163,568 matches
-
Magdalena Boiangiu A fost nevoie ca patru oameni de teatru să muncească la textul lui Noel Coward ca să-l facă demn de exigențele Naționalului bucureștean, deși autorul avea reputația unui dramaturg îndemânatic, bun cunoscător al sforilor și regulilor scenei... dar, nu toate reputațiile rezistă când
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
textului, A. Thiers, de exemplu, deși altele sunt restituite și însoțite de comentarii privitoare la modul responsabil de identificare. În această ordine de idei, semnalez dificultatea procesului identificării, Paul Zarifopol venind cu un exemplu, pentru limpezirea paternității unui text fiind nevoie de buna credință a unui om ca Alecu Urechia, în stare să-și decline paternitatea articolului Gazometru, semnat " Cloroform", printr-o scrisoare, recunoscând în falsa atribuire o răzbunare de moment a lui Caragiale. Autorii Bibliografiei au identificat ei înșiși contribuțiile
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
însă notele și indicele prozopografic, oferind multe date de realia, de istorie și mentalități romane (căci în special textele istoricilor latini sînt pline de aluzii și subtilități tipice unei lumi cu un cod social rafinat în secole), sînt ceea ce are nevoie un cititor novice. Iar Istoriile în sine sînt un roman pasionant despre niște vremuri nu foarte îndepărtate și nici foarte diferite de ale noastre. Publius Cornelius Tacitus, Istorii, studiu introductiv, traducere, note si index prozopografic de gheorghe Ceaușescu, București, Ed.
Istorii care se repetă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14946_a_16271]
-
e ștearsă o Doamne cuvântul meu care venea amar și-ntunecat Doamne prea întunecat pentru pământ stins este chinul meu foamea băută cu inima în nopți ce sunt brăzdate de plugul cântecelor vremea-i fără sfârșit și totuși plină de nevoia de-a visa care-mi refuză piatra morții. * Doamne lasă-mă să-mi uit sufletul și chinul ochilor și pumnalul buzelor obosite și focul verde de pe colinele îndepărtate fiecare gură de mocirlă uitată Doamne Dumnezeul meu ziua care-mi spintecă
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
generozitate, M.C. și M.E.C. cedează (conform aceleiași Hotărîri, la articolul 2) Secretariatului General al Guvernului cele 48,5 miliarde de lei menite să finanțeze proiectarea și execuția sediului confiscat. Dacă imobilul tot nu se mai află în parohia lor, ce nevoie mai au de bani? În schimb, devine firească, nu e așa, "suplimentarea bugetului S. G. G." Cinismul Hotărîrii este stupefiant. Citind-o (de două ori, fiindcă nu-mi credeam ochilor), m-am gîndit la toate vorbele frumoase ce se vor
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
ce se vor fi rostit la Forum pe tema grijii statului față de cultură. Treisprezece milioane de volume intră definitiv la apă, cartea românească se îneacă, așa dar, iar Guvernul se procopsește cu un sediu (mult prea mare, de altfel, pentru nevoile lui reale) pe banii culturii. Acum înțelegeți de ce n-am răspuns invitației de a participa la Forum?
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
dreptul despre poeme în proză și despre o "poetică a prozaizării", de o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
acest nou destin în care mă aflu și azi. R.B.: În continuare scrieți și în românește și au fost publicate și volumele inițial scrise în englezește, în proprie traducere. N.C.: Bineînțeles. De acum mă traduc singură și nu mai am nevoie de traducător. R.B.: Este o situație ciudată: un poet care se traduce singur, o adevărată aventură! N.C.: Nu, eu cred că este un privilegiu și vă spun de ce: cînd nu găsesc un echivalent perfect, ce fac? Schimb originalul! Fac ce
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
bazat pe jurnalele mele originale, dar comentate, adică cu toate aventurile mele, cu idealismul meu, cel de la 15 ani, pe cînd eram ilegalistă comunistă, un jurnal cu tot felul de lucruri care au reverberat și ulterior, dar pe care simțeam nevoia să le explic. La moartea lui Stalin, de exemplu, am scris în jurnalul meu (nu la comanda cuiva) un fel de poem de doliu, iar ziua morții lui am pus-o în chenar negru. Ei, și la o vîrstă mai
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
La moartea lui Stalin, de exemplu, am scris în jurnalul meu (nu la comanda cuiva) un fel de poem de doliu, iar ziua morții lui am pus-o în chenar negru. Ei, și la o vîrstă mai lucidă, am simțit nevoia să comentez cele însemnate și acest lucru l-am făcut aici în România în perioada lui Ceaușescu. Erau însemnări ceva mai prudente, pentru că oricînd putea să-mi intre cineva în casă, să-mi găsească jurnalul și să trag consecințele pe
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
sale demonstrează erudiția autoarei pe teren teologic: Berdiaev, Lossky, alături de "Biblia" feminismului modern, Al doilea sex, al Simonei de Beauvoir. Feminismul profesat de Mihaela Miroiu se sprijină pe baza clasică a teoriilor Andreei Dworkin (autoarea celebrului adagiu "o fată are nevoie de un bărbat precum un pește de o bicicletă"). De asemenea, are afinități mai clare cu feminismul academic francez, poate ceva mai creditabil și mai puțin politizat gen Helene Cixous sau Luce Irigaray. Exegeza biblică în spirit feminist are multe
Despre femei și morală by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14994_a_16319]
-
securiști, dl Onișoru nu mai are ce pertracta cu Stan & Comp. Dl Onișoru are datoria să pună la îndoială legea care îl împiedică să dea în vileag monstruozitățile comise de securiști. La noi, cînd vin căldurile verii, bugetarul simte o nevoie nebună să plece în vacanță, dacă are cu ce. Canicula topește sentimentul urgenței, iar patria trebuie să aibă răbdare cu cei pe care îi plătește, pînă se întorc din vacanță. Am o temere că și blocajul despre care am fost
De la CNSAS la pușcărie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14987_a_16312]
-
care deformează spiritul și, prin asta, deteriorând ritmul lent de dezvoltare armonioasă a sufletului. Despre scenele de violență din cărțile mele ca niște rupturi de nivel care marchează o purificare forțată. La sfârșit, vorbim până târziu despre Apocalipsă, degenerarea umanității, nevoia unui ritm nou, a unei iluminări pe un plan ascuns, altul decât cel al istoriei. Modul de acțiune al sufletului universal fiind ritmic, iluminat prin răsturnări zguduitoare chiar în structura intimă a celulelor. IUNIE, 1989 A început vara, lumina ne
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
brațe de tablă sau aripa de sticlă-a ferestrei: nu pot să nu lase prin ele să vină înșiruirea copacilor verzi străbătută de-asfaltul șoselei" (Serbările). Deși reclamă mereu existența unui dialog prin diverse mărci retorico-textuale, poetul nu simte acut nevoia interlocutorului. Nepăsarea pentru coerență este, până la urmă, și consecința unei tragice înstrăinări într-o lume a cărei realitate nu mai poate fi percepută decât fizic, prin corpul "fetiș", și despre care nu se poate spune mai mult decât "ceva nearticulat
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
Rodica Zafiu Particularitățile românei vorbite în Republica Moldova sînt un subiect serios, cu bibliografie bogată, și care nu poate fi rezumat în cîteva fraze. Din păcate, tratarea subiectului riscă să fie tulburată de intruziunile politicii și de aceea se simte nevoia de a o aborda cu precauții și cu precizări preliminare. De fapt, problema "limbii moldovenești" e una strict politică, fiind atît de evident - deopotrivă pentru vorbitorul obișnuit și pentru lingvist - că nu e vorba de o altă limbă, încît orice
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
-mă, dar cu un aer de străin prietenos. Nu mă înșelasem - ceva mai tîrziu l-am auzit întrebînd cine sînt." Tia Șerbănescu n-a avut îndrăzneala să facă din acest jurnal un roman, deși pentru asta n-ar fi fost nevoie decît de un alt subtitlu. Atît. N-a avut nici mediul literar favorabil în jur, n-a frecventat cenacluri, n-au pasionat-o, se pare, disputele teoretice din ultimii douăzeci de ani. între Femeia din fotografie și Exuvii, de pildă
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
sumară, e simpatic și arată bine pe scenă (important pentru Pinkerton). Ioan Ardelean - cu glasul său egal și frumos timbrat - a constituit cu el în actul I un cuplu de prieteni bine corelat muzical și scenic; iar când a fost nevoie a știut să-și încălzească personajul. De multe ori, rolurile secundare sunt lăsate cam la voia întâmplării; a fost o surpriză plăcută atenția acordată distribuirii și sublinierii dramaturgice a personajelor Goro (Vladislav Goray) și Yamadori (Nicolae Andreescu). Un ultim cuvânt
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
le pasă. Le pasă de deriva semenilor lor, nu doar așa ca să fie lăudați de profesioniștii din artele spectacolului, ci prin încercarea de a intra într-un dialog direct cu cei pe care frica îi face să înspăimânte lumea. E nevoie de curaj artistic pentru a cere brusc socoteală statului român întrebându-l de ce nu și-a plătit datoriile față de cetățenii săi, chiar și față de cei mai răi dintre ei. Spaima de iremediabil alimentează patetismul de bună calitate al spectacolului și
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
între noi o corespondență care ne-a făcut să devenim prieteni." Este recunoașterea romancierului francez. Deși mai mult decît știute, faptele sînt prea legate de revenirea la viață și pornirea spre scris ale lui Panait Istrati, pentru a nu simți nevoia să le repet și aici. Prilej de a reaminti măcar și unele din vocile care s-au adăugat, în timp, fiecare altfel orchestrate, cunoscutei definiții de mai sus. Și acestea culese mai ales pentru că s-au făcut auzite din cele
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
fel ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de nuanțare față de Opera Artei? G.G.: Nu, nu cred. Eu continuu aici dar într-un mod mai degajat, mult mai relaxat, mai destins, lărgirea estetică pe care am propus-o în Opera artei. Vreau să spun că în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți ironic față de ideea de critică imanentă, structurală sau tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
si periculoși. Povestirea se salvează întrucâtva pentru că nu poți scrie cu blândețe despre aiurelile și potlogăriile primilor ani de după revoluție din România, ba chiar "dă bine" să reciclezi câteva dintre clișeele infraliteraturii, doar că rezultatul, spre a fi valabil, are nevoie de mai mult de atât. Realism dur, sex și politică ar fi rețetarul etern de succes la public, prezent cu ceva mai multă onestitate și în Hustler. Autorul însă țintește către literatură, de aceea face rost de mai multe perspective
Viața și non-literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15290_a_16615]
-
numelui în sens de ascensiune carieristică. "Eul" auctorial străbate o adolescență romantică, o tinerețe studioasă, cu euforii sportive și revelații erotice, dar și cu un diarium al evenimentelor politice; intervine apoi, cu vârsta, așa-numita "criză ontică", idealurile se răcesc, nevoia de bani și de putere trec pe locul întâi. De la firma de tricotaje unde ajunsese datorită unui binefăcător (confecționând marfă inclusiv pentru... trupele de ocupație), carieristul trece la crearea propriei firme, luându-i evident binefăcătorului cele mai bune lucrătoare. Au
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
2000); "sărăcit, mințit, batjocorit și sfidat de o liotă de pseudopoliticieni cu aere de primadonă, acest popor..." (Adevărul economic, 380, 1999); "actuala coaliție nu a reușit decît să batjocorească sistematic această țară și acest popor" (Adevărul economic, 417, 2000)"; "este nevoie ca opoziția să convingă acest popor amărît de necesitatea alternativei" (România liberă = RL 1270, 1994, 1). Clișeele politice sînt reluate parodic ("greu încercatul popor român" - cotidianul.ro) - deși circulă mai departe și în forme serioase, în discursul indignat și agramat
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
carte de astăzi, însă, asaltat zi de zi de știrile TV și de presa senzațională, nu știu dacă va aprecia culegerea reportajelor într-un volum. În fond, cititorul de carte vrea ceva mai mult, vrea o povestire iar "reportajul" are nevoie să fie scris (și) cu alte instrumente. Cititorul de carte nu mai e cititorul de ziar: În fața cărții devine pretențios. Reporterul are astfel prilejul să devină (și) scriitor, să se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]