873 matches
-
acte cuprinzând mențiuni care nu corespund adevărului, cu privire la munci care au fost săvârșite în realitate sau care n-au fost prestate în condițiunile legii de față, se vor pedepsi cu închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani. Art. 24 - Nesupunerea repetată și fățișă la rânduielile de disciplină ale taberei sau coloanei de muncă, precum și părăsirea serviciului fără ordin sau învoire, vor constitui contravențiune, ce se va pedepsi cu închisoare polițienească dela 10-20 de zile și amendă dela 1000 - 10.000
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ca nesupuși la M.O. b) Deasemeni, șefii instituțiilor și întreprinderilor care nu au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit Cercului, pentru a presta munca la curățatul străzilor, vor fi dați în judecata Curții Marțiale, pentru instigarea la nesupunere. Toți șefii de autorități militare sau civile, instituții diferite, întreprinderi, fabrici, etc., care au evrei repartizați la M.O. se vor conforma dispozițiilor prevăzute la punctul I a, b, și vor înainta C.T. Iași cel mai târziu până la 10 Februarie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
majoră, nu se prezintă la autoritatea indicată în termen de 4 zile libere dela data fixată, este nesupus la chemare. Pentru cei aflați în străinătate termenul este de 30 zile libere dela data fixată prin ordinul de chemare. Art. 3. - Nesupunerea se pedepsește în timp de pace cu închisoarea dela 2 luni la un an. În timp de mobilizare sau războiu, nesupunerea se pedepsește cu moartea și confiscarea averii; averea confiscată devine proprietatea C.N.R., care o va administra și lichida conform cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei aflați în străinătate termenul este de 30 zile libere dela data fixată prin ordinul de chemare. Art. 3. - Nesupunerea se pedepsește în timp de pace cu închisoarea dela 2 luni la un an. În timp de mobilizare sau războiu, nesupunerea se pedepsește cu moartea și confiscarea averii; averea confiscată devine proprietatea C.N.R., care o va administra și lichida conform cu legile respective. Art. 4. - Este dezertor: 1. Evreul care lipsește fără voie mai mult de două zile libere de la detașamentul sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
art. 1 din Legea Nr. 59, prevăzându-se obligațiunea de prezentare în termenele fixate de această lege. - Evreii care nu se vor prezenta în termenul fixat nici la această chemare, vor fi trimiși în judecata Curților Marțiale pentru motivul de nesupunere la chemare în timp de război, urmând a fi sancționați potrivit legii Nr. 59 prin pedeapsa cu moartea și confiscarea averii. - Acei cari se vor prezenta în lăuntrul termenului acordat și prevăzut de lege, vor fi sancționați pentru nesupunerea sau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de nesupunere la chemare în timp de război, urmând a fi sancționați potrivit legii Nr. 59 prin pedeapsa cu moartea și confiscarea averii. - Acei cari se vor prezenta în lăuntrul termenului acordat și prevăzut de lege, vor fi sancționați pentru nesupunerea sau dezertarea săvârșită anterior datei de 3 Februarie 1943, prin trimiterea lor pe timp nelimitat și necondiționat (de vârste, titluri, etc.) în detașamente de muncă, exterioare, la drumuri, C.F.R. etc. 2. Pentru prinderea evreilor care nu se vor fi prezentat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr. 28 din 3.II.1943 a apărut Legea Nr. 59 relativă la sancționarea evreilor nesupuși și dezertori dela munca obligatorie. Pe baza faptului că munca obligatorie pentru evrei este datorată în schimbul serviciului militar, Legea Nr. 59 precizează infracțiunile de nesupunere și dezertare dela această muncă stabilind și sancțiunile, care merg, în timp de războiu, până la pedeapsa capitală. În scopul unei bune aplicări a acestei legi se dau instrucțiunile de mai jos: 1. - Instituțiunile militare sau civile, patronii, întreprinderile, precum și comandanții
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau verbală, reținerea ordinului de chemare individual, etc.), vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupu nere sau dezertare”, după caz, conform art. 218 din Codul Penal. 2. - Cercurile Teritoriale vor fi sesizate asupra comiterii infracțiunii de nesupunere sau dezertare: a) Din oficiu; b) De Comandanții Militari, pentru evreii infractori, făcând parte din detașamentele de muncă încadrate; c) De șefii instituțiunilor civile sau militare, de patroni și de conducătorii diferitelor între prinderi, pentru evreii care sunt repartizați în cadrul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și Cercul Teritorial căruia aparține). 3. - Cercurile Teritoriale, care sunt organe de evidență, execuție și control în ceea ce privește munca obligatorie a evreilor, datorată în schimbul serviciului militar, de unde aceștia au fost excluși, au următoarele îndatoriri: - Să dea ordin de zi de constatarea nesupunerii sau dezertării; - Să întocmească plângerea de dare în judecată, anexând la ea piesele sprijitoare; - Să dispună urmărirea infractorilor prin organele militare și polițienești. 4. - Evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii la diferite instituții, firme sau întreprinderi, sunt considerați ca elemente auxiliare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nesupuși la munca obligatorie”. b) - Deasemenea, șefii instituțiunilor și întreprinderilor, care n’au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit Cercului Teritorial pentru a presta munca la curățatul străzilor, vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupunere”. c) - Evreii scutiți și care nu au achitat taxa în termenul prescris, vor fi obligați să se prezinte imediat la muncă; cei care nu se prezintă vor fi dați în judecată. VII. - Diverse: a) - Organele militare teritoriale vor ține seama
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care se sustrag dela muncă prin orice mijloace. Această măsură de ordin administrativ a fost suspendată prin hotărârea Consi liului de Miniștri din 13 Octomvrie 1942 și în locul ei se aplică Legea Nr. 59 din 3 Februarie 1943, care sancționează nesupunerea la muncă și dezertarea evreilor, astfel: - În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. - În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1942 și în locul ei se aplică Legea Nr. 59 din 3 Februarie 1943, care sancționează nesupunerea la muncă și dezertarea evreilor, astfel: - În timp de răsboi sau mobilizare, cu moartea și confiscarea averii în beneficiul Statului. - În timp de pace, nesupunerea, cu 2 luni la 1 an închisoare corecțională iar dezertarea cu 6 luni la 5 ani închisoare corecțională. Românii care înlesnesc sustragerile evreilor dela munca obligatorie sunt inter nați în lagăre. IV. Realizările de ansamblu ale Marelui Stat Major dela
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
conștiincios munca obligatorie. Pentru această din urmă obligație a existat pedeapsa cu trimiterea în Transnistria, care a fost suspendată în Consiliul de Miniștri din 13 Octomvrie 1942. 12. Să se pună în vedere Curților Marțiale să accelereze judecarea proceselor de nesupunere sau dezertare ale evreilor dela munca obligatorie, în baza Legii Nr. 59 din 3 Februarie 1943, întrucât sunt necesare câteva execuții, pentru a aduce la realitate pe evrei. MARELE STAT MAJOR SECȚIA I-a Biroul 10 NOTĂ SUPLIMENTARĂ CU CHESTIUNI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la lucru, ca și acei cari nu vor trimite Cercurilor Terit. pe evreii chemați, căutând a-i reține prin orice mijloc (intervenție scrisă sau verbală, reținerea ord. de chemare individuală, etc.) vor fi dați judecata Curților Marțiale pentru instigare la „nesupunere sau dezertare” după caz, conf. art. 218 din Codul Penal. Înștiințările către Cercurile Teritoriale se vor face prin adrese însoțite de acte doveditoare, declarații, procese verbale de constatarea neprezentării la chemare, sau a dezertării încadrate în limitele de timp prevăzute
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la munca obligatorie”. b) Deasemenea șefii instituțiilor și întreprinderilor cari n’au obținut scutirea evreilor repartizați și nu-i trimit cercului teritorial respectiv pentru a presta munca la curățitul străzilor, vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru „instigare la nesupunere”. c) Evreii scutiți și cari nu au achitat taxa în termenul prescris, vor fi obligați să se prezinte imediat la muncă; cei cari nu se prezintă vor fi dați judecății. 8) Diverse: a) Organele militare teritoriale vor ține seama de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vor fi dați în judecata Curților Marțiale (ca nesupuși la munca obligatorie). Deasemenea șefii Instituțiilor și întreprinderilor care nu trimit direct Cercului Teritorial evreii pentru a presta munca la zăpadă vor fi dați în judecata Curților Marțiale pentru instigare la nesupunere. Evreii care au dreptul la scutiri și nu vor achita taxa până la 20 Ianuarie 1944, se vor prezenta imediat la muncă, în caz contrar vor fi dați în judecată. ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 208, dosar 3723, fila
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să cânte pentru sărbătoarea Luciei, sărbătoarea luminii, oferindu-ne vin fiert și prăjituri suedeze (pepparkakor). După miezul nopții am desenat istoria dramatică a adevăratei Lucia, sfânta din Sicilia care a refuzat să fie căsătorită, i s-au scos ochii pentru nesupunere, devenind martir, sfânta orbilor. Dureri în brațe. Am exagerat în totul - am dus în brațe computerul greu pentru a-l dărui lui Karin (fiica vecinei mele, Margareta). Am fost totuși la Eva (Bonnier) pentru a vedea coperta la viitoarea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
din care fac parte și tineri. De asemenea, sub conducerea „grupurilor ilegale ale Partidului Comunist Iugoslav”, se scriu pe pereții fabricilor lozinci prin care poporul este chemat la răsturnarea regimului Tito, se afișează portretele lui Stalin, se cheamă tineretul la nesupunere etc. În anul universitar precedent, „peste 12.000 studenți de la Universitatea din Belgrad au sabotat examenele de instrucție premilitara, precum și disciplinele care au ca scop compromiterea teoriei marxiste și răspândirea ideologiei fasciste”. În publicația „Studentul popular”, din 2 octombrie 1950
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
faptul că între elevi sunt câțiva malcontenți cari refuză a se supune regulamentului disciplinar al școlii. Izvorul acestor nemulțămiri se zice să fi fost niște instigațiuni din afara de școală, deci în afară de cercul de privighere al autorității școlare. Aceste acte de nesupunere se repetau tot mai des, încît pedagogul și maistrii s-au văzut siliți a raporta consiliului de disciplină că nemulțămiții nu primesc pedepsele ce li se impun, nici se supun la ordinele superiorilor lor. Totodată direcția se pomeni c-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
otel până ce or veni părinții ca să-i ieie. Dintre acești opt eliminați unul, anume Vasiliu, a sărit noaptea peste îngrăditura institutului și a intrat în vorbă cu elevii rămași în școală, pentru a-i împinge și pe ei la aceeași nesupunere. Câțiva cari l-au urmat pe Vasiliu au fost arestați de poliție și eliberați în urma mijlocirii d-lui secretar al școlii, Climescu, cari i-au readus la școală. Dar spiritul de rebeliune încolțise deja. Cincisprezece dintre cei din școala s-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
multe, a regulamentelor și pararegulamentelor, avem două direcții în practică și amândouă greșite, anume sau un respect estrem, în fond însă fals, sau o familiaritate peste margini. Efectul direcției dentîi este fățărnicia, efectul celei din urmă lipsa de caracter și nesupunerea. D-na Humpel întrunește calitățile cele mai proprii pentru sădirea și cultura unei educații solide. Manieri familiare, cari totodată impun respect, un mod minunat de-a îndemna școlărițele la împlinirea datoriilor lor prin fapte și măsuri pedagogice, nu prin cuvinte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fost maltratată de una din elevele acelui institut, tocmai în momentul în care d-na directriță asista pe o pacientă. Ne-am obicinuit a vedea că asemenea neorânduieli în școli nu provin totdeauna dintr-un spirit latent de {EminescuOpIX 412} nesupunere (cetitorii își vor aduce aminte de turburările din școala tecnică), ci sunt câteodată produse în mod artificial de înrîuriri străine cercului elevilor, pentru a da un caracter îndoielnic poziției învățătorului contra căruia sunt îndreptate. Deocamdată însă nu ne permitem a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu Ștefănescu? îl întreabă Muraru. Cu Don Șef? Bine. De fapt, sînt numai detașat la el; aparțin tot de Dezvoltare, de tovarășa Matei. A! Și? Normal. De ce? Transferați-vă la Ștefănescu definitiv. Ascultați ce vă spun: la primul gest de nesupunere, madam Matei vă arde. E ca o cobră, atacă tot ce mișcă. Dealtfel, dacă o privești atent, însăși înfățișarea ei... Mihai bea încet din paharul cu apă, indiferent la vorbele lui Muraru, pe care îl crede beat deja. Ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
oricine-i Marcu profesorul. Cînd nu-ți mai place de tata-socru, te urci pe motocicletă și evadezi... ...de socru? repetă Vlad bîntuit ușor de gînduri. Păi el e cu averea. El te va lua de guler la cea mai mică nesupunere. Înțeleg că vrei să locuiești la ei. În nici un caz, acolo, nu vei fi tu cap de familie. Dacă mai stau mult de vorbă cu tine, zice Vlad ridicîndu-se furios voi sfîrși prin a-mi fi rușine c-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Se poate opera. Doctorul Runca s-a specializat în de-astea. Soțul meu te-a lovit cînd erai copil? Indirect. El a dat în taică-su și a plecat de acasă. Părinții noștri, înfuriați, ne atingeau pentru cea mai mică nesupunere. Și care copil, afară de cei tîmpiți, poate fi foarte docil? Odată, nu știu cum, i-am răspuns tatii. Avea iușca de mînat caii în mînă și m-a plesnit... Am mai auzit povestea cu taică-su: un țăran înrăit, avar... Pe naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]