493 matches
-
Însă ea trebuie Însoțită sau susținută de două virtuți fundamentale: pocăința și smerenia. Pocăința reprezintă Începutul și condiția unei adevărate vieți creștinești, reprezintă schimbarea vieții vechi a păcatului cu noua viață În Hristos. A te pocăi Înseamnă a te vedea nevrednic de dragostea și sfințenia lui Hristos, iar conștientizarea acestei stări ne face să dorim o schimbare lăuntrică profundă, care să ne apropie de viața cea adevărată. Prin această pocăință reală, omul dorește să fie vindecat de suferința și boala care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
Să-ți pierzi mințile când te uitai la ea, nu altceva! A urmat o strângere fugitivă de mână din partea ei și iar o absență calculată, în cursul căreia Iosif a urcat toate treptele sublimului până la aceea de a se simți nevrednic să se ridice până la ea!ť Ultima propoziție cade sec: ŤRestul se cunoașteť." (pag. 818) Până la urmă, nu e de mirare că Manolescu a convocat, comentându-l pe Caragiale, o frază din Cioculescu. Nici un alt critic n-ar fi fost
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
Înăuntru, lucrări în dantelă, de care se-agață, ironizată, expediată, cîte-o părere de rău. Sau cîte-o poveste cu sfinți al cărei punct de plecare e și nu-i autohtonismul lui Crainic: "Mi-ai dat, Stăpîne, viața asta s-o trăiesc,/ Nevrednic sînt de marea-ți bunătate./ Trec anii tot mai seci, se risipesc,/ În inima mustind singurătate.// Mai bine, Doamne, de m-ai fi ținut,/ Să mă tîrăsc, netrebnic rob în ceruri,/ Să șterg de praf al îngerilor scut/ Și Precistei
Lirica recuperarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10165_a_11490]
-
Apostolice, V, 13, 18, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, I, ÎI, pp. 129, 147). Cu timpul, insă noțiunea de Paști s-a clarificat și s-a restrâns numai la Sărbătoarea Învierii Domnului, pe care noi, cei ce-i suntem astăzi nevrednici beneficiari, nici macar nu ne străduim să-i reținem și să-i rostim corect denumirea biblică (de Paști), ci o risipim în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: "Paste"; "de Paste"; "la Paste"; "Paste fericit
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
potopul care îneacă orașul nesfârșit și mortal, cu palatul iluzoriu al atâtor deșarte ficțiuni, palatul căruia un fel de paznic îi sunt. Tot ce mă făcea să sufăr piere. Însă, înghițit de ape, pier și eu, căci din aceeași lume nevrednică sunt parte. Deodată aud o voce șoptind Descătușează-l pe cel întemnițat în mintea ta, asta-i salvarea, pune-l în libertate. Așa fac, deschid porțile și în timp ce mă înec apuc să-l zăresc pe insul interior cum se înalță
Însemnări din ținutul misterios by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/5132_a_6457]
-
tău dulce/ ca lemnul de cruce,/ ca lustrul de ape,/ nu se va mai coace./ Mielule-copile,/ nu-ți lăsa din zile/ celor ce nu știu/ că vei mai fi viu,/ celor ce-au uitat că din carnea ta/ se îmbulzesc, nevrednici, a se înfrupta./ Mielule-copile,/ fulgerat de rază, străpuns de glonte,/ strivit sub șenile,/ așază-te cu noi la răscruce/ și dă-ne nouă merinde din trupul tău dulce,/ cînd mieii plătesc/ blestemului pămîntesc,/ cînd copiii mor/ înaintea părinților lor" (Balada
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
Arnoteanu: o cloaca maxima, acesta, corcită cu un pandemoniu, fiind, de altminteri, o oglindă fără greș și un motiv redus al Curții-vechi, - cea "fără întocmire, fără stil, cu nade, umpluturi" ș. cl., răsfrângere, la rându-i, și vrednică icoană a unei nevrednice istorii); dar, pentru că sălășluieș-te,-ntr-însul, ca într-o malebolge, acea sinistră "iazmă" urlătoare ce-a devenit Sultana Negoianu: fosta amazoană cinofilă, ajunsă Cerberul acestor iaduri, ce-și hămăie "în nopțile cu lună" ibovnicii Anubiși de pe vremuri. ("Ascunsă, ori închisă", o
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
pe cale de vindecare: "Savu a trait ceasuri de mare odihnă sufletească. I se părea că boala lui de azi este un adevărat concediu, dăruit după atîția ani de încordata străduința și de îndeplinire a canonului pus asupră-i. Se simțea nevrednic să mulțumească lui Dumnezeu că scăpase viața unui om în schimbul celeilalte, pe care o răpusese... Și admira cu naivitate dumnezeiasca punerea la cale care îl ajutase să se mîngîie cu mîntuirea lui Ibraim de pierzania lui Mahmud." Pentru Ibraim, Savu
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
și ai lui să meargă în iad. Aceste lucruri se petrec nu în 1951, ci în 2010. Scandalos! Îmi permit să sugerez conducerii USR să-l excludă pe T.R. din rândul membrilor săi, membri pe care gestul lui necreștinesc și nevrednic îi dezonorează, așa cum ne dezonorează pe toți oamenii cinstiți din această țară.
Primim: Scandalos! by Prof. Horia Hațieganu () [Corola-journal/Journalistic/6160_a_7485]
-
se reducă la o particulă mizerabilă care nu merită o soartă mai bună decât să ajungă la coșul de gunoi. Când mi-am revenit după o săptămână și am reușit să mă ridic din pat, am avut senzația că sunt nevrednică în toate privințele și că trebuie să-mi iau o povară de pe suflet. Mi-am adunat atunci puterile și am declarat că nu voi mai purta îmbrăcămintea Elenei, că nu mai voiam să par ceea ce nu sunt, că preferam să
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
Romanul, confesiunea celui care a scris cele șapte experiențe/volume ale traversării cercului este și rememorarea celui care călătorise, împreună cu familia pe trasee mirabile. Este depoziția celui care salvează rătăciți fiindcă cunoaște muntele. Uneori trasează itinerarii care să le servească nevrednicilor excursioniști: „Am făcut descrierea aceasta pentru a înțelege de ce călătorii experimentați își propun să facă întreg masivul și să iasă peste Otic în Iezer-Păpușa, iar de acolo să intre în Piatra Craiului. Deși legați prin muchii sau porțitrecă tori, fiecare
Alte drumuri de munte by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3949_a_5274]
-
Liviu Dănceanu Uneori uitarea e remediul nedreptăților suferite, suprema mângâiere a celor vrednici, dar și a celor nevrednici, funcționând ca o măsură de consolare a întregii noastre ființe. Alteori însă, uitarea corupe de-a dreptul istoria, semănând - vorba lui Shakespeare - cu "un uriaș monstru de ingratitudine". Iar cea mai amară dintre ingratitudini este negarea gloriei prin uitare. Nu
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
duhovnicească și de la mintea unificată, de la contemplarea feței lui Dumnezeu, de la slăvirea și preschimbarea prin raza frumuseții dumnezeiești<footnote Calist Catafigiotul, Despre viața contemplativă, cap. 76, în Filocalia..., vol. VIII, p. 455, 456. footnote>. Dumnezeu, văzând nerușinarea omului, socotindu-l nevrednic de Sine, l-a lipsit de cele pe care le-a disprețuit, l-a scos pe acesta afară din rai, pentru că e nebun, nu știe să se bucure. De nu va cunoaște zile rele, va pieri cu desăvârșire. Căci de
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în Filocalia..., vol. IX, p. 484. footnote>. Observând atitudinea oamenilor, Creatorul îi izgonește din rai să petreacă pe acest pământ ca niște surghiuniți și exilați. În acest sens, Teodor al Edessei precizează: De aceea dreptul Judecător, judecându-l (pe Adam) nevrednic de Sine, l-a lipsit pe el de cele pe care le-a disprețuit, adică de contemplarea lui Dumnezeu și a celor ce sunt și a pus întuneric care să-L ascundă pe El și ființele nemateriale. Căci nu trebuiau
Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
aproape o lună mai târziu, în 14 mai 2004: Lui Ilie Constantin și Doamnei sale, - aventura unor numere complexe (umbra cărora aduce-a "flori de zale"!), relatată cu un soi de rece febră, ca să-l vindece de unele complexe pe-autorele nevrednic de algebră... Cu gratitudine și afecțiune, Șerban Foarță Cred că am mai primit, prin ani, și alte dedicații în versuri; nu voi mai cita decât una improvizată de Ștefan Aug. Doinaș, aproape vecin de cartier prin anii 1969-1973; cu el
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
cercetare Și fără o Înțelegătoare deosebire, deoarece Sfântul Apostol Pavel a zis: «Mai Întâi să se cerceteze fiecare pe sine Și numai astfel să mănânce din pâine Și să bea din pahar, căci cel se mănâncă Și bea În chip nevrednic mănâncă Și bea spre pierderea lui Însuși» (I Cor. 11, 28). De astfel Și evanghelistul Luca mi se pare că a gândit același lucru când a arătat că În timpul Patimii celei de taină, Iosif, sfetnicul cel cu bun chip, a
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
nicidecum realist. Horia Cantacuzino, "absorbit de strălucirea inumană a abisului" (p. 189), este un vizionar al apocalipsului (în finalul romanului, un capitol amplu transcrie viziunea că biserica, aici chiar Catedrala Mântuirii Neamului, se zidește misterios pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un credincios transfigurat, cum este Horia, sexul feminin
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
ispășirilor și a cinstirilor într-o colectivitate are toate șansele să dezvolte ambiții deșarte, stele căzătoare sau flori de plastic. Și, bineînțeles, acea colectivitate nu numai că nu reprezintă o pildă, dar nici nu va fi băgată în seamă, fiind nevrednică de atenție. Tot mai stăruitor am senzația că în muzică totul a fost spus. Probabil și pentru că cele din urmă zbateri ale postmodernismului - transavangarda și globalismul - se hrănesc din resturile tuturor avangardelor, iar aceste resturi se vor epuiza și ele
Arhipelaguri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11753_a_13078]
-
și, totuși, atît de părăsit. Deși legată la ochi de amintiri, am reușit să văd, prin țesătura lor, urîtul prezentului într-o superbă ramă a trecutului. Cu asta să plec eu? Și dreptul la imagini m-a trădat? Păcătoasă și nevrednică mai sînt! Lacrimile îmi țîșnesc. De frică, de ciudă. Se unesc cu șuvoaiele de afară. Mai mari. Și mai mari. Cad cu capul pe volan. Cît să fi stat? Afară era noapte de-a binelea cînd m-au trezit bătăile
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
lua asupră-și întreaga substanță a umanului, a nu "trișa" prin selecție arbitrară sau ticluită omisiune a aspectelor sale să zicem delicate, interpretabile. Ideea este că punctul de plecare al comunicării cu Dumnezeu poate fi nu doar El, ci și nevrednica făptură omenească ce se extrapolează, ea, asupra Creatorului suprem spre a-l face inteligibil (de fapt acesta e resortul oricărui antropomorfism al imaginarului religios). Prin psalmii săi, de-o fervoare regizată cu înalt har literar, Paul Aretzu se probează a
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
face de rușine, ci du-te și te poartă cinstit, ori îți schimbă numele“. Soldatul a plecat rușinat, dar s-a îndreptat, s-a arătat vrednic de numele pe care-l purta. O, de câte ori Ioanii din zilele noastre se arată nevrednici de numele acesta! De câte ori, tocmai în ziua praznicului lui îl necinstesc pe Sfântul Ioan prin beții și alte rele! Ce bucurie ar face ei Sfântului Ioan dacă în ziua praznicului său s-ar spovedi și cumineca, și-ar curăți sufletul
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
silite. Evanghelia va ceda oare locul istoricului obiectiv, intratabil, de felul lui Cornelius Tacitus?... Acestui mod de a vedea lumea și de a relata, cum face latinul în istoriile sale: " Știu că cele mai multe din faptele povestite... vor părea neînsemnate și nevrednice de a fi amintite... Osteneala noastră este închisă într-un câmp mai strâmt și fără glorie: o pace neclintită sau abia hărțuită; o viață publică jalnică și un împărat ce nu voia să mărească hotarele imperiului. Nu e totuși fără
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
Banchetul. Într-un fel, voia să-l tachineze pe Kavafis când s-a apropiat de perna lui și i-a șoptit la ureche - cam tare, ca să auzim toți cei de față - o frază din Pausanias despre opera de mai sus. Nevrednic amantul acela comun, public, care e îndrăgostit mai mult de trupul decât de sufletul celuilalt, din moment ce, îndată ce pălește înflorirea trupului de care s-a îndrăgostit, se face nevăzut, încălcând jurăminte și făgăduieli. Forster, un domn blond, cu mustață, funcționar, sau
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
nu judecați mișcarea după cei care nu stau decît la periferia ei, ci după cei buni, care năzuiesc să fie încă mai buni și stau ca atare în inima ei. Dacă veți spune: am văzut un legionar făcînd cutare acțiune nevrednică - nu veți înțelege ce este de înțeles. Cînd însă veți vedea - și-l veți vedea - un legionar care încă nu e mulțumit de sine, atunci veți fi văzut ceva din Legiunea însăși". Ne dăm seama de vulnerabilitatea actuală a unor
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
De-a fi-n miresme îngropat ca-n Cer! Psalmul zilei a șaptea Am totul cît Te am pe Tine, Doamne, și n-am nimic dacă Te părăsesc. Cîmpii de lumînări nesecerate în ochi-mi duc și tot Te preaslăvesc. Nevrednic sînt de Tine însuți, Doamne, Tăcerea mi-i mormînt, pe care-l cresc, Netrebnicul de mine-s o tînjire La porți de iad și tot Te preaslăvesc. Călugăr fără schit, n-am vreo chilie în inima-mi pentru vreun cînt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]