1,175 matches
-
pentru limită de vârstă este asimilată pensiei de serviciu și că înseși dispozițiile Legii fundamentale reprezintă temeiul acordării acestui tip de pensie, ceea ce înseamnă că această indemnizație se bucură de protecție constituțională și nu poate fi eliminată decât cu nesocotirea Constituției și a jurisprudenței Curții Constituționale. Procedând în mod contrar, legiuitorul a adus atingere bunei funcționări a statului de drept, principiilor democratice și naturii constituționale a drepturilor afectate. ... 7. Se susține că legea criticată încalcă principiul securității juridice, întrucât legiuitorul
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]
-
în capitolul I („Furtul“) din titlul II; art. 237, care sancționează tentativa la infracțiunile prevăzute în capitolul II („Tâlhăria și pirateria“) al titlului II; sau art. 248, care sancționează tentativa la infracțiunile prevăzute în capitolul III („Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii“) din titlul II]. ... 13. În ceea ce privește pedepsirea tentativei, Curtea reține că în doctrină și în legislație sunt consacrate două sisteme, și anume sistemul parificării pedepselor și cel al diversificării pedepselor. Sistemul parificării pedepsei presupune sancționarea tentativei cu
DECIZIA nr. 406 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277189]
-
constituțional al accesului liber la justiție, legiuitorul poate stabili reguli speciale derogatorii, cum este și reglementarea unei căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare, pentru a oferi părților un mijloc procedural eficient în scopul retractării hotărârilor judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale în cazurile expres prevăzute de lege. ... 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 389 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275180]
-
după prezentarea unui înscris folosit în proces) nu constituie un obstacol absolut în ceea ce privește constatarea împrejurării că respectivul înscris este fals prin falsificarea scrierii sau semnăturii. ... 23. Din această perspectivă, nu se poate reține nici critica referitoare la nesocotirea dispozițiilor art. 16 din Constituție prin instituirea unei inegalități de tratament între părțile din proces și nici încălcarea dreptului la un proces echitabil, cadrul legal instituind un mecanism procedural apt să asigure respectarea principiului egalității armelor în proces. ... 24. În
DECIZIA nr. 365 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275169]
-
în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată. ... 25. Cu privire la pretinsa nesocotire a dispozițiilor art. 30 din Constituție care garantează libertatea de exprimare, Curtea a constatat că acestea nu au relevanță în examinarea constituționalității dispozițiilor art. 83 din Codul de procedură civilă, întrucât soluționarea proceselor aflate pe rolul instanțelor judecătorești este strict
DECIZIA nr. 314 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275344]
-
judecătorească. Prin urmare, raționamentul dezvoltat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007, invocată de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate, nu poate susține criticile formulate de acesta. ... 28. În fine, în legătură cu critica referitoare la pretinsa nesocotire a principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, paragrafele 38 și 39, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, de exemplu, prin Decizia nr. 154 din 30 martie
DECIZIA nr. 421 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275139]
-
în concret, ea duce la suprimarea unui drept cu existență certă, determinată, recunoscut celor care din considerente de loialitate față de profesie își continuă activitatea dincolo de momentul la care aveau o vocație concretă pentru pensionare. ... 33. Cu privire la nesocotirea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituție, se arată că legea criticată este discriminatorie, întrucât recalcularea pensiilor este o măsură prevăzută doar pentru judecători și celelalte categorii de pensionari reglementate de Legea
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
întâlnește în foarte multe țări, dar, în același timp, ridicarea la rangul de principiu constituțional se justifică prin faptul că asigură în condiții mai bune securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, precum și prin faptul că blochează nesocotirea separației dintre puterea legislativă, pe de o parte, și puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept [Decizia nr. 9 din 7 martie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 467 din 2 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273594]
-
vedere normativ a unor măsuri pozitive apte să asigure liniștita posesie, folosință și dispoziție asupra bunurilor. Or, crearea unui cadru normativ care fragilizează garanțiile pe care statul trebuie să le stabilească în privința atributelor dreptului de proprietate privată duce la nesocotirea obligației sale asumate prin textul Constituției și, implicit, la încălcarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, Curtea a reținut că vulnerabilizarea proprietății private a persoanei are drept efect crearea unui regim de insecuritate juridică a acesteia, dreptul său de proprietate
DECIZIA nr. 280 din 9 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273533]
-
de constatare a contravenției și, în funcție de cele constatate, va dispune în consecință. ... 17. Prin urmare, dispozițiile art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la comunicarea procesului-verbal de constatare a unei contravenții, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dreptului la un proces echitabil prin prisma egalității de arme, în speță critica de neconstituționalitate fiind formulată și din perspectiva unei situații de aplicare a legii de către organele abilitate să comunice un proces-verbal de contravenție, context în care
DECIZIA nr. 674 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281981]
-
neclarități apte să împiedice destinatarii să-și adapteze conduita, astfel încât corespunde exigențelor de claritate, simplitate și precizie. Norma de incriminare îi permite destinatarului nu numai să-și conformeze conduita în sensul preceptului, ci și să prevadă consecințele în cazul nesocotirii sale. Consideră, totodată, că localizarea infracțiunii în titlul destinat infracțiunilor contra patrimoniului și natura infracțiunii, de pericol, iar nu de rezultat, nu produc consecințe asupra exigențelor de claritate. De asemenea, apreciază că noutatea incriminării nu generează de plano inaccesibilitatea textului
DECIZIA nr. 648 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281649]
-
pronunțat, ci doar să confirme sau, după caz, să infirme o interpretare jurisprudențială deja existentă și, de multe ori, cazul în speță, consolidată prin pronunțarea unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești. Or, printr-o atare interpretare s-ar ajunge la nesocotirea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă în partea lor privitoare la rațiunea și condițiile pronunțării unei hotărâri prealabile. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța
DECIZIA nr. 13 din 25 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283114]
-
la data de 1 septembrie 2020. Utilizarea excesivă a delegării legislative, emiterea de ordonanțe de urgență ca practică de guvernare, în situații care nu au un caracter excepțional, au ca efect, în fapt, diminuarea rolului Parlamentului și, în ultimă instanță, nesocotirea voinței suverane a electoratului, care și-a acordat votul reprezentanților săi - deputați și senatori -, și nu membrilor Guvernului. ... 43. Se mai arată că Guvernul nu a respectat art. 108 alin. (1) din Constituție, sens în care se susține că măsura
DECIZIA nr. 372 din 29 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275783]
-
nr. 3.695 din 1 iulie 2022, pronunțată de Judecătoria Cornetu - Secția civilă). ... 36. În conformitate cu dispozițiile art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, sancțiunea contravențională se aplică între limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională, iar nesocotirea limitelor produce petentului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. ... 37. Într-o altă argumentare s-a apreciat că, potrivit art. 1 teza a doua din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, constituie contravenție, inter alia, fapta stabilită
DECIZIA nr. 60 din 25 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276022]
-
deciziei citate a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiași valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIA nr. 536 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265262]
-
către prima instanță. ... 14. Împotriva deciziei civile pronunțate de instanța de apel a declarat recurs apelantul-reclamant, susținând, în esență, că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, cu nesocotirea Deciziei Curții Constituționale nr. 136/2021, întrucât a condiționat dreptul la despăgubiri de nelegalitatea privării de libertate, fără a lua în considerare faptul că, în cauză, măsura arestării preventive apare ca fiind una nedreaptă prin raportare la soluția de achitare. ... 15
DECIZIA nr. 1 din 16 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265193]
-
și complementare prin legi speciale. Toate aceste sancțiuni specifice dreptului contravențional nu au caracter reparator, ci preventiv-educativ, și reprezintă o formă de constrângere juridică vizând, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal: principiul legalității, principiul proporționalității și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Referitor la problema garanțiilor similare dreptului penal în materie contravențională, Curtea a
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
sancțiunii contravenționale în ipoteza prevăzută prin textul criticat, legiuitorul încalcă principiile legalității și al proporționalității, ca garanții inerente reglementării dreptului contravențional, și limitează posibilitatea agentului constatator și a judecătorului de a proceda la individualizarea administrativă și judiciară a pedepsei, cu nesocotirea prevederilorart. 1 alin. (5), ale art. 53 coroborat cu art. 44 și ale art. 124 alin. (3) din Constituție. ... 25. În același sens, Curtea face trimitere la jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 661 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
a integrității teritoriale, a ordinii de drept și a principiilor democrației. În acest sens, dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 14/2003 reglementează interdicția de a face parte în același timp din două sau mai multe partide politice, sancțiunea nesocotirii acestei interdicții constituind, conform art. 8 alin. (2) din aceeași lege, încetarea calității de membru al partidului anterior, înscrierea într-un nou partid constituind demisie de drept din vechiul partid. Instanța apreciază că aceste dispoziții asigură conținutul principiului reglementat de
DECIZIA nr. 543 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279407]
-
din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Așadar, nesocotirea principiului egalității în drepturi are drept consecință neconstituționalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Curtea a constatat că, potrivit jurisprudenței sale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
paragrafele 68 și 69). ... 32. În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, prin faptul că nu reglementează un prag valoric/temporal cât privește faptele asimilate contrabandei și prin nesocotirea principiului ultima ratio în materie penală, aduc atingere principiului constituțional al statului de drept, consacrat în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. O altă instanță constituțională a statuat, într-o speță similară, că principiul constituțional al statului de drept
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
că până la intervenția legiuitorului instanța supremă este chemată să dea dezlegarea corectă problemelor de drept ridicate. ... Noțiunea de «interpretare», precum și expresia «aplicarea unitară a legii», folosite de legiuitor, exprimă ideea că s-a căutat, cu firească prudență, evitarea nesocotirii principiului constituțional al supremației legii, precum și a schimbării rolului instanței supreme din acela de «a zice dreptul» cu acela de «a face dreptul». A interpreta un text de lege înseamnă a lămuri înțelesul acestuia, a-l explica, a determina
DECIZIA nr. 21 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261329]
-
României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26 (hotărâri pronunțate în materia insolvenței), prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate sub aspectul normelor de procedură în funcție de specificul materiei reglementate nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia nr. 680 din 21 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2022
DECIZIA nr. 383 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261469]
-
judiciar, instanța judecătorească are obligația de a consulta partea cu privire la continuarea judecății și, în funcție de acordul acesteia, stabilește caracterul executoriu al hotărârii de încuviințare a ajutorului public judiciar. Or, textul criticat reglementând ope legis acest caracter, cu nesocotirea principiului disponibilității, contravine prevederilor art. 44 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (2) din Constituție.
COMUNICAT din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/272933]
-
susține că Legea nr. 52/2020, în ansamblul său, încalcă art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât nu respectă Decizia Curții Constituționale nr. 731 din 6 noiembrie 2019 și Decizia Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016. Cu privire la nesocotirea Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016, se arată că noua lege anulează caracterul judiciar al impreviziunii, înlăturând rolul instanțelor judecătorești în procedura dării în plată. Se încalcă, astfel, și principiul separației puterilor în stat. Totodată, se susține că este
DECIZIA nr. 212 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272373]