457 matches
-
litru pe zi. Alte alimente benefice: spanacul crud; pătrunjelul crud; germenii de grâu; melasa; drojdia activă (dizolvată în apă călduță, pe stomacul gol). Alimente contraindicate: carnea grasă gătită; zaharurile și amidonul rafinate; aditivii și conservanții sintetici, sarea; ardeii iuți; muștarul. Nevrită Durerea acută provocată de formarea cristalelor de acid uric în mușchi, acestea apăsând pe terminațiile nervoase; consumul excesiv de carne gătită reprezintă principala cauză alimentară a excesului de acid uric și, în consecință, a apariției nevritei. Suc de morcovi, sfeclă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
sintetici, sarea; ardeii iuți; muștarul. Nevrită Durerea acută provocată de formarea cristalelor de acid uric în mușchi, acestea apăsând pe terminațiile nervoase; consumul excesiv de carne gătită reprezintă principala cauză alimentară a excesului de acid uric și, în consecință, a apariției nevritei. Suc de morcovi, sfeclă și castraveți: un amestec cu efect puternic alcalinizant, cu o afinitate specifică pentru sânge și rinichi; înlesnește eliminarea acidului uric din sânge și rinichi; 300 g/100 g/100 g, 1 litru pe zi. Suc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fu spitalizat, îi eliberară un certificatul medical de concediu cu mențiunea: “Specificăm că suferă de plăgi oarbe superficiale prin schije pe fața posterioară a toracelui, plagă în fesa dreaptă, plăgi și schije în gamba stângă și antebrațul drept, toate cicatrizate, nevrită la antebrațul drept. I se recomandă concediu de 30 de zile“. Războiul rămase un capitol de viață care-l marcă profund, despre care un timp nu voi să vorbească, din cauza implicațiilor politice și sociale care-l rupseseră pentru totdeauna de
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
imunocompetente și au o specificitate individuală. În familiile de bolnavi cu SM și chiar la bolnavii cu SM se constată o frecvență crescută a anumitor afecțiuni, în care este implicat sistemul H.L.A.: diabet insulinodependent, astm, colită ulceroasă, spondilită anchilozantă, nevrită cronică, miastenie, tiroidită, etc. Originea imunitară a unora din aceste afecțiuni este stabilită și deci un mecanism de aceeași natură ar putea fi implicat în SM. Prin caracterul său funcțional sistemul H.L.A. joacă un rol de prim ordin în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
care a prezentat o boală cu manifestări neurologice în pusee, urmată de perioade de remisiune, care nu ceda la nici un tratament. AUGUST FREDERIC D’ESTE pomenea în scrierile și jurnalul său despre o boală care a debutat pe fondul unei nevrite optice cu multiple alte manifestări neurologice (incontinență urinară și fecală) cu evoluție progresivă stadială. Primele descrieri ale bolii din punct de vedere al unui medic datează între anii (1828-1835-1838), punându-se bază mai ales, pe leziunile anatomice (HOOPER; CRUIVEILLIER sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
chiar atunci când demielinizarea anatomică nu este încă instalată. Deci, ruptura barierei hemato-encefalice, care antrenează o extravazare de apă sesizată prin RMN și celule imunocompetente, precede apariția demielinizării. Anumite structuri nervoase, ca retina, nu posedă mielină. În cazurile de SM cu nevrită optică au fost observate la fundul de ochi extravazări, fără să intervină leziuni de demielinizare, în timp ce sunt prezente semne deficitare sub formă de scădere a acuității vizuale. 75 Consecința extravazării de celule imunocompetente este, după un mecanism pe care nu
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
CHARCOT) se semnalează că debutul cel mai frecvent este cel brutal. Debutul brutal poate fi cu un singur simptom sau cu două sau mai multe simptome. Mc ALPIN observă debutul numai în proporție de 45% din cazuri, ordinea simptomelor fiind: nevrita optică 36%, parestezii 35% și deficitul motor 26%. În cadrul debutului polisimptomatic, deficitul motor este întâlnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% și nevrita optică 24%. Destul de frecvent există debuturi cu simptomatologie numai subiectivă, nespecifică unei boli neurologice, reprezentată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
simptome. Mc ALPIN observă debutul numai în proporție de 45% din cazuri, ordinea simptomelor fiind: nevrita optică 36%, parestezii 35% și deficitul motor 26%. În cadrul debutului polisimptomatic, deficitul motor este întâlnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% și nevrita optică 24%. Destul de frecvent există debuturi cu simptomatologie numai subiectivă, nespecifică unei boli neurologice, reprezentată printr-un tablou nevrotic. Nu puține cazuri am întâlnit când bolnavii au fost tratați ani de zile ca nevrotici, prezentând parestezii diverse, fatigabilitate psihică și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
revină. Din acestea, cel mai frecvent este fenomenul UHTHOFF. Aceasta constă într-o denaturare a culorilor sau o scădere a acuității vizuale tranzitorie apărute după un efort fizic. În SM, aceste tulburări se observă uneori ca și sechele după o nevrită optică retrobulbară. Creșterea temperaturii corpului în timpul exercițiilor fizice ar fi cauza acestor tulburări. Creșterea temperaturii corpului poate pune în evidență la bolnavii cu SM și alte semne silențioase. Așa este de exemplu testul băii calde. În 87 1951 GUTHRIE a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cazuri, apărând și noi semne, în special oculare (MALHATRA, 1981). Acest test, uneori util în practica clinică, în fața unor semne nesigure, nu poate totuși să fie declarat specific. Poate fi cuplat cu cercetarea potențialelor evocate vizuale, auditive sau somestezice. După nevrita optică, sechele grave sunt la mai puțin de 10% din bolnavi. Atingerea nervului optic poate fi și silențioasă clinic la 40% din cazurile de SM. Singura dovadă a atingerii nervului optic în aceste cazuri este decolorarea papilară sau o latență
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
40% din cazurile de SM. Singura dovadă a atingerii nervului optic în aceste cazuri este decolorarea papilară sau o latență a potențialului evocat vizual. Se mai descrie semnul lui MARCUS GUNN ca un mijloc de evidențiere a tulburărilor reziduale din nevrita optică retrobulbară. În timpul stadiului acut al nevritei optice retrobulbare, contracția pupilară în momentul aplicării directe a fluxului luminos este mai puțin puternică decât prin reflexul consensual. Acest fenomen poate persista după puseul acut din SM, în ciuda recuperării acuității vizuale. Iluminarea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a atingerii nervului optic în aceste cazuri este decolorarea papilară sau o latență a potențialului evocat vizual. Se mai descrie semnul lui MARCUS GUNN ca un mijloc de evidențiere a tulburărilor reziduale din nevrita optică retrobulbară. În timpul stadiului acut al nevritei optice retrobulbare, contracția pupilară în momentul aplicării directe a fluxului luminos este mai puțin puternică decât prin reflexul consensual. Acest fenomen poate persista după puseul acut din SM, în ciuda recuperării acuității vizuale. Iluminarea alternativă și repetată a fiecărui ochi evidențiază
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
repetată a fiecărui ochi evidențiază așa numitul „eșapament pupilar“ al lui MARCUS GUNN. Medicul constată pe partea atinsă o dilatare paradoxală a pupilei luminate, căci această pupilă se găsea în momentul precedent în mioză mai strânsă, în timpul răspunsului ei consensual. Nevrita optică nu înseamnă neaparat diagnostic de SM, pentru că ea poate fi și secundară unor factori infecțioși sau carențiali. Atunci când ea recidivează sau este însoțită și de alte semne neurologice minore, poate fi considerată ca un simptom sau o formă clinică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ea poate fi și secundară unor factori infecțioși sau carențiali. Atunci când ea recidivează sau este însoțită și de alte semne neurologice minore, poate fi considerată ca un simptom sau o formă clinică a SM. În ansamblul manifestărilor oftalmologice ale SM, nevrita optică nu este singura manifestare. Sunt descrise și alte manifestări oftalmologice ca: tromboze de vene retiniene, uveite cronice, hemoragii recidivante în vitros și periflebite. 2. Manifestări motorii. Apar la 10-20% din cazurile de SM și se observă la mai mult
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică pentru 89 diagnosticul acestei boli: sindrom cerebelos, piramidal, vestibular și nevrita optică retrobulbară. Atingerea cerebeloasă este menționată în 10% din cazuri. Se manifestă prin tulburări ale staticii și ale mersului în caz de atingere a vermixului cerebelos, sau prin incoordonare motorie în caz de leziune emisferică cerebeloasă sau a căilor cereberoase
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
al ochiului contralateral în abducție, când convergența se păstrează. În evoluția SM pot apare și paralizii ale mișcărilor conjugate ale globului oculari, atât de lateralitate, cât și de verticalitate. Modificări pupilare pot apare mai ales în formele de SM cu nevrită optică. Ele constau în mioze, midriaze și anizocorii tranzitorii. Atingerea vestibulară se întâlnește la 5-10% la cazurile de SM incipiente. Semnele sunt ale unui sindrom vestibular central, dintre care nistagmusul este simptomul obiectiv cu cea mai deosebită valoare clinică. După
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
dureroase pe un lot de bolnavi cu SM ce cuprinde 389 de bolnavi. În studiul nostru am întâlnit la bolnavii cu SM următoarele sindroame dureroase: nevralgia trigeminală la 2% dintre bolnavi, nevralgia glosofaringiană 0,5%, artralgia 26%, sindromul Lhermitte 23%, nevrita optică dureroasă 10%, spasticitatea dureroasă 60%, spasme sau crampe 99 musculare 15%, sindromul de polineuropatie periferică 17%, migrena 13% și osteoporoza algică 27%. 11. Tulburările psihice în SM sunt întâlnite destul de frecvent. Studii ale lui MONTREUIL și DEROUSNE (1991) arată
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM, dar acest fapt era considerat ca excepțional. Lucrările recente au evidențiat precocitatea tulburărilor intelectuale. Astfel, ele erau prezente la pacienți a căror boală evolua de mai puțin de doi ani și chiar la pacienții ce nu prezentau decât o nevrită optică, într-o proporție analogă celei observate la pacienții purtători a unor SM, formă diseminată (LYON-CAEN O., 1968). Totuși, ele erau mai puțin importante la subiecții ce prezentau o atingere neurologică izolată decât la cei care erau atinși de o
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. Manifestările clinice mai sugestive ale SM pot fi grupate astfel: 1. Simptome senzitive sub formă de: parestezii, dureri și semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
subgrup posibil la primul puseu) a - descriere de pusee și remisiuni fără documentare prin semne obiective; b - semne neurologice obiective descrise ca o singură localizare patologică în sistemul nervos central; c - LCR modificat, dar nu caracteristic pentru SM; d - o nevrită optică retrobulbară monosimptomatică; e - nici o altă explicație neurologică mai bună; Observăm că între criteriile date de BAUER sunt și criterii paraclinice, prin urmare este vorba de un diagnostic clinic și paraclinic. De multe ori medicii opereeză mai ușor și mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
caracterul edematos sau gliozic al leziunilor. Aspectul RMN nu este corelat totdeauna cu severitatea clinică a bolii. Același lucru este valabil și pentru localizarea bolilor. Topografia lor nu este corelată cu simptomatologia clinică. Exemplul cel mai frapant este acela al nevritei optice retrobulbare, pentru care se regăsesc în majoritatea cazurilor leziuni demielinizante în interiorul substanței albe encefalice. Leziunile nervului optic nu pot fi decât rar scoase în evidență, doar dacă se folosesc secvențe speciale. La fel stau lucrurile și cu formele clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
este unul din argumentele fundamentale în diagnosticul SM, chiar dacă simptomatologia clinică nu este focalizată în creier. Totuși, pentru a ameliora detecția plăcilor în formele medulare, se pot realiza secvențe centrate pe măduvă sau secvențe ce suprimă hipersemnalul grăsimii periorbitale pentru nevrita optică retrobulbară. Morfologia, volumul lezional, existența unei puneri în contrast la RMN cu ocazia studiilor longitudinale, ne fac să punem întrebări în legătură cu corelările între luarea de contrast sau volumul lezional pe deoparte și semnalele clinice și evolutivitatea bolii pe de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pot fi întâlnite la o mare majoritate a pacienților cu SM. Interesant este faptul că leziunile spinale pot fi deasemenea întâlnite și la pacienți fără simptomatologie clinică medulară. Leziuni clinic silențioase au fost descoperite la pacienți cu prim atac de nevrită optică. În special, leziunile medulare silențioase clinic sunt frecvent întâlnite în SM, dar foarte rar în alte boli. Anormalitățile medulare în SM variază de la una sau câteva leziuni focale până la o afectare difuză spinală. Tipic, leziunile multiple se întind pe
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
67%, iar în SM suspectă 49%. PES sunt cel mai frecvent alterate în formă spinală a SM b. Potențialul evocat cortical vizual (PEV) Cam cu două decenii în urmă, câțiva cercetători au observat că PEV este modificat la bolnavii cu nevrită optică. Deoarece această stare este una din manifestările timpurii ale SM, PEV s-a dovedit curând a fi un instrument în diagnosticul precoce al acestei boli. PEV este cules în regiunea occipitală după stimularea monooculară, prin inversarea culorilor unei table
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe linia mediană la12 cm de nazion. Morfologia PEV normal este alcătuită din 2 componente: una precoce cu latență de 90-100 ms și una tardivă, cu latență de 30-90 ms. Anomaliile PEV întâlnite în SM sunt foarte des legate de nevrita optică retrobulbară, afectând unul sau ambii ochi, cu un ochi de obicei mai mult afectat decât celălalt. Modificările PEV în SM sunt: - latență P100 prelungită - diferențe între latențele interoculare - diminuarea relativă a amplitudinii - dispersia sau modificarea duratei potențialului P100 și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]