungem să și facem ceea ce ne place să spunem sau să auzim. Noi, ca și creștini, trebuie să ne ferim cât mai mult de cuvinte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
au încetat de a mai iubi, ne mai văzând pe cele pe care le iubeau. Aceasta desigur că se pare pentru un timp scurt foarte dureros și foarte dezgustător, dar cu timpul, devine plăcut, și la urmă patima devine cu neputință chiar celor ce ar voi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia VII, p. 112. footnote>. Un alt mijloc de luptă împotriva desfrânării este și căsătoria, despre aceasta vorbește Sfântul Ioan Gură de Aur
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote>. Tratamentul recomandat de Sfântul Ioan Scărarul în lupta de izbăvire, arată gravitatea și tăria acestei patimi: De un real ajutor ne pot fi în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
ceea ce este posibil din punct de vedere omenesc pentru a birui vrăjmașul. În privința aceasta, Sfinții Varsanufie și Ioan oferă următoarea recomandare: În privința dracului curviei, e bine să-i închizi intrarea. Dar dacă te răpește și intră, luptă cu el aruncând neputința ta înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nostru, punându-ne în față mai întâi amintirea mamei, a surorilor, a rudelor, sau a anumitor femei pioase<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p.192. footnote>. Însă, oricât am lupta împotriva ei, această patimă este greu de combătut și cu neputință de biruit prin propriile noastre puteri, neputând fi distrusă deplin de noi înșine, ci doar cu ajutorul harului lui Dumnezeu. Biruința deplină asupra acestei patimi este mai presus de fire și are nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Acest lucru îl spune
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lucru îl spune limpede Sfântul Ioan Gură de Aur: Nimeni nu ar fi putut scăpa de uneltirile vrăjmașului, nici să stingă, nici să oprească pofta firească a trupului, care este asemenea unui foc, dacă harul lui Dumnezeu n-ar ajuta neputința noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 135. footnote>, deoarece acest lucru este mai presus de fire, omului fiindu-i cu neputință să zboare cu aripi proprii la această înaltă și cerească cunună a sfințeniei făcându-se astfel următor îngerilor, de nu-l va ridica harul lui Dumnezeu. Prin toate luptele noastre, prin chinuirea trupului și asceză, prin pocăință și lacrimi nu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe dânsul, înălțându-mă cu inima (scil. mândrindu-mă), iarăși mă voi prăbuși la dânsul. El îmi este și ajutor și vrăjmaș, și sprijinitor și dușman, și protector și persecutor. Grijindu-1, mă războiește, topindu-l cu înfrânarea, mă slăbește până la neputință, odihnindu-1, mă trage spre păcat, dojenindu-l, nu-i pasă, dacă-1 voi mâhni mă primejduiesc foarte, dacă îl voi nimici, nu voi mai avea prin cine câștiga virtuțile. În sfârșit, el este totodată obiectul și al iubirii și al urii
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de locurile primejdiei, de pricinile și de toată materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea. De asemenea ne îndeamnă să nu ne încredem în noi înșine, spunându-ne că alții mai virtuoși decât noi au fost biruiți, căci spune el este cu neputință să mergi la moară fără să te umpli de făină sau să ții smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
l-am moștenit prin păcat și a câștigat întreaga umanitate către Dumnezeu. Aceasta a făcut-o pentru a osândi păcatul și osânda din voie și din fire, scoțând din fire păcatul, pătimirea, stricăciunea și moartea. Noi nefiind neschimbăcioși și cu neputință de clintit, putem, din fericire, precum ne-am rostogolit de la slava cea multă la cea mai de jos necinste, să ne întoarcem și să căutăm în sus și să vedem fața atotînchinată a lui Dumnezeu<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC. footnote>. Întunericul sau noaptea dumnezeiască se raportează, cum spune el deseori, pe de o parte, la măreția dumnezeiască iar pe de altă parte la neputința sufletului de a cunoaște ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa, iar Dionisie Areopagitul îl va tâlcui, mai târziu, ca o revărsare abundentă de lumină. Chiar făcând abstracție de precizările ce au fost aduse în această problemă de Sfântul Grigorie Palama
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
tradițională a decorumului, reglând potriviri, conveniențe între stil și subiect, stil și destinatar, stil și emițător, oferă cadrul unificator unor atare disparități, chiar dacă inaptitudinea de a te sluji de toate stilurile (s.n. - O.G.) e înțeleasă ca o limitare, o neputință, și idealul e cel al absenței unui stil personal și al unei universale disponibilități stilistice (s.n. - O.G.), care asigură universalitatea artistică.”<footnote Ibidem, pp. 189-190. footnote> Putem deduce din această imagine sensul mutației operate în Iluminism în ceea ce privește reorientarea de la
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
personal și al unei universale disponibilități stilistice (s.n. - O.G.), care asigură universalitatea artistică.”<footnote Ibidem, pp. 189-190. footnote> Putem deduce din această imagine sensul mutației operate în Iluminism în ceea ce privește reorientarea de la universalitatea retorică înspre particularitatea organică, dar și imaginea neputinței și a puținătății în care s-ar fi prezentat modelul organic și individualist al lui Beethoven în contextul gândirii muzicale baroce, deoarece „Din perspectiva unui ideal complet, rezultând din însumarea, sinteza contribuțiilor individuale, stilul în înțelesul său individual este atunci
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vid. Ambelor trăsături nu ni se pare neverosimil a li se decela sîmburele postideologic: refuzul visceral al Apusului și tonul ritos al monopolului de opinie, reziduul dogmatic. Perplexitatea noastră, observă pe bună dreptate S. Damian, e și un rezultat al neputinței de a alătura cele două imagini: cărturarul autentic, cu o fină recepție a angrenajului cerebral, propunînd subtile disocieri în interpretare, și ștrengarul rătăcit prin galerii ilustre, îmboldit de pofta de a-și bate joc, de-a anihila. Curios, foarte curios
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
zi de dezbateri politice (26.04.2006), avem impresia că răsfoim presa cotidiană, de la cea predominant informativă ("Uniunea Artiștilor Plastici din Cluj a rămas fără sediu", M.G.), la cea implicată afectiv, sentimental, patetic: ,Patimile românilor" (CS), ,România sub blestemul apelor - neputința autorităților, dar și dezinteresul local sporesc haosul creat de natură" (I.D.P.). Titlurile banal politice sînt în inferioritate numerică, așa că sună reconfortant ("România în pragul aderării la Uniunea Europeană", BLC), chiar cînd păstrează stîngăciile și clișeele limbii de lemn ("Atenție sporită în vederea
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
folosea sunete. Ele vorbeau, cîntau, povesteau despre lumea Dorinei Crișan Rusu, despre ce și cum simțea, despre tensiunea spectacolului, despre seducție, despre patimă, despre iubire, despre orgoliu și vanitate, despre cuprinsul și necuprinsul din noi, despre viață, despre moarte, despre neputință. Pe scenă ardea. Am urmărit-o de zeci de ori în spectacole, în aproape toate, la repetiții, în atelierele cu studenți sau actori tineri. Am văut-o și am ascultat muzica ei originală de scenă la Ghetou, Trupa pe butoaie, Fuga
Dincolo de nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10079_a_11404]