699 matches
-
Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4. Arhitec?i vizionari Aceast? genera?ie de la 1730 trateaz? cu originalitate ?i sim? practic comenzi de orice fel, private sau publice, de teatre, de exemplu, ?i, la Paris, ?coală de chirurgie (1769-1775) de Gondoin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i exotice din gr?dinile de la Kew (Londra, 1757) ?i cazinoul de la Marino, un pavilion doric (Dublin, 1758). Cu Somerset House (Londra, 1776-1796), important? ?i complex? comand? public? de birouri ?i servicii diverse, el combin? o func?ionalitate st?p�nit? ?i fă?ade marcate mai ales de clasicismul francez. C�ț despre fra?îi Robert ?i James Adam (1728-1792 ?i 1730-1794), ace?tia �?i cuceresc celebritatea cre�nd, �n country houses, �n locul decorului arhitectural tradi?ional, un stil presupus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stir the awful rivet ? Try ! can yon lift the hasps of steel ? *48 * De parcă viața-mi, retezată / Ca sä încapă-ntr-un tipar, / Nu mai putea pulsa căci n-avea cheie,/ Doar ferecata gură știe / Genunchii cât au tremurat ; / încearcă nitul crunt poți să-l desfaci ? / încearcă ! scoaba grea poți s-o urnești ? 273 Yeats atinge expresia maximă a poeziei ca magie în Byzantium (Bizanțul - 1930). în poezia Sailing to Byzantium (Navigând spre Bizanț) scrisă în 1927, el izbutise să exprime
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
10,3 12 Balanță comercială 1998 (mil. USD)** 3521 702 Balanță de cont curent 1998 (% GDP)* 7,9 2,3 Scorul drepturilor politice Freedom House 1999*** 2 2 Scorul libertăților civile Freedom House 1999*** 3 2 Scorul democratizării Freedom House NiT 1999**** 3 3 Scorul supremației legii Freedom House NiT 1999**** 4 4 Scorul liberalizării economice Freedom House NiT 1999**** 4 4 Indexul percepției subiective a corupției 1999***** 2,9 3,5 * BERD, Transition Report Update, April 1999; ** UN Economic Commission
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
702 Balanță de cont curent 1998 (% GDP)* 7,9 2,3 Scorul drepturilor politice Freedom House 1999*** 2 2 Scorul libertăților civile Freedom House 1999*** 3 2 Scorul democratizării Freedom House NiT 1999**** 3 3 Scorul supremației legii Freedom House NiT 1999**** 4 4 Scorul liberalizării economice Freedom House NiT 1999**** 4 4 Indexul percepției subiective a corupției 1999***** 2,9 3,5 * BERD, Transition Report Update, April 1999; ** UN Economic Commission for Europe, Economic Survey of Europe, 1999, nr. 2
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
2,3 Scorul drepturilor politice Freedom House 1999*** 2 2 Scorul libertăților civile Freedom House 1999*** 3 2 Scorul democratizării Freedom House NiT 1999**** 3 3 Scorul supremației legii Freedom House NiT 1999**** 4 4 Scorul liberalizării economice Freedom House NiT 1999**** 4 4 Indexul percepției subiective a corupției 1999***** 2,9 3,5 * BERD, Transition Report Update, April 1999; ** UN Economic Commission for Europe, Economic Survey of Europe, 1999, nr. 2; *** Freedom House, Freedom in the World, 2000; **** Freedom House
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
îi ?i libertatea lor. C�ț prive?te Universitatea, profesorii acesteia n-au manifestat mult timp dec�ț dispre? pentru o disciplin? ambi?ioas? care pretindea s? se emancipeze fă?? de filosofie ?i istorie. �n acest context de �ignoran?? hr?nit? de presupuneri� (Heilbron, �n 41:368), nu este exagerat s? spunem c? sociologii au f?cut mult timp figură unor rata?i, naivi sau tr?d?tori. Nu este de mirare deci c?, dup? r?zboi, activitatea sociologic? institu?ional
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
îi originale dup? orient?ri teoretice adesea heterodoxe � a?a cum st? m?rturie opera remarcabil? �n toate privin?ele a polonezului Stanislas Ossowski. Militantismul sociologic latino-american America Latin? are, �nc? de la �nceputul secolului XX, o tradi?ie sociologic? hr?nit? de contribu?iile nord-americane ?i europene (�n special franceze) care conținu? s? �mbog??easc? cercetarea desf??urat? de institu?îi internă?ionale fondate ?i sus?inute de c?tre UNESCO. �n cursul anilor cincizeci ?i ?aizeci, reflexia dominant? este centrat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
verii de la Praga� de c?tre trupele pactului de la Văr?ovia. Acest an a marcat, �n Vest, �nceputul unei perioade de vie contestare cultural?, politic? ?i social? �n r�ndul tineretului universitar ?i al inteligen?iei, care s-a hr?nit mai pu?în din jignirile aduse libert??îi �n ??rile comuniste, c�ț din formele cele mai radicale ale ideologiei marxiste ?i ale celei privind lumea a treia (colectivismul castrist, revolu?ia popular? chinez?, r?zboiul revolu?ionar vietnamez, gherilele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vor afla și oamenii lui unde se afla prizoniera. Bancherul Îl urmă pe pustnic până la chilia unde zăcea Bodo. — Părinte, spuse el, aș vrea să vă vorbesc Între patru ochi. Pustnicul Încuviință pe tăcute, apoi se apropie de patul ră nitului. Scoase dintr-o desagă veche o mână de frunze proas pete pe care le așternu peste răni, după care le legă strâns cu o pânză curată. Apoi Îi turnă pe gât, dintr-o sticluță, un lichid roșiatic și, ca prin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
adauge standar‑ dului de viață, dar și zestrei comune. Dacă privim în istorie, prin simplă comparație, vedem că numai în 20 de ani societatea românească interbelică a reușit fapte de toată isprava, zidiri memorabile, iar dacă n-ar fi interve‑ nit prăbușirea frontierelor în 1940, apoi războiul, în ambele direcții, urmat de ocupația mai întâi militară, apoi ideo‑ logică, distanța dintre noi și țările din Occident, cu care de două secole ne tot comparăm, ar fi fost sensibil mai mică. Revin
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
avort neautorizat, cu complicații, devenit septic și ajuns la spital, ajungea la pușcărie dacă nu anunța mai întâi procuratura. Dar nu puteai aștepta procuratura nici dacă făceai pe turnătorul, cum îți cerea legea, unele cazuri erau foarte avansate, trebuia interve‑ nit imediat sau femeia murea. Am avut colegi care au intervenit și au fost turnați după aceea de cineva. Asta m-a motivat să scriu primul text de actualitate, până atunci scrisesem doar cronici culturale, de carte și de artă, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
astea. Sunteți aici ca să provocați conflicte între oameni ?“. Iliescu, care este de o mare-mare abilitate, s-a uitat la fotografiile respective și a spus : „Eu, dragă, nu știam. Dacă e așa cum spuneți dumneavoastră, este foarte regretabil“. După care a deve‑ nit complet patern și a zis : „Copii, eu n-am vrut să vă provoc necazuri“. Toate astea erau invitații deghizate de felul „Treceți de partea mea și ne împăcĂm imediat. Ce putem face s-o dregem ?“. De unde ni se părea că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu tot felul de veleitari care se voiau la microfon. Sigur că a fost bine, ca un exercițiu de libertate. Dar cei care au ieșit după mineri, când se știa care este riscul, au reprezentat nucleul din care a por‑ nit Alianța Civică și, după părerea mea, începutul unei societăți civile ce, evident, pornea de la zero ; fuseserăm țara cea mai reprimată. Alt lucru care n-a existat în cele‑ lalte țări din Europa de Est și care a fost catastrofal la noi a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lipit afișe în campanie - e o exagerare, dar nici prea-prea -, sunt recompensați cu funcția de minis‑ tru al guvernului României. A.M.P. : Aceasta s-a întâmplat din cauză că unele lucruri s-au dezvoltat în societatea noastră, care, în plus, a deve‑ nit parte dintr-o societate mai mare. Noi suntem parte din Uniunea Europeană, ceea ce creează pentru foarte mulți oameni cu totul și cu totul alte posibilități. Dar profesiunea de ministru în România s-a degradat față de începuturile tranziției, când oameni ca Babiuc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se face în jur, amicilor săi nevenindu-le să creadă că ceva putea fi mai important decât mutarea sa în centru. — Numai dacă ai aflat secretul nemuririi ne mai poți minuna, amice, se ridică Fernic și-l îmbrățișează. Ai înnebu- nit, ce veste să bată o așa realizare ? Iar Cristi bagă mâna în paltonul său, scotocind după ceva, și într-un târziu, după nenumărate murmure și șușoteli, scoate câteva foi mototolite. — Să bem, dragii mei ! În cinstea acestor coli de hârtie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o veți simți din prima clipă, țineți minte ce vă spun, n-o să se termine până nu veți fi ajuns la fundul sacului. Atunci să vă văd la fel de îndârjit ca și astăzi. — Dumnezeule, intervine din nou bătrânul, abia ați împli- nit treizeci de ani și sunteți printre cei mai iubiți, cu adevă- rat iubiți artiști din țara dumneavoastră. Deși poate vă pare c-a trecut o viață, sunteți încă fraged, ați definit un stil, dar mai aveți timp să definiți cel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
două zile, însă criza agravându-se, bețivul a tras mai multe focuri în sala ar hondăriei, n-a rănit pe nimeni, dar a îngăurit icoanele și Ieru salimul. A doua zi, trezit, primi ordinul de plecare pe front; a ve nit să se plângă la noi, cerându-mi și un certificat de bună pur tare. Nici poftă, nici calitatea nu aveam, ca prizonieră a ger manilor, să i-l dau, mai ales după o astfel de purtare, și l-am trimis
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Scoți, mi se pare, o revistă, nu i așa? — Da, Noua Revistă Română. — Am citit ceva despre revista dumitale Într-o cronică re centă din Revue des Revues. Totalul subscrierilor a fost de 739 de lei, sumă care a Înles nit tipărirea cărții și a listelor de subscripție pe patru pagini mari și pe hârtie velină, costând, după cum mi-arată factura, 8 lei. [...] Letopiseți au fost gata pentru tipar În anul 1913, când Mihail Sorbul avea 28 de ani, iar Patima
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
eroice, pline de Încântări și devotamente, anume pentru ca femeia, supusă unei voințe tandre și ascendente, să-și gă sească, În sfârșit, acea „adâncime care lipsește superfi cia lității ei și În fața căreia să-și poată spune: „Acum lumea a deve nit perfectă!“... „Căci superficialul este sufletul femeii, precum suprafața zbuciumată și zgomotoasă a apelor puțin adânci“, spune Nietzsche. În felul acesta, și mai adăugând Încă multele și frumoasele amăgiri ce și le creează unul sau alta, se Înfiri pează acel climat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Pietreanu sau Pietraru, origi nar din Piatra Olt, s-ar fi stabilit În Mălureni, unde și-a adus familia. Mai târziu s-a mutat În Stroești. Era un tip Înalt, căruia oamenii i-au zis Beldie, și porecla a deve nit nume de familie. Din prima lui căsătorie cu Stanca - despre care nu știm Încă alte detalii - au rezultat mai mulți copii, dintre care unul pe nume Ghiță. Ghiță N. Beldie (1812?-6 decembrie 1902, Stroești) s-a căsătorit cu Ioana
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primit o pedeapsă de 7 zile de izolare cu regim special: pâine și apă, fără scaun, fără pat. Pentru dormit se introduceau două scânduri la stingere (pe jos era ciment), iar la deșteptare se scoteau. Am lucrat la fabrica de nituri la fierărie. Am fost la mina de plumb de la Nistru și Baia Sprie. Pentru munca prestată am primit zece lei pe lună dar numai o singură dată am reușit să fac norma fiind într-o echipă. Domiciliul obligatoriu Între anii
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
lor scrieri. Au debutat aproape întîmplător, în tiraje mici pe care nu le-au răspîndit deloc, apoi n-au mai scris cine știe ce, s-au dus în alte direcții - presă, scenaristică, adver tising, grafică pe computer - și deodată s-au pome nit că au depășit vîrsta de treizeci de ani fără ca notorietatea lor să le reflecte valoarea reală. Ei sînt, într-un fel, produsele erodării ideii de literatură (înaltă) - și, la rîndul lor, au contribuit la erodarea ei și mai adîncă. Într-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
eu i-am făcut aceeași fentă și i-am mai înfundat o dată figura. Rezultatul a fost, precum spuneam, borșul. și faptul că, pînă în clasa a opta, nu m-am mai bătut cu nimeni, fiindcă nimeni nu a mai îndrăz nit să mă supere. La liceu, așa, pe bune, cred că m-am bătut doar cu un singur tip, cu Stan. și lui i-am dat borșul, dar cu el a fost ceva mai complicat. Tot atunci am început să fac
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
les. „Dă-i, dragă, inelul, că merg la părinții tăi !“ - se oțărîse tatăl. „L-am pierdut, l-am pierdut !“ - o ținea una și bună Aurora. Apoi se îndepărtă, iar cei doi rămaseră cu gurile căscate. Primul care și-a reve nit a fost tatăl care, după un moment de cumpănire a situației, îi spuse lui Dănuț s-o bată la cap de-acum încolo tot timpul să-i dea inelul pe care i l-a furat, căci furat se numește ce
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]