1,228 matches
-
structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
important pentru supraviețuirea organismelor. Potențialul de repaus al tuturor celulelor este dependent în mod direct de concentrația extracelulară de potasiu. Variații anormale ale potasemiei vor produce tulburări de excitabilitate cardiacă (aritmii) și tulburări ale contractilității mușchiului scheletic, precum și ale excitabilității neuronale. Balanța potasică este redusă, pierderile zilnice extrarenale (transpirație și fecale) fiind foarte mici. Principalul mecanism prin care se reglează potasiului este cel renal. Potasiul se filtrează liber prin membrana filtrantă. În condiții normale, cea mai mare parte a potasiului este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
măduva roșie hematogenă. Numită și hemopoietin, este produsă de către rinichi și în mici cantități, de către ficat. Pe lângă funcția de reglare a eritropoezei, mai are și alte funcții biologice, de exemplu în procesele de vindecare sau în răspunsul cerebral la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nocturnă datorită prezenței în aceleași regiuni a marilor reptile. Date fiind nevoile de orientare în viața nocturnă, putem înțelege înlocuirea vederii cu auzul și mirosul drept principale mijloace de explorare a ambianței. Această evoluție a avut drept consecință creșterea formațiilor neuronale care serveau funcțiile auditive și a favorizat dezvoltarea unui nou mod de a trata informația, cu ajutorul unui cod temporal. După dispariția accidentală a reptilelor uriașe, mamiferele au putut duce o viață diurnă. Ele nu au mai utilizat însă vechiul aparat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
intercalate și structurile gramaticale mai complexe; Dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisă. Explicația dificultăților în deprinderea limbii, în dezvoltarea capacității de citire și în stăpânirea raționamentului matematic este dată neurologi, care au constatat că activitatea rețelelor neuronale din emisfera stângă este subminată pe parcursul vizionării, ducând în timp la lipsa dezvoltării normale a creierului. În mai multe cercetări se arată că predominanța pe micul ecran a mesajului violent și a celui erotic, a comportamentului răzvrătit și a celui
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
al inteligenței socioemoționale și chiar spirituale. Din suita mecanismelor neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
implicați în activitatea reverberatorie (teoria sinaptică interneuronală reverberatoare sau a rețelelor reverberante), modificările din organizarea glială, responsabile pentru transferul de ARN în neuroni, de transferul învățării sau de barajul mecanic sau chimic implicat în (re)sistematizarea modelelor temporospațiale ale circuitelor neuronale necesare învățării individuale. În funcționalitatea calitativă a parametrilor ce definesc starea de învățare specifică fiecărui subiect uman de o importanță deosebită se dovedesc a fi (Neacșu, 2006): starea de veghe sau de conștiință clară, cu rol important în stabilirea obiectivelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nici un caz, nu trebuie urmărite doar aceste aspecte. Întrucât în învățare este utilă o memorare eficientă, amintim o serie de observații referitoare la activitățile mnezice (de memorare): • pentru fixarea informației este necesară o perioadă de consolidare în care intervin restructurări neuronale, mai ales în urma proceselor de sistematizare; • daca două asocieri sunt de intensități egale, dar una este mai veche, o nouă repetiție va favoriza această asociație (A.Jost); • plasarea într-o serie omogenă a unei element eterogen favorizează memorarea acestuia ( efectul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de l'esprit, trad. fr., Paris, Minuit, 1986; ed. I în limba engleză, 1983). Abordarea neurofiziologistă descrisă de Jean-Pierre Changeux confirmă, în ciuda temerilor durkheimiene în privința biologilor epocii sale (vezi infra), importanța deosebită a interacțiunii individ/mediu social în dezvoltarea sistemului neuronal și cognitiv, atît pentru specie, cît și pentru individ (Changeux, 1983). Sigmund Freud nu trebuie nici el uitat. Statutul noțiunii de reprezentare ocupă la el un loc de frunte, spre exemplu în încercarea sa de a construi o teorie a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
societățile moderne. Bibliografie Reprezentări, sisteme simbolice, mituri în diferite discipline BOURDIEU Pierre, La Distinction. Critique sociale du jugement, Paris, Minuit, 1979. CANETTI Elias, Masse et puissance, trad. fr., Paris, Gallimard, 1966 (ed. I în germană, 1960). CHANGEUX Jean-Pierre, L'Homme neuronal, Paris, Fayard, 1983. CHOMBART DE LAUWE Marie-Josée, Un monde autre: l'enfance. De ses représentations à ses mythes, Paris, Payot, 1971. COLLI Giorgio, Filosofia dell'espressione, Milano, Adelphi, 1969. CORBIN Alain, Le Miasme et la jonquille Paris, Aubier-Montaigne, 1989. DENIS
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ȘOAPTE CIUDATE \ MECANISME ELECTRONICE GÂNDITOARE CARE "STĂTEAU DE VORBĂ" ÎNTRE ELE. NU FU PRONUNȚAT NICI UN CUVÂNT, DAR VIBRAȚIILE CEREBRALE ÎI FURĂ ÎNREGISTRATE, PROCESELE MINTALE ANALIZATE RAPID ȘI ÎN FINAL TREI UNITĂȚI ELECTRONICE DE CONTROL ÎI FURĂ GREFATE DIRECT PE STRUCTURA NEURONALĂ A CREIERULUI. DUPĂ ACEEA ÎI DĂDURĂ DRUMUL. MARIN ÎȘI CONTINUĂ CERCETĂRILE FĂRĂ A BĂNUI CĂ ACESTEA ÎI FUSESERĂ ÎNTRERUPTE CÂTEVA CLIPE. Cu puțin înainte de ora cinci dimineața, obosit și convins că nimeni nu ar fi reușit mai mult, luă ascensorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
și își îndreptă atenția asupra expresiei semnificative folosite de Scudder: David Marin, conducător de grup. Era singurul lucru important. "Sunt din nou eu însumi", se gândi el emoționat. Într-un fel sau altul, Creierul declanșase prin acțiunile lui un mecanism neuronal vital. Adevărul îi apăru în toată măreția lui, dându-i o stare bruscă de exaltare imensă: "Mi-am regăsit propriul trup!" SCUDDER I SE ADRESĂ DIN NOU: \ ACUM CÂTEVA MINUTE AM AFLAT CĂ WADE TRASK A FOST ARESTAT. NU ARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
a eșuat în tentativa de a mă ataca, el nu știe să facă transferuri de personalitate. Cred că atunci când a stabilit un contact cu Wade Trask în situația de prizonier ― de fapt cu mine ― a stimulat din greșeală un mecanism neuronal care a condus automat la restabilirea corectă o identității. Mai mult, cred că fenomenul l-a dezorientat. La început nu credeam așa, adăugă el gânditor. ― E numai o presupunere, spuse Podrage. Marin făcu din cap un semn afirmativ. Totuși îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
3. TUMORI OLIGODENDROGLIALE și GLIOAME MIXTE 3.1. Oligodendrogliomul 3.2. Oligoastrocitomul 3.3. Oligoependimomul 4. TUMORI EPENDIMALE 4.1. Ependimomul 4.2. Subependimomul 5. TUMORI ALE PLEXURILOR COROIDE 5.1. Papilomul plexului coroid 6. TUMORI NONGLIALE 6.1. tumori neuronale 6.2. ganglioglioame 6.3. gangliocitoame 6.4. tumori-neuroepiteliale-disembrioplastice 6.5. neurocitoame centrale 7. TUMORI ALE PARENCHIMULUI PINEAL 7.1. Pineocitom 7.2. Pineoblastom 8. TUMORI EMBRIONALE 8.1. Tumori neuroectodermale primitive 8.2. Meduloblastomul 8.3. Neuroblastomul 9. TUMORI
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Acesta este singurul factor care poate fi indicatorul fiabil de timp și este folosit pentru setarea „ceasului”. Natura specifică a „ceasului” rămâne neschimbată, dar nu există nici o Îndoială, că aici acționează mecanismul fiziologic care poate implica ambele componente endocrine și neuronale (nervoase). Majoritatea ritmurilor sunt formate În timpul procesului de dezvoltare individual (ontologia sau ontogeneza). Astfel, fluctuațiile de zi cu zi ale activității diferitelor funcții ale copilului sunt respectate Înainte de naștere, se pot Înscrie În a doua jumătate a sarcinii. Ritmurile biologice
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
atenției , în timp ce stadiile finale necesitau atenție. Procesarea în lipsa atenției implică o procesare în paralel , astfel încât un număr de semnale separate să poată fi procesate simultan fără a interacționa unele cu altele. De exemplu procesele care transformă undele sonore în impulsuri neuronale la nivelul urechii, și cele care transformă stimulii mecanici în impulsuri neuronale ca în cazul receptorilor vestibulari ce privesc mișcări ale organelor corpului în raport cu mediul; pot să aibă loc simultan fără să apară o interferență. Cu alte cuvinte, aceste teorii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în paralel , astfel încât un număr de semnale separate să poată fi procesate simultan fără a interacționa unele cu altele. De exemplu procesele care transformă undele sonore în impulsuri neuronale la nivelul urechii, și cele care transformă stimulii mecanici în impulsuri neuronale ca în cazul receptorilor vestibulari ce privesc mișcări ale organelor corpului în raport cu mediul; pot să aibă loc simultan fără să apară o interferență. Cu alte cuvinte, aceste teorii susțineau că procesarea informațiilor periferice se realizează simultan și fără interferări , dar
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
este implicat subiectul, care stimul este așteptat, și care este relevant pentru acțiunea desfășurată. Fig. 1 arată care este localizarea filtrului pentru cele 2 teorii. Stadiul de stocare senzorială este considerat cel mai "periferic", implicând codificarea stimulilor fizici în impulsuri neuronale, în timp ce stadiul de analiză perceptuală este interpretat ca fiind un proces de abstractizare preliminară a unor forme simple de stimulare (ex. perceptarea unghiurilor drepte, a verticalității, etc.) Broadbent vedea analiza perceptuală și stadiile ulterioare ca necesitând atenția, în timp ce Deutsch & Deutsch
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
înregistra nici un fel de răspuns la cel de-al doilea stimul. Acest efect a fost numit perioadă refractară, ceea ce înseamnă că nervul era nesenzitiv la un stimul adițional în timp ce este "ocupat" încă de la efectele cauzate de prima stimulare. Acest proces neuronal are puține în comun cu perioada refractară psihologică, având în vedere că intervalele de timp sunt mult mai mari în cazul activităților comportamentale (ex. 200 m/sec). Observațiile lui Davis (1959) prezentate în Figura 4, sunt caracteristice. În acest exemplu
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
centru nervos și calea eferentă. Receptorii din cavitatea bucală sunt reprezentați de mugurii gustativi, receptori termici și dureroși. Calea aferentă: excitațiile de la mugurii gustativi din cele 2/3 anterioare ale limbii sunt culese de nervul coarda timpanului care are corpul neuronal în ganglionul geniculat. Impulsurile sunt transmise mai departe spre centrul salivator superior din punte pe calea nervului intermediar Wrisberg. Excitațiile de la mugurii gustativi din 1/3 posterioară a limbii se transmit pe calea nervului glosofaringian la nucleul salivator inferior din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată la nivelul peretelui intestinal (vezi cap. 6), care asigură medierea efectelor neurovegetative la acest nivel. Când conținutul intestinal se găsește la nivelul intestinului subțire, intestinul se contractă în amonte de bol și se relaxează în aval propulsând conținutul către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și colon mari cantități de apă, Na+, K+ producând deshidratare, hipovolemie, hiponatremie, hipokaliemie. 6. Sistemul nervos enteric Așa cum am arătat, activitatea musculaturii netede intestinale descrisă mai sus (cap. 4.1 și 5) este controlată direct și permanent de o rețea neuronală locală, numită sistem nervos enteric. Sunt descrise două rețele majore de fibre nervoase care se găsesc intrinsec tractului gastro intestinal: plexul nervos mienteric (plexul Auerbach), dispus între porțiunea externă a stratului muscular longitudinal și porțiunea mijlocie a stratului muscular circular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și de oxidul nitric și de diverse peptide, cum ar fi peptidul intestinal vasoactiv (vasoactive intestinal peptide, VIP). 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini Centrii nervoși esențiali pentru controlul presiunii arteriale sunt bulbopontini, iar organizarea funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
poate fi de mii de ori mai ridicat decât la stimularea cNOS. NO este produs continuu prin activitatea cNOS. In condiții fiziologice cNOS din celulele endoteliale este reprezentată predominant de forma caracteristică, endotelială (eNOS; NOS tip III), diferită de cea neuronală (cerebrală, nNOS, NOS tip I). Activitatea cNOS este stimulată de diverse substanțe ce acționează la nivelul receptorilor plasmalemali (acetilcolina, adrenalina și noradrenalina, bradikinina, histamina, serotonina, ATP, ADP, insulina, trombina, vasopresina, oxitocina, substanța P, peptidul corelat cu gena calcitoninei (CGRP), peptidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]