773 matches
-
Critical Profile of Carl Schmitt”, Cardozo Law Review, vol. 21, 2000, pp. 1567-1587. Pentru o foarte judicioasă evaluare a rătăcirilor și utilizărilor politice ale lui Schmitt, vezi Mark Lilla, The Reckless Mind, New York Review Books, New York, 2000 (ed. rom.: Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005; introducerea mea la ediția românească este reluată infra). Diferența dintre noțiunea de religie civilă (în sensul de civică) și cea de religie politică este foarte importantă. Pentru un studiu excelent
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să analizăm ideile altora în contextul lor de emergență și de a le transpune apoi în lumea noastră, pentru a o înțelege mai bine. Un asemenea exercițiu este și textul de față, prilejuit de apariția la Polirom, sub titlul Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, a versiunii românești date de Mona Antohi frumoasei, inteligentei și judicioasei cărți a lui Mark Lilla, The Reckless Mind. Intellectuals in Politics (New York Review Books, New York, 2001; ediția paperback în 2004). Contribuția mea începe cu o prezentare
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căror orientări, diferite între ele, dar afine și complementare, i se potrivesc. 2. Pe scurt, despre substanța cărțiitc "2. Pe scurt, despre substanța cărții" Am încercat până acum să-l pregătesc întru câtva pe cititorul român pentru întâlnirea cu Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică. Asemenea lucrări, perfect inteligibile în forma dată de autor, sunt totuși prea dificile pentru a fi lansate pe piața noastră intelectuală fără un cuvânt de însoțire, în care centrul de greutate trebuie să fie contextul - altfel spus
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
tonul straussian al lui Mark Lilla. Alte figuri tutelare sunt Daniel Bell, căruia cartea îi este dedicată, și Czesßaw Mißosz, autorul amarei Gândirea captivă. Eseu despre logocrațiile populare. În „Prefață”, autorul se referă cu admirație la Mißosz, arătând că Spiritul nesăbuit ar putea fi citită „ca un modest supliment la Gândirea captivă”. Lilla își pune în același loc întrebări și mai chinuitoare, încercând să înțeleagă ce i-a determinat pe intelectualii trăitori în democrații să aleagă tirania. Mißosz - care i-a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de stânga intervin și ei adesea în dezbatere, iar discuția este departe de a fi tranșată: cât de adânc a fost atașamentul la nazism al fiecăruia dintre cei doi? Ce a fost mai întâi? Avem de-a face cu adeziuni nesăbuite (oportuniste? cinice? sincere?) la o doctrină și un regim criminale, sau e vorba de ceva poate și mai grav - și anume, de consubstanțialitatea, de confluența unor sisteme de gândire? Probleme asemănătoare s-au pus și în cazul lui Mircea Eliade
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
se aseamănă izbitor: coincidentia oppositorum. Prin urmare, avem datoria de a le judeca potrivit acelorași unități de măsură și sisteme de referință. La fel stau lucrurile și cu Michel Foucault și Jacques Derrida, mari spirite; dar nu mai puțin „spirite nesăbuite”. Ajunși la capătul analizelor lui Mark Lilla, tot nu am reușit să răspundem fără echivoc marii noastre întrebări inițiale: de ce vor intelectualii să servească pe tirani? Întrebarea și mai disperată este: de ce devin tiranofili unii dintre intelectualii care trăiesc în
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
amenințare, mereu sub presiunea istoriei. Cedând „tiranului interior”, intelectualul se prăbușește asemenea unui înger damnat, subjugat de demonia puterii, apoi de puterea însăși. Căderea sa în plasa tiraniei este ultimul pas într-o tragedie a spiritului. Mai exact: tragedia spiritului nesăbuit, care și-a rupt legăturile cu etica și morala, și-a trădat menirea, optând pentru imoralitatea și amoralitatea unui eros al dominației. Lilla ne reamintește în ultimul capitol legătura stabilită de Platon în Republica și Phaidros între tiranie, eros și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comunitaristă: «societatea monocromă»” a apărut ca postfață la Amitai Etzioni, Societatea monocromă, traducere și note de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2002, pp. 319-354. „Pentru o istorie intelectuală a tiranofiliei moderne” a apărut inițial ca studiu introductiv la Mark Lilla, Spiritul nesăbuit. Intelectualii în politică, traducere de Mona Antohi, Polirom, Iași, 2005, pp. 7-45. „Criza spiritului american. Recitindu-l pe Allan Bloom după douăzeci de ani” a apărut inițial ca postfață la Allan Bloom, Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un ocean care, cu un rafinament demn de un portughez răzbunător, înghițise o lume întreagă, fără a lăsa în viață măcar o văduvă. Același ocean își rostogolește și astăzi talazurile; același ocean nimicește, an de an, atîtea nave. Da, muritorilor nesăbuiți, potopul lui Noe nu s-a retras: două treimi din această lume frumoasă sînt încă acoperite de apele lui. Prin ce se deosebește oare uscatul de mare, cînd un miracol petrecut pe cel dintîi nu este miracol și pe cealaltă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cînd înalți, într-o parte, capul lui Locke, te apleci într-acolo; iar dacă înalți, în cealaltă parte, capul lui Kant, îți regăsești echilibrul, dar cu ce preț! Unele minți sînt mereu ocupate să-și țină corabia în echilibru! Oameni nesăbuiți, aruncați peste bord toate aceste capete aducătoare de trăsnete și veți pluti apoi drept și lin! După ce cadavrul unei balene normale e adus lîngă bord, au loc aceleași operațiuni pregătitoare ca în cazul cașalotului, deși acestuia i se taie capul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îmi plac trabucele - iată deci nouă sute și șaizeci de trabuce. Hai, Flask, cațără-te pe catarg și deschide-ți bine ochii! Cum să numesc asta - înțelepciune sau nesăbuință? Dacă-i cu adevărat înțelept, are în tot cazul înfățișarea unui lucru nesăbuit; iar dacă e nesăbuit, are totuși și ceva înțelept într-însul. Dar ia uite-l pe moșul de pe Insula Man - trebuie să fi fost dricar, înainte de a porni pe mare. Se fîțîie prin fața dublonului, ia te uita! Acum dă ocol
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Cluj, Timișoara, Oradea, Arad, Constanța, Galați etc. La întrunirea A.E.C.P.F.R. ținută la București, pe 22 noiembrie 1936, în sala „Arta”, personalități de prestigiu ale mișcării feministe, Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Cecilia C. Storck, Florica Georgescu ș.a., au dezavuat „tendințele nesăbuite ale revizionismului”. Ortansa Satmary a dat citire mesajului femeilor din Transilvania (transmis de Maria Baiulescu) în care ele protestau contra afirmațiilor lui Mussolini: „Astăzi după ce s-a realizat șidealul naționalț prin tratatul de pace, semnat cu învoirea tuturor statelor beligerante
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia Cornescu Achimescu, Florica Georgescu, Cuțescu-Storck, care, în cuvinte înaripate, au combătut tendințele nesăbuite ale revizionismului, accentuând asupra drepturilor noastre imprescriptibile cucerite cu atâta jertfă. După discursul d-nei Cornelia C. Achimescu, d-na Ortansa Satmary citește un viu mesaj al femeilor din Ardeal, iscălit de d-na Maria Baiulescu. Mesajul femeilor din Ardeal Dreptatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
doamna Frieda Nussberger Tchacos (de unde și numele codicelui, Tchacos), el ajunsese Într-o stare absolut deplorabilă. Aproape nimic nu se mai putea descifra. A fost nevoie de o muncă titanică de reconstituire. Iată ce consecințe poate avea avariția, pofta asta nesăbuită după bani, pe planul științei și al teologiei. Dacă un negustor egiptean ar fi propus un preț civilizat unei universități americane, de pildă, care se arăta interesată de achiziționarea codexului, și dacă n-ar fi ținut cu dinții la o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
și acceptând limitele propriilor tale posibilități, fapt care te obligă să-ți construiești idealuri pe care le poți atinge și de care te poți bucura; fie de a trăi conform dorințelor, dar refuzând să Înțelegi și să nesocotești, În mod nesăbuit, limitele propriilor tale posibilități, aspect Înșelător ce te va azvârli În Încercări amăgitoare care, epuizându-ți posibilitățile, te vor face să suferi, sfârșind prin a eșua. Prin aceste două atitudini, oamenii se diferențiază Între ei. Problema esențială este dată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Papa va fi vasalul meu”. Pentru a evita un conflict cu efecte grave, papa a fost nevoit să accepte poziția de forță a împăratului pe care chiar el îl unsese. Istoria voia și ea să-i demonstreze ilustrului și uneori nesăbuitului împărat francez că lucrurile nu pot fi, chiar toate, după voia lui de unic stăpânitor. în mai 1808, s-a declanșat, în Madrid, o puternică răscoală împotriva ocupantului francez. A început un adevărat război de gherilă, pe care, până la urmă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
vechi, gata să cadă, și despre repararea ei. ― Ne-am putea obișnui cu nudiștii, spuse Julie. ― Am putea să ne luăm un pomeranian, am spus eu. Nu știu ce ne-a apucat cu „noi“-ul acela. Eram risipitori cu folosirea lui, eram nesăbuiți față de implicațiile lui. Artiștii au instincte bune pentru afacerile imobiliare. Și Herringsdorf o pusese pe Julie În mișcare. Ne-am interesat de câteva asociații, lucru nou pe acolo. Am vizitat două-trei conace. Totul era foarte matrimonial. Sub influența acelei stațiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ură. Inima bătrânului servitor zvâcnește, avertizându-l că fle rul lui de curtean nu a dat nici de data asta greș. Dintr-un motiv pe care mintea nu reușește să-l pătrundă, împăratul nu este de loc po trivnic dorinței nesăbuite din sufletul lui Narcissus. Din contră. Se grăbește să șteargă cu poala suflecată a tunicii firișorul rubiniu ce se scurge printre hârtiile rămase. — Coponius ăsta e înrudit de departe cu Seius Strabo, mormăie printre dinți. — Știu, răspunde acru Augustus. De
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pună la punct un plan pentru a înăbuși scandalul. Își împreunează așadar tac ticos mâinile la spate și începe să se preumble gânditor prin încăpere. Fulcinius vede că împăratul este nemulțumit. Îi este din ce în ce mai frică. Fapta sa i se pare nesăbuită, iar consecințele greu de estimat. Îi vine să-și dea palme. De ce l-a ascultat pe Flaccus Vascularius? N-a luat deloc în considerație ipoteza că principele nu va fi dispus să plece urechea la acuzațiile aduse fiului său vitreg
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nou spre soție și-i aruncă o privire furi bundă. Cum a fost atât de dobitoc și nu și-a dat seama? Orgoliul ei sunt copiii. Cu ei se mândrește, nu cu el. Pentru ei e îndârjită și nestăpânită. Chiar nesăbuită. Cu el e doar aprigă. Aprigă la mânie, aprigă în pat. Trufia de a naște viitori împărați îi stâr nește trupul. Așa a conceput cu ea mai mulți plozi decât și-ar fi dorit. Șase până acum, dintre care doar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care te ponegresc. După spusele lor, cu toate că știi foarte bine că în Japonia creștinii sunt prigoniți, tu te străduiești să-l îndupleci pe Papa de la Roma să sprijine negoțul dintre Japonia și Nueva España. Iezuiții spun că această faptele tale nesăbuite pun în primejdie activitatea misionară din Japonia, iar dacă vei merge prea departe și vei stârni mai mulți preoți tineri din Manila și Macao aducându-i în această țară despre care nu știu nimic, atunci vei câștiga mânia naifului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
e pierdută... Nu, am zis eu stăpân din nou pe mine. Eminență, eu nu cred că Japonia e un câmp de bătălie fără sorți de izbândă. Dacă munca noastră de propovăduire n-a dat roade, aceasta a fost din pricina măsurilor nesăbuite luate de Ordinul Sfântul Petru. Cardinalul schiță un surâs. Semăna cu zâmbetul amar al unui dascăl bătrân în fața unui copil mofturos. — Eminență, misionarul se deosebește de ostaș. Moartea unui ostaș poate fi zadarnică uneori, dar un misionar care moare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Câțiva credincioși japonezi surghiuniți la Manila mi-au făcut rost în taină de banii trebuitori. Astfel am putut să cumpăr această joncă mâncată de termite, să tocmesc marinari și să plec din Luzon. Nu știu ce crede Domnul Iisus despre faptele mele nesăbuite. Acum nici măcar nu pot desluși dacă voința Domnului a fost să rămân legat toată viața de locul meu de stareț la Manila sau să mă duc iarăși în Japonia și să mă lupt. Dar de un lucru sunt încredințat. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în Japonia și să mă lupt. Dar de un lucru sunt încredințat. În curând Domnul îmi va arăta limpede răspunsul Lui. Iar când Domnul îmi va arăta răspunsul, eu am să mă supun smerit. Am scris că faptele mele sunt nesăbuite. Mă întorc din nou în Japonia unde creștinii sunt persecutați și asupriți. Fără îndoială că în ochii altora, această faptă este o neghiobie. Când au auzit prima dată de planul meu, japonezii surghiuniți la Manila au clătinat din cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
persecutați și asupriți. Fără îndoială că în ochii altora, această faptă este o neghiobie. Când au auzit prima dată de planul meu, japonezii surghiuniți la Manila au clătinat din cap și mi-au zis și ei că e un plan nesăbuit. Mi-au spus că dacă urma să fiu prins îndată după ce aveam să pun piciorul pe mal, planul meu prostesc n-avea să folosească la nimic. Dar dacă fapta mea este nesăbuită și prostească, atunci și drumul până la Ierusalim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]