KorAP: Find »[drukola/base=nitric & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...36 >

878 matches

Corola-website/Law/195299_a_196628

mai puternic decât acidul nitric la 55 % sau care provoacă degradări moleculare, se procedează conform punctului 6.1.5.2.5. În acest caz, trebuie determinată perioada de utilizare prin observarea gradului de deteriorare (de exemplu, doi ani pentru acidul nitric cu o concentrație de cel puțin 55%). f) Apă pentru substanțele care nu atacă polietilena în nici unul dintre cazurile indicate la punctele a) până la e), în special pentru acizi și soluțiile anorganice, soluțiile saline apoase, polialcoolii și substanțele organice în

ACORD EUROPEAN (VOL. II) din 30 septembrie 1957 referitor la tranSportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.) - text consolidat*). In: EUR-Lex (1957) [Corola-website/Law/195299_a_196628]
Încercarea de stocare este efectuată luând ca bază o densitate relativă de cel puțin 1,2. Un test tip model cu apă nu este necesar în cazul în care compatibilitatea chimică adecvată este dovedită cu soluție de umectare sau acid nitric. Capitolul 6.2 PRESCRIPȚII PRIVIND CONSTRUCȚIA ȘI ÎNCERCĂRILE RECIPIENTELOR DE PRESIUNE, GENERATOARELOR DE AEROSOLI ȘI RECIPIENTELOR DE CAPACITATE MICĂ CE CONȚIN GAZE (CARTUȘE PENTRU GAZE) 6.2.1. Prescripții generale NOTĂ: Pentru generatoarele de aerosoli și recipientele de capacitate mică

ACORD EUROPEAN (VOL. II) din 30 septembrie 1957 referitor la tranSportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.) - text consolidat*). In: EUR-Lex (1957) [Corola-website/Law/195299_a_196628]
Corola-website/Law/194848_a_196177

id="id litA3942" c) Grupa de ambalare III: orice substanță care, în amestec 1/1 (masă) cu celuloză are o durată medie de creștere a presiunii mai mică sau egală cu cea a unui amestec de 1/1 (masă) de acid nitric în soluție apoasă 65% și celuloză și care nu îndeplinește criteriile de clasificare ale grupelor de ambalare I și II. ... " id="id litA4045" a) nu conține peste 1% oxigen activ pentru maximum 1% peroxid de hidrogen; ... " id="id litA4046" b) nu conține

ACORD EUROPEAN (VOL. I) din 30 septembrie 1957. In: EUR-Lex (1957) [Corola-website/Law/194848_a_196177]
Corola-website/Law/185378_a_186707

minute. Procedurile echivalente de extracție pot fi aplicate în cazul în care se demonstrează că procedura de extracție are o eficiență echivalentă. *12) Limitele maxime se referă la toate determinările analitice ale cadmiului, în care extracția este realizată în acid nitric (5% m/m) la temperatura de fierbere timp de 30 minute. Procedurile echivalente de extracție pot fi aplicate în cazul în care se demonstrează că procedura de extracție are o eficiență echivalentă. ------------- Anexă 1 la normă sanitară veterinară și pentru

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR din 1 februarie 2007 (*actualizată*) privind substanţele nedorite din hrana pentru animale. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/185378_a_186707]
Corola-website/Law/186478_a_187807

chirurgicală în aritmiile cardiace Materiale sanitare necesare secției AȚI - chirurgie cardiovasculară - catetere venoase centrale adulți și copii - catetere arteriale adulți și copii - catetere Swan-Ganz - catetere pentru aparat debit cardiac PICO - încălzitor pacient compatibil cu aparatură din dotare - butelii de oxid nitric - senzori de saturație de oxigen și PO2 - celule de presiune invaziva Materiale pentru cardiologie interventionala și electrofiziologie - catetere de diagnostic - ghiduri de diagnostic - set puncție arterială și venoasa (ace, teci, introductoare, ghiduri) - materiale auxiliare pentru cateterism (seringi de injectare, ace

ORDIN nr. 116 din 29 martie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează acestea în anul 2007. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186478_a_187807]
Corola-website/Law/186736_a_188065

chirurgicală în aritmiile cardiace Materiale sanitare necesare secției ATI - chirurgie cardiovasculară - catetere venoase centrale adulți și copii - catetere arteriale adulți și copii - catetere Swan-Ganz - catetere pentru aparat debit cardiac PICO - încălzitor pacient compatibil cu aparatură din dotare - butelii de oxid nitric - senzori de saturație de oxigen și PO2 - celule de presiune invazivă Materiale pentru cardiologie intervențională și electrofiziologie - catetere de diagnostic - ghiduri de diagnostic - set puncție arterială și venoasă (ace, teci, introductoare, ghiduri) - materiale auxiliare pentru cateterism (seringi de injectare, ace

NORME TEHNICE din 29 martie 2007 privind implementarea, evaluarea şi finantarea programelor naţionale de sănătate, responsabilitatile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unitatile sanitare prin care se deruleaza acestea în anul 2007. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/186736_a_188065]
Corola-website/Law/176789_a_178118

vaselina farmaceutică) ex. 2712.10.90 101 ----- Altele (parafina solidă) ex. 2712.90.99 102 -- Necalcinat 2713.11.00 103 - Bitum de petrol 2713.20.00 104 -- Altele 2804.69.00 105 Acid sulfuric; oleum 2807.00 106 - Acid azotic (nitric); acizi sulfonitrici (acid azotic 98,5%) ex. 2808.00.00 107 Pentaoxid de difosfor; acid fosforic; acizi polifosforici, 28.09 cu compoziție chimică definită sau nu 108 --- Altele 2811.19.80 109 --- Dioxid de siliciu (zeodent 105; 113 G;165

NORME din 12 august 2004 (*actualizate*) privind procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată pentru importurile prevăzute la art. 157 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/176789_a_178118]
Corola-website/Law/175482_a_176811

sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de apă, terenuri înghețate etc.) Orice îngrășământ cu azot sub formă organică este mineralizat, ca urmare a activității bacteriilor prezente în sol, rezultând în final forme de azot nitric și amoniacal. Principalul factor de evoluție spre forme minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
minerale de azot îl constituie raportul existent între cantitățile de carbon și azot din îngrășământ (C/N). El poate fi mai mult sau mai puțin ridicat și condiționează viteza de mineralizare. Trecerea de la forma organică la cea minerală (amoniacală sau nitrică) este în funcție de valoarea raportului C/N. Îngrășămintele organice cu un raport C/N scăzut ( 30), cum sunt dejecțiile cu așternut de paie, sunt mineralizate mai lent, în funcție de tipul substanțelor hidrocarbonatate, care pot fi mai mult sau mai puțin degradabile și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
deosebire pe cele irigate (figura 4.1). Figura 4.1. Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot); ● îngrășăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrășăminte cu azot

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
Circuitul azotului în ecosistemele agricole*) b) Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Tipurile principale de îngrășăminte minerale cu azot sunt: ● Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică; ● Îngrășăminte cu azot sub formă amoniacală; ● Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal; ● Îngrășăminte cu azot amidic (ureic); ● Îngrășăminte cu azot cu solubilitate lentă, controlată (greu levigabile); ● Îngrășăminte lichide cu azot (soluții cu azot); ● îngrășăminte organo-minerale cu azot; ● Îngrășăminte cu azot organic și mineral. Descrierea principalelor îngrășăminte din fiecare categorie și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
P:K. Ele pot fi clasificate în îngrășăminte lichide complexe pe bază de acid ortofosforic, îngrășăminte lichide concentrate pe bază de acid superfosforic și îngrășăminte lichide în suspensie. Îngrășămintele lichide se pot clasifica în: - monocomponente conținând azot sub formă amoniacală, nitrică și amidică; - binare conținând azot și fosfor, azot și potasiu, respectiv fosfor și potasiu; - ternare conținând azot, fosfor și potasiu; - multielemente conținând inclusiv și microelemente. Îngrășămintele lichide se pot clasifica și în funcție de: - starea fizică - gaze lichide sub presiune, soluții cu

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
formă imediat asimilabilă pentru plante. Azotul organic poate fi utilizat de culturi numai după trecerea lui într-o formă anorganică prin mineralizarea sau descompunerea treptată a materiei organice din sol, în primul rând în azot amoniacal și apoi în azot nitric. În mod obișnuit, materia organică din sol este constituită din fracțiuni care diferă după valoarea raportului C/N (carbon azot). Fracțiunea, cu valoarea raportului C/N de ordinul 8-11, denumită humus, este o fracțiune stabilă, care a atins un echilibru

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
formă de gaze în atmosferă [N(g)] Aceste pierderi se pot produce prin diferite mecanisme, în special prin denitrificare și prin volatilizarea amoniacului la suprafața solurilor alcaline. Se estimează că într-un sol normal se poate denitrifica 10-15 % de azot nitric din cel produs anual prin mineralizarea materiei organice din sol și din cel încorporat sub formă de îngrășăminte chimice. Aceste pierderi pot fi mai mari în soluri cu drenaj defectuos, unde frecvența și intensitatea fenomenului sunt mai mari. Aceste pierderi

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
an, în funcție de numeroși factori care controlează nivelul de nitrați prezenți în sol și intensitatea fenomenelor de scurgere și levigare. Acest nivel variază cu cantitatea, tipul de îngrășământ, epoca și tehnica de aplicare a îngrășămintelor cu N, cu cantitatea de azot nitric rezultat în urma mineralizării materiei organice din sol și a altor reziduuri organice încorporate în sol precum și cu cantitatea de azot intrată în sol pe alte căi. Mineralizarea materiei organice și fenomenele de spălare a nitraților sunt puternic influențate de modul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
de organismele abilitate) sau de societăți comerciale atestate în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În cadrul acestei metodologii pentru calculul cantităților maxime de azot care pot fi aplicate sunt luate în considerare conținutul de azot din sol (total, nitric, amoniacal), proprietățile fizice și chimice ale solului, recolta prognozată precum și recolta culturii premergătoare. Față de valoarea cantităților maxime de azot care pot fi aplicate, rezultate din aplicarea acestei metodologii standardul maxim va fi de 80% din această valoare. În Anexa 10

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
scurgeri de │ │suprafață. Aceste perioade depind de cerințele culturii dar și de condițiile climatice prevalente în zonă precum și de forma chimică sub care se găsește azotul în îngrășământul care se aplică. Dacă se aplică îngrășăminte chimice cu azotul în formă nitrică, amoniacală sau ureică, care pot fi imediat sau ușor absorbite de plante, atunci se recomandă să fie aplicate în acele perioade când culturile au necesități mari. Când se utilizează fertilizanți cu azot în formă predominant organică, cum sunt gunoiul de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
de culturi Culturi semănate toamna Datorită cantităților mai mari de azot mineral provenit din mineralizarea │ │materiei organice existente toamna în sol și a precipitațiilor mai abundente │ │din sezonul toamnă - iarnă, există un risc crescut de contaminare a apelor cu │ │N nitric prin levigare și scurgeri de suprafață. De aceste rezerve din sol trebuie să se țină cont la fertilizarea culturilor de toamnă, dozele aplicate fiind la nivelul de 1/4 din doza anuală de azot, stabilită pe principiile menționate anterior. Se

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
Restricții privind aplicarea fertilizanților pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este │ │interzisă aplicarea îngrășămintelor organice de natură animală evitându-se │ │astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, │ │precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi │ │de azot. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
amoniacal, formă reținută de sol prin schimb ionic. Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. 7.10. Optimizarea rotației culturilor pentru limitarea pierderilor de azot către corpurile de apă subterană sau de suprafață Pierderile de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
protecție a plantelor │teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare. Anexa 2 SCHEMĂ DE CLASIFICARE A PRODUSELOR FERTILIZANTE *Font 8* Simple K Anexa 3 Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică Principalele tipuri de îngrășăminte care conțin azot sub formă nitrică sunt: - azotatul de calciu cu 15,5% N și 36% Ca; - azotatul de sodiu cu 16,4% N și 27% Na; - azotatul de potasiu cu 13,7% N și 46

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
Anexa 2 SCHEMĂ DE CLASIFICARE A PRODUSELOR FERTILIZANTE *Font 8* Simple K Anexa 3 Tipuri de îngrășăminte minerale cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare Îngrășăminte cu azot sub formă nitrică Principalele tipuri de îngrășăminte care conțin azot sub formă nitrică sunt: - azotatul de calciu cu 15,5% N și 36% Ca; - azotatul de sodiu cu 16,4% N și 27% Na; - azotatul de potasiu cu 13,7% N și 46,5% K(2)O. Îngrășămintele se remarcă prin solubilitatea foarte

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
azotatul de calciu, 72,4% la azotatul de sodiu și 87,5% la azotatul de potasiu. Cel mai higroscopic îngrășământ din această clasă este azotatul de calciu, iar cel mai puțin higroscopic azotatul de potasiu. La aplicarea în sol, azotul nitric rămâne în soluția solului, de unde parțial este consumat de plante, parțial intră în diferite reacții cu alte săruri, iar o altă parte este levigată (spălata). Cantitatea levigată este în funcție de volumul de apă ce se infiltrează (crește cu intensitatea infiltrației), de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
26% N și 66% Cl, cu o utilizare redusă și în special în orezării pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte: - Azotatul de amoniu conține 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică și jumătate amoniacal, foarte solubil în apă

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]
pentru faptul că nu se pierde azotul prin denitrificare și nu apar emisii de H(2)S ca în cazul sulfatului de amoniu. Îngrășăminte cu azot nitric și amoniacal Din această categorie de îngrășăminte care conțin ambele forme de azot, nitric și amoniacal, fac parte: - Azotatul de amoniu conține 34,5% N, din care jumătate este azot sub formă nitrică și jumătate amoniacal, foarte solubil în apă, 187 g/100 g de apă la 20°C. Umiditatea relativă critică este 52

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/175482_a_176811]